Am adăugat ieri și cifrele de la alegerile pentru Senat despre câte voturi au contat de fapt acolo.

Despre alegerile la Senat

Cifrele sunt foarte asemănătoare cu cele de la camera deputaților, deși probabil datorită numărului mai mic de locuri alocate pe colegiu electoral, 41 de Senatori nu au fost prima alegere a electoratului (30% din cei 136 de Senatori, spre deosebire de cei 25% de la Camera Deputaților).

Click pe imagini pentru a le vedea mai mari

Am schimbat un pic categoriile pentru ‘câte voturi au contat’ pentru că la Senat fiecare colegiu are un număr mai mare de alegători și atunci 500 de voturi aici reprezintă un procent mai mic decât 500 de voturi la Camera Deputaților.

Câteva concluzii despre realegerea foștilor parlamentari

Pentru că acum am imaginea completă a alegerilor (mai puțin deputații de la minorități), putem să tragem niște concluzii ceva mai interesante despre realegerea parlamentarilor:

• În Camera Deputaților au recandidat 216 deputați. Dintre aceștia, 115 au fost realeși (98 tot în Camera Deputaților, iar 17 s-au mutat la Senat).
• În Senat au recandidat 86 de senatori. Dintre aceștia, 37 au fost realeși (31 tot în Senat, iar 6 s-au mutat în Camera Deputaților).
• În acest moment, cei 98 (foști deputați) + 6 (foști senatori) care sunt acum deputați reprezintă 31% din cei 336 deputați din mandatul curent.
• Cei 31 (foști senatori) + 17 (foști deputați) care sunt acum senatori reprezintă 35% din cei 136 senatori din mandatul curent.

Știu că cifrele astea au un oarecare grad de eroare pentru că nu am o listă foarte bună de foști parlamentari care au candidat din nou, dar eroarea nu ar trebui să fie foarte mare.

Câteva gânduri despre prezența medie a re-aleșilor

O cifră interesantă este prezența medie în parlament în mandatul 2004-2008 a parlamentarilor care au fost realeși. Media lor de prezență este consistent mai mică și decât a celor care au fost respinși care la rândul ei este mai mică decât media generală de prezență a parlamentului.

La început m-a nedumerit treaba asta, dar cred că am găsit o explicație. Mulți dintre cei realeși sunt miniștri, șefi de partide, vicepreședinți, în general parlamentari foarte vizibil public dar care nu prea dau pe la servici deloc sau aproape deloc.

Exemple de oameni realeși la Camera Deputaților sunt Borbély László, Crin Antonescu, Anca Boagiu iar la Senat parlamentari precum Mircea Geoană, Marko Bela, Varujan Vosganian sau Teodor Meleșcanu, oameni foarte vizibili public dar care în practică sunt plătiți degeaba să fie parlamentari pentru că nu dau aproape deloc pe la servici (toți au prezențe sub 10%).

Acum că mi-am explicat cauza, m-am mai liniștit. Nu este ok, dar măcar este explicabil.

Cam atât. Dacă aveți sugestii, întrebări, nelămuriri sau înjurături, lăsați un comentariu.

(Acest post este un duplicat al mesajului de aici. L-am duplicat pe Harta Politicii pentru a avea toate mesajele pe această temă într-un loc unitar)

Ok, v-ați prins, cu timpul liber pe care îl am zilele astea, lucrez la Harta Politicii.

Dacă tot am simulat zilele trecute sistemul electoral și am lista cu cei care au câștigat, m-a ros curiozitatea să văd câți dintre deputații din mandatul anterior au fost într-adevăr realeși și de ce.

În primul rând, am actualizat lista camerei deputaților de aici cu dacă deputatul a fost sau nu reales plus numărul de voturi care au contat.

Ce am aflat

Din 190 de deputați care au recandidat tot pentru Camera Deputaților, 98 au fost realeși și doar 82 nu mai au un loc de deputat. 98 reprezintă cam o treime din Camera Deputaților.

Prezența medie în ultimii patru ani a celor 98 realeși este de 57%. Prezența medie a celor 82 respinși este de 64%, în contextul în care prezența medie a întregii Camere a fost în jur de 66%.

E destul de deprimant să vezi că oameni care s-au dus pe la servici mai puțin de un sfert din timp au fost realeși să facă asta încă patru ani.

De ce sunt numerele astea importante

Mi se pare că asta răspunde parțial la întrebarea “uite, am votat, și la putere sunt tot ăia și tot își fac de cap”.

Dacă electoratul nu elimină uscăciunile odată la patru ani, cum să ai pretenția de la politicieni să se simtă trași la răspundere și să se schimbe ceva?

Ce înseamnă asta

Într-un sistem care ar fi funcționat corect, ar fi trebuit să rămână la putere cei care au făcut bine, să fie eliminați cei care nu au făcut așa de bine, să funcționeze un sistem de selecție pentru ca parlamentarii să se simtă trași la răspundere, nu?

Poate e de vină doar faptul că uninominalele astea sunt încă ceva nou și cultura votului informat și a democrației participative nu există. Rămâne de văzut dacă peste patru ani se va schimba ceva în numerele astea.

(Acest post este un duplicat al mesajului de aici. L-am duplicat pe Harta Politicii pentru a avea toate mesajele pe această temă într-un loc unitar)

Well, de când cu alegerile, mă tot frământă întrebarea “oare fiecare vot contează”? Well, vestea bună este că, în loc să ne dăm cu presupusul, putem afla răspunsul exact, și chiar asta am făcut.

Să definim întrebarea

În primul rând, aș vrea să detaliez un pic întrebarea și să o reformulez:

Care este numărul minim de voturi în plus care, acordate unui alt candidat, ar fi putut schimba soarta celui care a câștigat locul în Parlament?

Atenție, aici nu mă refer doar la majorități simple, ci la toate situațiile în care rezultatul s-ar fi schimbat. Cum sistemul nostru uninominal nu e așa simplu, sunt destule posibilități (dacă vreți detalii, pot explica).

Cum am făcut asta

Dintr-un comentariu la mine pe blog l-am găsit pe Adinel Chiriță care, surprinzător pentru mine, avea de gând să extragă datele din pdf-urile scanate de pe site-ul BEC și s-a oferit să mi le dea și mie. Woohoo!

Având numărul de voturi obținut de fiecare candidat, în fiecare circumscripție, și algoritmul de decidere a câștigătorilor, am făcut un simulator care trece prin acel algoritm și decide câștigătorii… dar și mai important, îmi permite să fac niște statistici altfel greu de făcut și să îmi răspund la întrebare.

Ce am aflat

Că două locuri de deputat au fost decise de 6 voturi (în Arad-6) și respectiv 8 voturi (în Argeș-4).

Că zece locuri de deputat ar fi putut fi schimbate de mai puțin de 100 de voturi, în timp ce 36 de locuri (10% din camera deputaților) ar fi putut fi schimbate de câte mai puțin de 500 de voturi în fiecare colegiu.

Tot din datele astea putem afla și câți deputați au câștigat deși nu erau primii în clasamentul colegiului lor.

În timp ce 75% din cei care au câștigat reflectă dorința electoratului, 13% din câștigători erau pe locul 2 și alți 11% erau pe locul 3 în clasamentul popular.

Cea mai simplă explicație despre cum funcționează sistemul electoral am găsit-o aici (un gif animat – wtf?).

Mai multe detalii

Graficele astea sunt cool, dar detaliile sunt și mai cool. Am pus rezultatele complete la hartapoliticii.ro.

Acolo puteți vedea, pentru fiecare colegiu, de câte voturi minim ar fi fost nevoie pentru a schimba rezultatul și cine ar fi fost cel care ar fi câștigat în acel caz.

Am luat în calcul aproape toate posibilitățile pentru care cineva ar fi câștigat:

• pentru a aduce câștigătorul sub 50%+1 – înseamnă că dacă X oameni în plus s-ar fi dus la vot și ar fi votat pentru oricine altcineva decât câștigător, acesta n-ar mai fi întrunit 50%+1 și asta ar fi însemnat că altcineva ar fi câștigat
• pentru a obține un loc alocat partidului său – înseamnă în general că atâtea voturi în plus i-ar fi trebuit candidatului următor ca să intre în numărul alocat partidului înaintea unui alt candidat și asta ar fi dus la câștigarea colegiului.
• pentru a avea mai multe locuri decât primul clasat – înseamnă că următorul ar fi avut loc pe listele sale de partid, dar avea nevoie de mai multe voturi decât cel care chiar a câștigat ca să îi ia locul.

Există și alte situații mai complicate care ar fi dus la răsturnări de situație, dar sunt mult prea indirecte încât nu le-am considerat ca “voturi care au contat”.

Un exemplu

Cazul meu favorit este Mînzînă Ion, deputat traseist politic (fost PRM, curent PC), prezent doar jumătate din timp prin parlament, care a pierdut doar pentru că nu a avut 8 voturi.

Dacă 8 oameni care au citit Harta Politicii au decis să voteze împotriva lui, înseamnă că Harta Politicii a contat. Nu o sută sau o mie, tot ce a trebuit cineva să facă pentru ca Mînzînă să nu mai fie ales a fost să influențeze OPT oameni. Pretty cool, eh?

În loc de concluzie

Datele sunt incredibil de neprietenos publicate de BEC și Adinel a făcut treabă de chinez bătrân ca să le scoată de acolo într-un format folosibil, tot respectul.

Bănuiala mea e că nimeni nu a mai făcut statisticile astea, nici cele agregate și cu atât mai puțin cele detaliate. Din câte am citit eu ziarele estimau numărul celor care au câștigat cu peste 50%+1 voturi la 50 (în Camera Deputaților + Senat), dar numai în Camera Deputaților sunt 85.

Dacă aveți sugestii, întrebări, ceva de spus, lăsați un comentariu.

Ce mi-ar plăcea cel mai mult ar fi ca, peste patru ani, să vă amintiți că cineva, cândva, pe un blog, a făcut calculul ăsta și să îl căutați atunci când cineva vă va spune “eu nu votez mă, că oricum nu contează”.

(Acest post este un duplicat al mesajului de aici. L-am duplicat pe Harta Politicii pentru a avea toate mesajele pe această temă într-un loc unitar)

Am adaugat la harta politicii și Euro Parlamentarii dintre Ianuarie și Decembrie 2007. Din câte înțeleg, acești parlamentari au fost un fel de euro-parlamentari temporari până s-au făcut alegeri (Eduard, mulțumesc de ajutor).

Well, cifrele lor de prezență din parlamentul româniei s-au îmbunătățit… oarecum.

Curios să văd cam cine ne-a reprezentat timp de un an în fața Europei, am făcut un grafic cu distribuția prezenței lor în parlamentul României atunci când nu au fost euro-parlamentari (în anul de când s-au întors, sau înainte să plece).

Ce am aflat? Că senatorii care au fost euro-parlamentari au prezență medie pentru Senatul României (media ptr Senat este de 44%), dar deputații sunt din coada Camerei Deputaților, majoritatea având o prezență sub 50 și chiar 40% (și media de prezență în Camera Deputaților este 66%).

Ar fi interesant de văzut care a fost prezența lor în Parlamentul European. Pariază cineva că nici acolo n-or fi fost studenți model?

(Acest post este un duplicat al mesajului de aici. L-am duplicat pe Harta Politicii pentru a avea toate mesajele pe această temă într-un loc unitar)

Weekendul ăsta am lucrat din nou la Harta Politicii, de data asta am adăugat datele de la Senat, mult mult mai interesante decât cele de la Camera Deputaților.

Un pic de context

Senatul a început să voteze electronic din Septembrie 2007. Asta înseamnă că statisticile pe care le-am făcut sunt doar pentru ultimul an. Chiar și așa mi se par foarte relevante, un an este un sfert de mandat.

Senat.ro s-a dovedit a fi mult mai puțin prietenos pentru procesare automată. Asta s-a întâmplat și din diverse motive tehnice (site-ul este execrabil realizat), dar și din alte cauze cum ar fi nepotrivirea de nume din sistemul de vot electronic cu numele declarate ale Senatorilor (Ioan vs. Ion, prenume în plus sau în minus, nume scrise greșit).

Deasemenea senat.ro nu are înregistrări video așa că nu putem ști cât a vorbit fiecare și nici nu îi putem vedea.

Ce am aflat

Nu știam la ce să mă aștept așa că, atunci când am văzut media de prezență, am rămas cu gura căscată și m-am dus la propriu să iau o gură de aer.

Prezența medie în Senatul României, în ultimul an, a fost de 44%.

Luați o pauză. Meditați bine la numărul ăsta și întoarceți-l pe toate părțile. În medie, senatorii au fost prezenți mai puțin de jumătate la votat legi. În medie, senatorii români lucrează part-time! Peste jumătate din senatori au forst prezenți la mai puțin de jumătate din voturi.

Comparativ, prezența medie în Senatul american este de 94.8%. Și ei sunt la fel de ocupați și importanți ca și senatorii noștri, au familii, sunt președinți de partide etc.

Dacă tot am adăugat chestii, am făcut și o medie de prezență pe partide, atât în Senat cât și în Camera Deputaților.

Ce înseamnă asta

Well, eu sper ca în primul rând să ofere un pic de context celor care îl caută.

Exemplul meu favorit este acest articol în care Vadim Tudor declară

“In Senat, din cauza proastei functionari a sistemului electronic, se voteaza, de multe ori, prin ridicare de mana, asa ca votul cu cartela este total irelevant. (…) Daca eu am doar 1% prezenta la votul electronic, cum oare a depus PRM (…)”

Ceea ce articolul uită este să dea niște context, câte voturi electronice s-au ținut în ultimul an. E foarte simplu de aflat din documente ca cel de aici și de aici că în total au fost 703 de proiecte înregistrate în Senat între Septembrie 2007 și iunie 2008. Din acestea, 623 au fost votate electronic, iar asta înseamnă aproape 90% din voturi. Un ziarist ar trebui să le numere de mână aici, dar acum știm.

Acum putem spune sigur și dovedibil că ceea ce până acum doar bănuiam: declarația lui Vadim este o minciună sfruntată, iar Vadim este unul dintre senatorii cu cea mai scăzută prezență la vot, 3.8%.

În ultimul an practic Vadim nu a trecut prin Senat să voteze aproape nici o lege.

În loc de concluzie

Cred că în ultimele zile realizez de fapt cât de important este să nu credem că toată clasa politică este toată o apă și un pământ.

Asta este ceea ce politicienii corupți și leneși își doresc, pentru că în momentul în care i-ai clasificat pe toți ca hoți, orice politician cât de cât mai bun apare va fi aruncat în aceeași oală și ales pe picior de egalitate cu ceilalți. În acel moment devine ceva normal să nu se ducă să își facă datoria, devine normal să fure, și noi toți dăm din umeri, indiferenți în fața unui inevitabil imaginar.

Informați-vă. Alegeți cu cap, uitați-vă la cei de acum care n-au făcut nimic în Senat și gândiți-vă dacă vreți din nou să alegeți oameni care să nu treacă pe acolo. Duceți-vă la vot și încercați să alegeți cum puteți mai bine pe aceia pentru care există speranța că ar putea fi buni.

Ca de obicei, dacă aveți vreo sugestie, critică, părere, corectură, lăsați un comentariu.

(Acest post este un duplicat al mesajului de aici. L-am duplicat pe Harta Politicii pentru a avea toate mesajele pe această temă într-un loc unitar)

Știți cu toții că îmi place să fac statistici. Vă dați seama că au început să mă mănânce degetele când într-o discuție de acum o săptămână cu Dorin am realizat că toate voturile Camerei Deputaților sunt online pe www.cdep.ro, publice și organizate.

Un pic de context

Camera Deputaților este una din camerele parlamentului, cealaltă este Senatul. Doar camera deputaților oferă voturile electronice, începând doar cu 2006 pentru fiecare deputat în parte în pagini de genul acesteia. În Senat încă nu se face asta, deși ar trebui să îi presăm să o facă. (update: există voturile și la Senat, sunt doar foarte greu de găsit ).

Mai mult, pentru fiecare deputat au pagini ca asta, unde sunt informații despre deputat, când a intrat în Parlament și când și-a dat demisia, câte minute în total a luat cuvântul și înregistrări video ale fiecărei luări de cuvânt.

Ce am făcut cu datele astea

Pentru fiecare deputat în parte am calculat absenteismul la vot (pentru că știu când, ce și dacă a votat pentru fiecare lege de pe site-ul cdep). Apoi am ordonat toți deputații după absenteism și am pus toată lista aici: www.vivi.ro/politica/.

Astfel de liste există deja pentru House Of Representatives din America, analogul Camerei Deputaților de la noi. Ca să punem lucrurile în perspectivă am adunat datele din amandouă și am făcut un grafic. Asta ca să avem un context despre ce înseamnă normalitate politică.

Un grafic ceva mai hardcore îl găsiți aici, pentru iubitorii de grafice.

În House Of Representatives sunt 447 deputați, în Camera Deputaților la noi sunt 321.

90% din deputații americani au absenteismul sub 10%, în timp ce doar 15% de la noi sunt atât de conștiincioși. Doar 2 (0.5%) deputați americani au lipsit la mai mult de jumătate din voturi și asta pentru că au decedat. La noi, 70 de deputați (20%) au tras chiulul la mai mult de jumătate din voturi și majoritatea sunt bine sănătoși.

De ce e asta important

Deputații sunt aleși acolo să ne reprezinte și să lucreze pentru țară. Îi alegem ca, de bine de rău, să muncească pentru binele nostru, sau măcar să încerce să facă asta.

În schimb o bună parte din ei sunt absenți de la serviciu după cum le vine lor. Nu e normal! 70 dintre ei au chiulit la mai mult de jumătate din voturi! Încearcă tu să te duci la servici doar o dată la două zile și spune-mi dacă merge.

Ce mi-aș dori eu de la site-ul ăsta

Peste 200 din acești deputați candidează din nou. 40 din cei 70 care au lipsit jumătate de mandat au tupeul să candideze din nou! Foarte mulți din cei care au tras chiulul la mai bine de un sfert de voturi candidează din nou. Mi-ar plăcea să revenim la normalitate.

Dacă îl găsiți util, dați-l mai departe (www.vivi.ro/politica). Există și pagini pentru fiecare candidat, o poză, unde candidează (dacă candidează în 2008), un link către wikipedia și un google search. De exemplu, pagina despre Jipa Florina Ruxandra, deputat PRM care a trecut subtil la PSD în Septembrie, absentă la 75% din voturi.

Dacă site-ul ți se pare relevant sau găsești un candidat din colegiul tău electoral, dă-l mai departe. Dă un link la prieteni, printează pagina, dă-o părinților, prietenilor, ajută-i să voteze informat.

Nu știu dacă avem optiuni bune de vot, dar cel puțin pentru candidații ăștia știm ce au făcut timp de patru ani.

Mi-ar plăcea ca jurnaliștii care citesc asta să folosească datele astea când vorbesc despre un deputat. Oferiți context. Informați oamenii despre ce aleg.

Câteva observații

Știu că unii din oamenii de acolo sunt absenți de la vot pentru că au fost sau sunt în guvern. Din păcate nu am găsit o listă cu membri guvernului în timp ca să pot scoate voturile respective din calcul (și ca să pot semnaliza cine e sau a fost din guvern). Dacă cineva poate să mă ajute cu o astfel de listă ar fi excelent.

Deasemenea, mulțumesc Irinei că m-a ajutat să fac legătura între deputați și unde candidează, lui Dorin și Orlando că m-au ascultat în timp ce băteam câmpii despre ce vreau să fac.

În loc de concluzie

Dacă aveți sugestii, comentarii, observații, greșeli de remarcat, lăsați un comentariu. Mi-ar plăcea să fac pagina asta cât mai utilă, cât mai completă și corectă.

Dacă cineva știe cum am putea face o petiție, cerere sau ceva asemănător să obligăm și Senatul să își publice voturile, ar fi foarte cool, este nevoie de transparență și Senatul este chiar mai important decât Camera Deputaților. (update: am găsit și voturile Senatului, ascunse bine voi încerca să le adun în weekend)

[update] Dacă vreți să puneți bannere la voi pe site să susțineți proiectul, găsiți aici câteva.

Harta politicii a devenit un mic hobby pentru mine zilele astea. Îmi place să sap după date, îmi place să scot statistici pe care nu le-a mai făcut nimeni și mi se pare un exercițiu distractiv și fascinant.

Cum cred că sunt și alți oameni interesați de numerele astea și nu vreau să îmi transform blogul personal într-un blog politic, a venit timpul să fac un blog numai pentru știri și analize legate de analizele astea politice.

În principiu aici voi anunța de fiecare dată când schimb ceva sau fac ceva nou. Probabil pentru început voi anunța aici când actualizez noile cifre de prezență pentru mandatul 2008-2012, sunt foarte curios dacă cifrele de prezență ai celor realeși vor rămâne la fel.

Dacă vă interesează, abonați-vă. E posibil să mai scriu și la mine pe blog despre politică din când în când, dar probabil de cele mai multe ori voi scrie direct aici.