Daciana Sârbu este membru titular în:
* Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară;
* Delegaţia pentru relaţiile cu Republica Populară Chineză.
Şi membru supleant în:
* Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne;
* Delegaţia pentru relaţiile cu Israel.
Gradul de prezenţă la lucrările în plen a fost de 37 de prezenţe în 71 de şedinţe, adică de aproximativ 52%.
Gradul de prezenţă la lucrările Comisiei unde este membru titular a fost de 100%, cu 9 prezenţe din tot atâtea şedinţe de lucru ale Comisiei.
Dacianei Sârbu i s-au atribuit 0 rapoarte şi 0 avize în perioada monitorizată. Doamna eurodeputat a transmis Institutului European pentru Democraţie Participativă – QVORUM faptul că, imediat după încheierea perioadei monitorizate, domnia a sa a dobândit calitatea de raportor pe raportul privind „Comercializarea produselor biodestructive în vederea prelungirii anumitor termene” (fapt confirmat de documentele oficiale ale PE). De asemenea, doamna Sârbu a semnalat şi faptul că a fost raportor virtual al Grupului PES pe alte 3 rapoarte.
Daciana Sârbu a depus un număr de 127 de amendamente, calitatea acestora fiind una deosebită. Amendamentele au vizat, în principal, reglementări privind comercializarea produselor biodestructive, măsuri de protecţie pentru ecosistemele marine fragile şi reducerea emisiilor de dioxid de carbon în ţările membre, protejarea resurselor de apă, dar şi aspecte legate de protecţia socială cum ar fi crearea unor politici care să acorde asistenţă pentru îmbunătăţirea stării mentale a copiilor cu părinţi emigraţi, sau care să apere drepturile persoanelor cu dizabilităţi de învăţare şi/sau cu tulburări psihice, precum şi reglementări privind donarea şi transplantul de organe.
Daciana Sârbu are o adresă de mail disponibilă public şi un site ce permite comunicarea bidirecţională. Acesta conţine întrebările şi interpelările Dacianei Sârbu şi răspunsurile primite, o prezentare generală a grupului PSE, precum şi informaţii despre instituţiile Uniunii Europene şi Comisia de Mediu a Parlamentului European. La secţiunea priorităţi, site-ul semnalează preocuparea pentru problemele de mediu cauzate de defrişările abuzive şi impactul lor asupra climei, implementarea directivei PCIP (Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării) de către SC Sometra în Copşa Mică. Site-ul mai conţine şi ştiri din presă, raportul de activitate pe 2007 al doamnei Sârbu şi informaţii despre proiectele legislative ale acesteia din Parlamentul României. Daciana Sârbu are, de asemenea, un blog ce permite comunicarea bidirecţională, care este actualizat permanent, cele mai recente postări referindu-se la situaţia românilor din Italia.
Per ansamblu, calitatea intervenţiilor doamnei Sârbu a fost foarte bună, intervenţiile fiind în general bine documentate şi propunând soluţii la unele probleme legate de domenii majore, cum sunt mediul, sănătatea şi piaţa muncii. Principalele teme abordate de Daciana Sârbu pe parcursul mandatului de eurorparlamentar au fost:
* protecţia mediului (protejarea ecosistemelor marine, care să includă, printre altele, realizarea unei hărţi a acestor regiuni, declararea lor ca fiind fragile în cazul în care riscul de degradare există şi interzicerea pescuitului în zonele vulnerabile şi zonele cu risc foarte mare de distrugere a ecosistemului; promovarea alimentelor ecologice; reducerea a emisiilor de dioxid de carbon, precum şi acordarea de stimulente financiare acelor state care iau măsuri rapide şi eficiente pentru reducerea acestor emisii poluante; reducerea impactului traficului asupra mediului; gestionarea zonelor verzi),
* protecţia socială (situaţia muncitorilor imigranţi şi combaterea discriminării acestora în ceea ce priveşte condiţiile de muncă şi salariul oferit; creşterea controalelor şi sancţiunilor pentru cei care angajează imigranţii fără a le face forme legale; acordarea unor fonduri de pre-aderare pentru statele din Balcani, pentru îmbunătăţirea capacităţii acestora de a combate traficul de persoane şi pentru a îmbunătăţi accesul la servicii medicale pentru femeile din zonă, indiferent de vârsta sau religia acestora),
* sănătatea (surse de radiaţii electromagnetice; problema obezităţii în rândul copiilor şi a susţinut luarea unor măsuri prin care să se ofere alimente sănătoase în cantinele şcolare; armonizarea pieţei medicamentelor din Europa, astfel încât să fie uşurat importul acestora de către statele membre; s-a declarat însă împotriva liberalizării pieţei europene de servicii medicale, susţinând că acest lucru ar duce la aglomerarea sistemelor de sănătate din Europa de Est, unde consturile sunt mai mici, ceea ce ar scădea accesul cetăţenilor români cu venituri medii şi mici la aceste servicii),
* stoparea evacuărilor și despăgubirea echitabilă a celor deja deposedaţi.
Partenerii sociali sau categoriile sociale ale căror interese le-a apărat Daciana Sârbu au fost în special muncitorii imigranţi, în sprijinul cărora doamna europarlamentar a desfăşurat o campanie în februarie 2009, femeile şi copiii, apicultorii, persoanele deposedate în baza Legii nr. 247/2005, asociaţiile pentru protecţia mediului.
Diverse: Daciana Sârbu a organizat un concurs „Respectă natura!” premiat cu o vizită la Bruxelles.
Pe baza acestor observaţii şi a informaţiilor disponibile din surse publice, putem concluziona că doamna eurodeputat Daciana Sârbu a avut o contribuție bună la stimularea democraţiei participative.
(
citește întreg textul despre Daciana Octavia Sârbu...
)
Acesta este concluzia Raportului Qvorum asupra activitatii individuale a europarlamentarilor (2008-2009). Mai multe detalii despre acest studiu
pe site-ul Qvorum.