Este membru titular în:
* Comisia pentru dezvoltare,
* Delegaţia pentru relaţiile cu Statele Unite.
Şi membru supleant în:
* Comisia pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale,
* Delegaţia la Comisia parlamentară de cooperare UE-Moldova.
Gradul de prezenţă la lucrările în plen: 61 din 71, sau 86%
Gradul de prezenţa la lucrările de comisie (numai cele unde este membru
titular): 5 din 10, sau 50%.
Corinei Creţu i s-au atribuit 0 rapoarte şi 0 avize. În schimb, din raportul de activitate pus la dispoziţie de doamna eurodeputat, reiese faptul că domnia sa a avut calitatea de „raportor virtual” al Grupului Socialist la un număr de 5 rapoarte.
Corina Creţu a depus şi un număr de 76 de amendamente, calitatea acestora fiind medie. Amendamentele au vizat, cu precădere: integrarea sistemelor educaţionale din statele membre, stimularea mobilităţii profesionale, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, drepturile omului, combaterea sărăciei, facilitarea incluziunii sociale, protecţia copiilor, precum şi noul rol al Parlamentului în urma implementării Tratatului de la Lisabona.
Corina Creţu are două adrese de email disponibile public şi un website pe care îl actualizează în mod regulat. De asemenea, doamna Creţu are un blog actualizat care permite comunicarea bidirecţională, spre deosebire de website, care nu permite acest lucru. Atât site-ul cât şi blogul sunt uşor accesibile şi bine realizate.
Site-ul prezintă activitatea doamnei deputat precum şi alte subiecte de interes şi articole de presă. Totuşi unele dintre acestea nu pot fi accesate direct, necesitând descărcarea sub format Word, acest lucru fiind un neajuns.
Unele dintre secţiuni nu au mai fost actualizate de mai mult timp, prezentând date din 2007. De menţionat faptul că doamna deputat a fost desemnată “Cel mai bun politician dintre bloggeri”, premiu ce i-a fost acordat în urma concursului organizat în blogosfera şi acordat de Gala premiilor „Fără canguri”. Blogul nu prezintă în mod special activitatea doamnei deputat ci tratează subiectele de interes politic cotidian, existând posibilitatea de a posta comentarii la opiniile menţionate, dar şi subiecte precum autonomia teritorială sau situaţia din Italia, pentru a menţiona doar câteva dintre subiectele precizate.
Per ansamblu, se poate spune despre calitatea intervenţiilor doamnei deputat Corina Creţu, că a fost una bună. Majoritatea intervenţiilor doamnei deputat au fost realizate pentru a exprima o opinie sau a adresa întrebări pertinente şi prezenta idei, toate intervenţiile fiind bine realizate şi documentate.
Principalele teme abordate de doamna deputat Corina Creţu pe parcursul mandatului de europarlamentar au fost:
* drepturile omului: discriminarea pe bază de gen, traficul de persoane, minorităţile naţionale tradiţionale, etnice și imigrante,
* probleme sociale: situaţia femeii în Balcani, relaţia angajat angajator, combaterea exploatării la locul de muncă, sprijinirea categoriilor defavorizate,
* învăţământ (combaterea violenţei în şcoli),
* mediu (legislaţia pieţei emisiilor gazelor de seră),
* piaţa europeană a muncii (limitarea la 48 de ore a programului de muncă, ocuparea unor locuri de muncă înalt calificate, permisul de şedere şi de muncă),
* regimul juridic al proprietăţii.
Partenerii sociali sau categoriile sociale ale căror interese le-a apărat doamna deputat Corina Creţu, aşa cum reiese din datele disponibile public, sunt femeile, persoanele defavorizate, copiii, elevii, minorităţile etnice, populaţia activă salariată (angajată, nu liber profesionişti sau patroni), categoriile defavorizate care nu au contribuit la sistemul de pensii și asigurări sociale.
Doamna Corina Creţu a dat curs invitaţiei Institutului European pentru Democraţie Participativă – Qvorum de a-şi prezenta raportul de activitate.
Pe baza acestor observaţii şi a informaţiilor disponibile din surse publice, putem concluziona faptul că doamna eurodeputat Corina Creţu a avut o contribuție medie la stimularea democraţiei participative.
(
citește întreg textul despre Corina Creţu...
)
Acesta este concluzia Raportului Qvorum asupra activitatii individuale a europarlamentarilor (2008-2009). Mai multe detalii despre acest studiu
pe site-ul Qvorum.