: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur că vorbesc mai mult pentru stenogramă şi probabil pentru ce va apărea mâine în presă, şi sigur vă mulţumesc celor care aţi mai avut răbdare, pentru că respectul pentru ceea ce frământă opinia publică se simte deja în sală. În opinia publică există o problemă în legătură cu votul nostru de mâine, dar ca de obicei se va spune şi acum, şi o să zicem că n-au dreptate, gura lumii. Noi, sigur, avem alte probleme. Am să vă citez doar trei fraze din cele scrise de mine în raport. Este vorba de... după ce am studiat, sigur, dosarul, pentru că am constatat astăzi, din păcate, că au fost colegi de-ai mei în comisie, care au vorbit un timp exagerat de lung, invers proporţional cu timpul alocat studierii dosarului, pentru că practic nu a fost niciun timp de studiere al dosarului. Pe de altă parte, mai fac o remarcă: oameni care sunt ingineri - şi am avut câteva cazuri - sau oameni care nu sunt de specialitate juridică au văzut mai multe lucruri în dosar decât am văzut noi, cei care unii dintre noi pretindem că avem treizecişiceva de ani de magistratură. Punctul de vedere al Partidului Democrat-Liberal eu l-am exprimat în cinci fraze: "În urma studierii întregului material probator s-a ajuns la următoarea concluzie: sesizarea Camerei Deputaţilor este conformă; doi - nu s-a constatat că ar exista chestiuni de natură procedurală care să ducă la nulitatea anchetei; trei - membrii grupului apreciază că nu ar fi existat în dosar acte de procedură care prin natura lor să fi dus la încălcarea unor drepturi ale învinuitului, dimpotrivă, au considerat că i-au fost respectate toate drepturile şi i s-au oferit toate garanţiile procedurale; patru - urmarea celor de mai sus, membrii grupului şi-au exprimat convingerea că soluţia legală şi regulamentară pentru finalizarea anchetei o constituie aprobarea dată de plenul Camerei Deputaţilor pentru începerea urmăririi penale; şi în fine, cinci - pe cale de consecinţă - Grupul parlamentar al P.D.-L. solicită Comisiei juridice să recomande plenului Camerei Deputaţilor să aprobe cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, pentru faptele descrise în referatul întocmit de procurorul şef al DNA din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr.114/P/2007." Scurt şi cuprinzător. Aceleaşi lucruri le-am văzut şi eu, aceleaşi lucruri le-au văzut şi ceilalţi 6 colegi ai mei. Bineînţeles, unde sunt doi jurişti sunt 7 păreri. Trebuie să ne credeţi pe toţi - şi pe cei care spunem că sunt dovezi pentru începerea urmăririi penale şi trebuie să vă îndoiţi, sigur, de ambele variante. Totuşi, avem o mare problemă: suntem în situaţia celui care, a inculpatului, mă rog, trimis în judecată că şi-a omorât ambii părinţi şi care cere în faţa instanţei clemenţă pentru că a rămas orfan. Singura instituţie, aici, care va ieşi mutilată după ce vom da votul - probabil, când vom da mâine, într-un fel sau altul, se prefigurează - va fi Justiţia. Pentru că, cutremuraţi-vă, sau să ne cutremurăm împreună, dacă-i adevărat ce spune domnul Adrian Năstase? Şi Justiţia este aşa cum o vede dânsul. Dacă este adevărat tot ce se spune în Justiţie? Şi am vreo 30 de ani de avocatură. Dacă sunt adevărate toate aceste abuzuri? Dacă nu sunt adevărate şi noi obstrucţionăm calea Justiţiei? Mâine trebuie să soluţionăm această problemă. Şi se plâng de aceste lucruri, de aceste abuzuri, oameni care i-au pus în funcţie pe cei care acum conduc Justiţia, conduc Curtea Constituţională. De la înalta demnitate pe care a avut-o domnul Adrian Năstase, de premier, de preşedinte al partidului, de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a putut fi, iată, victima acestor abuzuri. Dacă sunt reale? Şi l-am întrebat în mod foarte colegial şi în cadrul discuţiei din comisie: ce am făcut noi, în ăştia 4 ani, pentru a nu se mai întâmpla aşa ceva? Ce fac oamenii simpli, care nu au aceste demnităţi, care n-au nici măcar tribuna Parlamentului? Am avut clienţi - şi v-o spun cu durere -, care, în momentul în care au primit hotărârea judecătorească că au pierdut procesul, au murit, au făcut infarct. Sigur că nu am putut să fac nimic să ajut familia, dar m-am răzbunat. Sigur că este un act prostesc: am rugat un copil al decedatului să-i bage judecătorului hotărârea pe sub uşă. Sigur că nu s-a simţit bine - judecătorul, vorbesc. Deci, există mari probleme în justiţie, stimaţi colegi. Ar trebui ca măcar în sesiunea următoare, ce ne-a mai rămas din ea, să ne îndreptăm asupra acestei probleme, pentru că, sigur, mulţi dintre noi suntem de neatins de către justiţie. Iată, vom face, probabil, ca mâine să facem şi o lege din asta. Dar, dacă-i aşa, trebuie să facem ceva: ori schimbăm Constituţia, desfiinţăm Curtea Constituţională. Ce vină avem noi că aşa a gândit Curtea Constituţională? Nu scrie în Constituţie ce facem noi aici, dar Curtea Constituţională poate s-a răzbunat pe noi, pe desele contre pe care i le-am dat de-a lungul timpului. Şi ne-a trimis acest cartof fierbinte. Ce facem cu el? Cum, pe unde scoatem mâine cămaşa? Ce spunem presei? Ce spunem alegătorilor noi? Sigur că cei mai mulţi spun: nu-i o problemă. Abuzurile din justiţie sunt o problemă! Trebuie s-o rezolvăm. Cred că cei care au spus: nu trimitem în judecată sau nu începem urmărirea penală s-au grăbit. Nu avem altă soluţie. Eu vă spun că suntem puşi la zid. Şi o spun cu toată durerea. Am constatat cinismul deciziei Curţii Constituţionale. Este o răzbunare a membrilor Curţii, până la urmă, pentru desele neajunsuri sau atitudini pe care le-am avut. Nu ne-am luat în serios rolul de for legiuitor şi ne transformăm, dintr-o dată, în for judiciar. Noi ne transformăm în judecători. Dar dacă n-o facem, ne facem de râs, dacă o facem, ne facem de râs. Va trebui să găsim soluţia. Sigur, procedural, o vom găsi mâine. Dar după ce se termină acest lucru, sper să nu ne facem de râs, cum ne-am făcut şi altădată, pentru că două instituţii sunt la pământ, ca şi credibilitate: Parlamentul şi Justiţia. Din păcate, mâine vor fi terfelite amândouă, dacă greşim. De aceea, vă invit la mai multă prudenţă, la mai multă ... ştiu eu, să ne gândim deseară, sau la noapte, este un bun sfătuitor. Iar în sesiunea următoare, cât vom mai avea din ea, până la alegeri, dacă vor fi, să încercăm să rezolvăm câteva lucruri care ard şi ard al dracului de rău, cum îl citez pe un coleg de-al meu, care din avocat a devenit procuror, dar procurorul, din păcate, al DNA. Va trebui să ne gândim dacă justiţia este imparţială sau a luat-o pe arătură. Dacă-i imparţială, s-o felicităm; dacă a luat-o pe arătură, s-o certăm şi să modificăm legea. Dar să nu ne permitem să facem judecăţi de valoare, în calitate de judecători. Nu suntem decât Putere legiuitoare. Eu vă mulţumesc şi sper că v-am făcut să gândiţi mai mult la gestul pe care-l vom face mâine. Vă mulţumesc.