: Declaraţia politică se intitulează "Şapca lui Traian Băsescu". Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, De mulţi ani, se observă o degradare a societăţii româneşti, puternic influenţată de modul de abordare a politicii în genere. Vorbim, de fapt, de o perpetuare a tipologiei "omului nou", o matriţă creată de fostul regim comunist, care nu încetează să bântuie şi prezentul. Continuitatea acestei forme de mentalitate şi atitudine social-psihologică demonstrează cât de mult ne-au rupt regimurile totalitare de modul nostru de viaţă tradiţional, cu civilizaţie originală, o îmbinare între tipologia balcanică şi cea central-europeană. Exponentul principal al unui astfel de tipar este, fără doar şi poate, Preşedintele în exerciţiu al României, Traian Băsescu. Traian Băsescu a reuşit, în ultimul timp, să devină emblema "omului nou", mai ales prin felul său de a se folosi de principii, doctrine şi conjuncturi politice. Ultima sa acţiune - şi, poate, cea mai epocală - este cea privind atragerea de partea sa a creştin-democraţiei din România, adică Partidul Naţional Ţărănesc Creştin- Democrat. Altfel spus, Traian Băsescu încearcă "un rebrand", o nouă imagine a PD-L-ului, adică o fuziune cu PNŢCD-ul. Un cunoscut cotidian central spunea că, într-un astfel de caz, "tot patrimoniul PNŢCD va deveni proprietatea partidului condus de Traian Băsescu, adică infrastructura şi istoria PNŢCD vor intra, de fapt, în proprietatea actualului PD-L. Este vorba, practic, de o fuziune cu acelaşi partid care, în guvernarea 1996-2000, a torpilat atât de tare PNŢCD, încât a provocat neintrarea partidului în Parlament şi, evident, o prăbuşire a acestuia până la situaţia în care se află azi." Doamnelor şi domnilor senatori, Acum 63 de ani, democraţia românească a fost aruncată la coşul istoriei prin falsificarea alegerilor parlamentare câştigate de PNŢ şi PNL, oficial fiind declaraţi câştigători membrii Blocului Partidelor Democratice, în frunte cu Partidul Comunist Român, după care s-a trecut la măsuri de opresiune dictatorială vizibile până în ziua de astăzi. Se pare că istoria se repetă, chiar dacă nu la aceleaşi proporţii în care câştigătorul de drep, oficial, nu a câştigat... Vi se pare cunoscut? Nu are rost să detaliez acest capitol politico-electoral, un alt subiect consider că este mai important, pe care nu l-aş fi amplificat acum dacă nu exista un gest al domnului Băsescu din noaptea alegerilor, şi anume, după afişarea rezultatelor exit-poll-urilor, candidatul PD-L avea pe cap o şapcă galbenă cu emblema şi iniţialele ţărăniştilor. La un moment dat, Traian Băsescu îşi scoate şapca ţărănistă şi o aruncă mulţimii. Gestul fostului comandant de navă poate fi interpretat ca un gest de finalizare a trecerii PNŢCD-ului în negura timpurilor. Planul comuniştilor, prin organul său de represiune, Securitatea, de a elimina orice adversar politic, a dat roade la 20 de ani de la aşa-zisa sa dispariţie. Traian Băsescu dovedeşte acest fapt. Simbolistica gestului său cu şapca ţărănistă aruncată în neant seamănă izbitor cu "tovarăşii de drum" folosiţi de Partidul Comunist. Imaginea dreptei populare şi creştin-democrate este întregită în sfera portocalie a liderului de la Cotroceni, iar PNŢCD are soarta maurului: "şi-a făcut datoria, maurul poate să..." moară, zicem noi. Stimaţi colegi, mă întreb: ochiul încrustat pe şapca aruncată de Băsescu oare nu a plâns în momentul zborului său prin mulţimea portocalie? Având această parabolă ca lecţie politică, sper că următoarea şapcă pe care o va purta şi o va arunca mulţimii preşedintele Băsescu nu va fi cea galbenă a PNL-ului.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o întrebare pentru iniţiator. Domnule senator Urban, aţi făcut afirmaţia că infertilitatea este în creştere la noi în ţară. Pe ce date vă bazaţi? Poate că v-aţi gândit la scăderea natalităţii, dar cauza scăderii natalităţii nu este creşterea infertilităţii, sau poate v-aţi referit la faptul că există multe clinici care fac fertilizarea in vitro, dar asta nu înseamnă, iarăşi, infertilitate. Aş dori să ne spuneţi pe ce date vă bazaţi şi cât este de mare acest fenomen. Mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş vrea să întreb şi reprezentantul Guvernului, şi al comisiei de ce se opun. Eu cred că atâta timp cât vaccinarea antirabică aparţine Guvernului, prin Ministerul Sănătăţii, care presupune nişte cheltuieli enorme, eu cred că interesează această problemă o instituţie supremă în stat. Eu, sincer, nu am înţeles ce au împotriva unei propuneri cât se poate de logice şi de necesare. Mulţumesc.

: Vreau să-i spun doamnei secretar de stat că este vorba de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999, care are o sursă de finanţare, deci nu este nevoie de o altă sursă de finanţare pentru această modificare. De asemenea, menţionez că legea elaborată în anul 2009 presupune acţiuni judecătoreşti şi aş ruga-o pe doamna secretar de stat să preia de la mine copia acelui proces care a avut loc în 1949 şi să vadă cum, în patru zile, s-a hotărât condamnarea la moarte a unor persoane, deposedarea de bunuri şi lăsarea unor urmaşi în condiţii mizere de existenţă, urmaşi a căror teamă a fost aşa de mare încât nici acum, după 20 de ani, nu s-au hotărât să-şi ceară nişte drepturi. Or, cred că punctul de vedere al Guvernului ar trebui să fie revizuit aici, nu al nostru. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Luna aceasta s-au împlinit 60 de ani de când Tribunalul Militar Sibiu a condamnat la moarte, printr-un simulacru de proces a cărui copie o am la mine, de când, la pachet, s-a hotărât condamnarea la moarte a cinci luptători în munţi şi a maiorului Dabija. După Revoluţie, datorită aflării în viaţă a unuia dintre gropari, s-a aflat şi locul în care au fost aruncate rămăşiţele pământeşti ale acestor luptători în munţi. Ca urmare a celor întâmplate acolo şi a faptului că în Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 214/1999 nu sunt cuprinşi urmaşii acestor luptători în munţi, am venit cu această iniţiativă pe care am rugămintea să o susţineţi. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că se cuvine să menţionăm că rezidenţiatul este o etapă foarte importantă în formarea unui medic specialist. Plecând de la considerentul că au existat, într-adevăr, mici deficienţe în actele normative de până acum, plecând de la considerentul că această etapă a avut ceva lacune în pregătire, noi am reuşit, aş putea spune printr-o înţelegere deplină, ca, la nivelul comisiei şi în colaborare cu Colegiul Medicilor, cu Ministerul Sănătăţii, să alegem o formă optimă de pregătire în continuare. Eu sper ca, tot de la acest nivel, în viitorul apropiat, să reuşim şi o finanţare optimă a acestei perioade de pregătire a medicilor, pentru ca să nu mai avem surpriza, pe care o tot avem de câţiva ani, ca, la sfârşitul rezidenţiatului, doctorii noştri să fie foarte buni concurenţi pe piaţa muncii în vestul Europei şi în alte părţi ale lumii. Eu vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o problemă extraordinar de importantă pentru Sibiu această centură ocolitoare. Face obiectul de lucru al consiliului judeţean de aproximativ 16 ani. S-a ajuns în linie dreaptă, se lucrează la ea şi eu vă rog să fiţi de acord ca să se lămurească şi juridic proprietarul terenului. Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Colegul Ichim a cam punctat ceea ce doream şi eu să vă aduc la cunoştinţă. Mă adresez, în mod special, domnului coleg iniţiator. Îmi amintesc foarte bine discuţia, iar rugămintea noastră, în Comisia pentru sănătate publică, a fost de a- şi revizui această iniţiativă, în sensul respectării legislaţiei după care noi funcţionăm acum, pentru că, la argumentele pe care le-a menţionat colegul meu, îmi amintesc perfect că l-am întrebat ce se întâmplă într-un serviciu spitalicesc când vine cineva şi spune "Vreau decedatul foarte repede, că sunt de religie islamică". Deci nu este suficient să faci o afirmaţie, trebuie să ai şi o dovadă. Sunt cazuri medico-legale, sunt cazuri care decedează la mai puţin de 24 de ore de la internare, şi atunci noi trebuie să acţionăm în contextul legilor care sunt în vigoare la ora actuală. Nu ştiu de ce se discută astăzi. Trebuia să revizuiţi punctul dumneavoastră de vedere şi să-l rediscutăm în comisie. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am ţinut neapărat să intervin ca specialist în domeniul despre care vorbim. Sunt medic primar în expertiza şi recuperarea capacităţii de muncă. Sigur că susţin această iniţiativă, sigur că v-aş putea vorbi foarte mult despre ce înseamnă invaliditatea de gradul I şi atunci v-aţi da seama că procentul pe care îl propune domnul senator este extrem de mic faţă de nevoile pe care le au aceşti bolnavi. Noi, ca societate, dorim, în general, să recuperăm invaliditatea şi orice ban investit acum va însemna mai puţini bani investiţi pe viitor. Eu vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi această propunere legislativă.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur că toţi susţinem această iniţiativă, mai ales că vine din partea unui coleg de-al meu, de la Sibiu, dar vreau să atrag atenţia că ar fi cazul să gândim foarte serios acest sprijin pe care îl acordăm diferitelor categorii profesionale. Noi ar trebui să acordăm servicii. Ar trebui să gândim aceşti bani pe care, rând pe rând, îi acordăm, într-adevăr, categoriilor defavorizate. Trebuie să ne gândim că aceşti bani ar trebui să facă parte din nişte servicii pe care le acordăm. Asistentul social este slab plătit, nu-şi primeşte banii la timp... Personal, mă îndoiesc că de acum va fi mai bine, pentru că asistentul social singur la o comunitate de 3.000-5.000 de persoane nu face decât să numere. El nu reuşeşte să facă ceea ce dorim noi cu adevărat, îngrijire la domiciliu. El face o contabilizare a cazurilor sociale. De curând am fost pusă în situaţia de a afla că unul dintre primarii noştri foloseşte asistentul social ca să supravegheze lucrările la şanţurile din comună. Poate că ar trebui să privim foarte atent aceste aspecte. Repet, noi susţinem, ştim care este populaţia, mai ales cea rurală, ştim că sunt comunităţi în care cetăţenii depăşesc vârsta de 60 de ani într-un procent de 90, susţinem, dar, pe viitor, cred că ar fi mai bine să gândim serviciile pe care le acordăm acestor categorii. Mulţumesc frumos.