Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Nicolae Neagu, candidat D Sibiu alegeri 2016
Nicolae Neagu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Şi eu vreau fac o precizare în nume personal. Şi eu doresc felicit comisia pentru acest raport. Este un raport foarte obiectiv şi vreau subliniez , într-adevăr, Ceauşescu a fost un om foarte cinstit şi totodată a fost un mare patriot. Clădirea în care găsiţi acum şi ne găsim împreună este rezultatul acestei iniţiative mari de investiţii care dorea aducă România în vizorul Europei şi a lumii întregi pentru demnitatea naţională. Deci s-au spus multe cuvinte, foarte multe cuvinte despre această clădire, chiar zona în care se află Senatul şi chiar întreaga clădire a fost considerată ca un apartament imens al grandomanului Ceauşescu, deci numai prostii s-au spus şi s-a dovedit prin acest raport , de fapt, acest om care a fost preşedintele ţării, a fost un om serios şi a dorit ca România fie respectată în lume. mulţumesc.
14 Oct 2008  Sursa: stenograme parlament
2.
: Voiam felicit iniţiatorul acestei legi. Este o lege extrem de bună. Partidul România Mare este de acord cu această lege şi vreau mărturisesc eu personal sunt impresionată de PUZ-urile care continuă introducă zone imobiliare în parcurile Capitalei. Vreau spun recent am aflat şi terenul-parc care aparţine de Universitatea de Agricultură va fi şi el tocat de nişte construcţii imobiliare. Deci, doresc ca această iniţiativă fie urmată de altele şi de o lege pe care încercăm acum, pe ultima sută de metri, o iniţiem, tocmai pentru a apăra toate spaţiile verzi ale Capitalei. mulţumesc.
23 Sep 2008  Sursa: stenograme parlament
3.
: O singură chestiune, este vorba şi de demolările de la E4, care nu sunt în studiul de fezabilitate.
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
4.
: Numai puţin! Domnule preşedinte,
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
5.
: dori spun domnul deputat Adrian Năstare din nou aruncă în derizoriu o chestiune foarte gravă. Termopanele şi casa din Zambaccian... este vorba despre nişte termopane speciale, cu trei ferestre ş.a.m.d. Dar, la Muzeul de Artă Contemporană, problema care a fost este faptul a dat patru hotărâri de Guvern, dintre care prima ca treacă la R.A.P.P.S., respectiv Corpul E4, ca se implice direct; a doua care neagă Constituţia şi este împotriva Constituţiei ca poată introducă "Aedificia" în această lucrare şi caietele de sarcini care au fost făcute cum au fost făcute. Deci licitaţia pentru constructor şi executant a fost făcută cu totul altfel decât conform legii. În afara de aceasta, au mai fost încă trei hotărâri de Guvern, în care se schimbau suprafeţele Muzeului de Artă Contemporană, iar la ultima chiar metrul pătrat a devenit foarte mare prin această hotărâre de Guvern. Deci nu este vorba de niciun fel de termopane, nu ştiu ce fel de termopane a pus dânsul la Muzeul de Artă Contemporană, poate o informeze şi pe mine. mulţumesc.
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
6.
: Domnule preşedinte, dori spun nu sunt conflicte, ci sunt nişte situaţii concrete. Nici măcar n-am vorbit despre conflicte, pentru nu este cazul vorbim aici despre conflicte, ci numai despre documente.
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
7.
: Stimaţi colegi, După cum am mai spus, nu sunt deloc de acord ne interpunem noi între foştii miniştri şi Justiţie. Dar, dacă suntem obligaţi s-o facem, haideţi s-o facem cu seriozitate. Am citit cu atenţie atât raportul Comisiei juridice, cât şi referatul Parchetului, şi am analizat elementele probatorii. Vreau subliniez nu sunt de acord cu raportul Comisiei juridice deoarece nu am găsit acolo decât argumente formale, chichiţe avocăţeşti minore, dar nimic dintr-o analiză serioasă a fondului problemei, din care reiasă existenţa sau inexistenţa unei fraude. Nu sunt de acord nici cu domnul deputat Adrian Năstase, nu există probe la dosar. Documentele în Dosarul "Parchetul" există, dar nici măcar nu au fost luate în considerare. Suntem în faţa unei investiţii, domnilor, cu acte şi fapte concrete, foarte concrete, dintre care unele şi chiar foarte grave. Este de înţeles ai mei colegi din Comisia juridică, care sunt jurişti, n-au putut descifreze exact gravitatea situaţiei. Ca arhitect care am realizat nenumărate investiţii, printre care şi această clădire, vreau spun acuzaţiile şi probatoriile sunt mult mai grave, şi astfel nu aruncăm în derizoriu o hotărâre pe care ni se cere s-o dăm. Nu ştiu pe ce s-a bazat Comisia juridică când a cerut neurmărirea penală. asigur, stimaţi colegi, riscaţi foarte mult dacă votaţi aşa faţă de documentele pe care eu le-am văzut la dosar. Îmi pare rău, dar nu pot considera acest dosar un dosar politic. El are documente, are situaţii concrete de lucrări, are contracte şi are o mulţime de documente care nu sunt corecte. O dau câteva exemple de probe care există: iată, faptul firmele care au executat lucrările - sunt patru firme - la Zambaccian, la Christian Tell şi la Cornu, sunt firmele la care într-una Irina Jianu este administrator, în celelalte 20% este acţionar. Se vorbeşte despre proiectul iniţial, dar proiectul iniţial nu este o glumă în chestiunea cu buncărul şi cu termopanele. Nu le aruncaţi în derizoriu pentru în proiectul iniţial ele n-au existat. În momentul în care ele sunt introduse de către alţi arhitecţi şi o firmă italiană în proiectare, nu se regăseşte valoarea lor în valoarea finală a procesului-verbal de recepţie. Deci, astea sunt iarăşi nişte acte foarte clare. Se vorbeşte despre falsuri în cartuşul proiectului, cu acte doveditoare. Vreau spun, ca arhitect, acest lucru este foarte grav. În cartuşul proiectului se vorbeşte, acum dacă minte procurorul, mint şi eu. Deci, este numită vila "Irina" - Bucharest. După cum ştiţi, în fiecare contract şi în fiecare act, cum este un proiect şi planşele lor, trebuie ai în cartuş exact situaţia despre care vorbeşti. Pe urmă, se vorbeşte despre implicarea unei societăţi italiene de proiectare, care nu şi-a luat onorariu. O vedeţi, dacă citiţi atent, şi care este motivaţia. După aceea, se arată au fost foarte multe facturi în care nu erau ataşate situaţii de lucrări. Deci, nu se poate controla ce fel de lucrări au fost decontate. Faptul acele spaţii locative de la etajul 4 şi buncărul nu se regăseau în proiectul oficial cu cheltuielile aferente, nici cheltuielile aferente n-au putut fi înregistrate în contabilitate. Deci, este o altă problemă care se ridică. Eu vi le trec aşa în revistă. Se vorbeşte despre valoarea totală a facturilor, care este de 18 miliarde de Rol, iar din acte rezultă cheltuieli, spun ei, numai pe achiziţie de 16 miliarde, fără TVA. Şi atunci întrebarea se pune: care este valoarea reală? Se vorbeşte despre înregistrări false în contabilitate. O fi sau nu or fi, dar în orice caz există în rechizitoriu o asemenea chestiune care se pare este probată cu acte. Tot ce a făcut domnul Adrian Năstase ne spune de UTI. Dar ce spune procurorul despre UTI: tot ce a lucrat cu UTI la Cornu şi la Zambaccian nu a fost facturat. Este sau nu aşa? întreb pe dumneavoastră, domnilor deputaţi, care mâine trebuie votaţi. La baza tuturor lucrărilor stau şapte contracte, din care şi două acte adiţionale, care cuprind date nereale privind beneficiarul, valoarea, locaţia şi obiectul lucrărilor. Acestea sunt sau nu sunt fapte reale şi concrete? Pe urmă, procesul-verbal de recepţie al lucrărilor nu a fost întocmit în mod legal, după cum apare din declaraţia chiar a reprezentantului administraţiei publice locale, un anume Dinică Emanuel, care spune nici măcar nu a văzut construcţia când s-a dus semneze procesul-verbal de recepţie. Deci, sunt o mulţime de lucruri, uitaţi, de exemplu procesul-verbal de recepţie s-a făcut pe 08.03.2004, iar după aceea s-au făcut o serie de lucrări de către alţi arhitecţi, care au fost decontate sau care au fost puse în spinarea constructorului. Dacă citiţi mai atent, toate aceste acte care sunt enumerate în rechizitoriu, o vedeţi nu este o chestiune foarte simplă. Eu consider, din ceea ce am văzut, nu este vorba de un dosar politic în acest caz, şi bine ar fi ca şi dumneavoastră uitaţi peste acest referat. vrea, ce am eu aici în mână este un dosar pe care-l vedeţi şi care se referă la Corpul E4 din Palatul Parlamentului. Vreau spun în 2003, acest dosar eu l-am depus la DNA pentru a fi cercetat. În 2005, în ianuarie, a primit acest dosar NUP. Deci, neurmărire penală, la baza lui fiind 83 de dosare, fiecare cu câte două, trei sute de file, care de fapt nu conţineau nimic. Am atacat această hotărâre în justiţie şi s-a admis plângerea şi s-a dispus trimiterea la DNA. Ei, de atunci această investiţie care s-a făcut la Palatul Parlamentului în perioada în care domnul Adrian Năstase era prim-ministru, abia acum a reintrat pe făgaşul DNA-ului. Deci, eu cred DNA-ul ăsta are şi el un anumit rol şi ar trebui totuşi vedem cu adevărat ce stă în acest dosar. Eu dori, dacă se poate, văd dosarul alături, colegii mei de la juridic l-au văzut, dori -l văd şi eu, ca pot votez mâine în cunoştinţă de cauză. Dacă doriţi, pot face şi un referat, ca arhitect şi ca om care lucrează de 30 de ani în probleme de investiţii. mulţumesc foarte mult, şi rog, mâine, gândiţi totuşi, în afară de votul nostru politic mai avem de dat un vot care nu ne facă de râs, pentru s-ar putea ca şi altcineva se uite în acest dosar cu adevărat. mulţumesc.
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
8.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau în primul rând -l felicit şi -i strâng mâna cu căldură domnului deputat Miron Mitrea. Atitudinea dânsului este demnă şi, aşa cum îl ştiu eu din totdeauna, sigur va avea şi un rezultat pozitiv. S-a spus aici noi nu judecăm o vină desprinsă din analizarea elementelor probatorii, ci dacă este sau nu folosită justiţia ca o armă politică. Mi se pare este total greşit. S-a trimis un dosar. Deci, sunt elemente probatorii care au fost supuse Comisiei juridice. Cum putem noi hotărâm dacă se justifică sau nu începerea urmăririi penale, dacă nu ne uităm şi la elementele probatorii? De unde ştie Parlamentul dacă este vorba de o armă politică sau o fraudă reală, dacă nu se analizează şi aspectele probatorii? Nu ştiu cum a ajuns Parlamentul în această situaţie absolut incredibilă, ca se substituie justiţiei. întreb de ce această măsură discriminatorie între ex-miniştri şi cetăţeanul obişnuit. De ce au nevoie ex-miniştrii de plenul Camerei Deputaţilor ca facă zid între ei şi justiţia în faţa căreia trebuie răspundă pentru faptele lor? Consider acest pas de trecere prin plenul Camerei ca o obstrucţionare a actului de justiţie. Domnul deputat Miron Mitrea ne-a spus de trei ani este hărţuit într-o chestiune în care dânsul se consideră nevinovat. Sunt convinsă va reuşi meargă până la capăt cu această luptă şi este mai bine -l lăsăm pe dânsul hotărască aşa cum consideră de cuviinţă. mulţumesc.
23 Jun 2008  Sursa: stenograme parlament
9.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică de astăzi este o scrisoare deschisă adresată Preşedintelui României, Traian Băsescu. Stimate domnule preşedinte, adresez dumneavoastră deoarece ca Preşedinte al României aţi onorat cu prezenţa dumneavoastră lucrările Summit-ului NATO ce au avut loc în perioada 2-4 aprilie la Bucureşti. adresez cu un gust amar, dar şi cu o mare îngrijorare, căutând răspuns la întrebarea: cine intervine pentru a împiedica demnitarii -şi îndeplinească atribuţiile şi cât de uşor pot fi ei şterşi sau aduşi pe scena politică după bunul plac al unora? Cum este posibil ca aparatul de înalţi funcţionari ai statului român aflaţi în spatele nostru şi ofiţeri din Serviciul de Protecţie şi Pază acţioneze precum păpuşarii, deservind interese proprii sau la comandă împotriva intereselor majore naţionale, dezinformeze, nu-şi îndeplinească obligaţiile pe care le au prin statut, dând frâu liber unor resentimente personale, şi totuşi rămână nepedepsiţi? adresez printr-o scrisoare deschisă, căci doresc ca şi opinia publică cunoască ce se află în spatele politicienilor, de ce aceştia uneori nu-şi pot îndeplini atribuţiile şi de ce atât de uşor funcţionarii publici şi ofiţerii SPP îşi folosesc poziţiile în structura statului pentru a arunca pietriş într-un motor ce trebuie funcţioneze, făcându-l se gripeze în loc -l facă meargă. M-am întâlnit cu dumneavoastră la Summit-ul NATO, dar am avut acces în Palatul Parlamentului numai după ce cotidianul Evenimentul Zilei a început investigheze motivul pentru care mi se blocase accesul şi mi s-a obstrucţionat participarea oficială. Ca urmare, adresez dumneavoastră în calitatea mea de politician, nu ca arhitect al acestei clădiri, ci ca parlamentar, vicepreşedinte al Comisiei de politică externă şi membru al Adunării Europei Occidentale. În această calitate, am făcut nenumărate demersuri la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, am făcut interpelări la Ministrul Afacerilor Externe şi la generalul Lucian Pahonţu, Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, pentru a nu lăsa ca cei vinovaţi rămână nepedepsiţi. Sper un parlamentar are mai multe pârghii decât un biet condamnat din Polonia, care a trebuit moară prin greva foamei fără ajungă fie ascultat de autorităţile statului român şi i se şi răspundă. Permiteţi-mi, domnule Preşedinte, expun în câteva cuvinte felul în care funcţionari ai MAE, Camera Deputaţilor şi ofiţeri SPP, acţionând după bunul plac au făcut ca un parlamentar, vicepreşedinte al Comisiei de politică externă şi membru al Delegaţiei Adunării Europei Occidentale nu ia parte la lucrările Summit-ului pentru care îşi manifestase interesul şi solicitase instituţiilor statului -i sprijine participarea. În afara faptului sunt vicepreşedinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, interesul meu era motivat şi prin faptul pentru sesiunea Adunării Europei Occidentale de la Paris din 2-5 iunie a.c. pregăteam un raport referitor la securitatea Mării Negre şi relaţiile dintre statele riverane Mării Negre şi Mării Caspice, care se baza şi pe informaţii din derularea lucrărilor Summit-ului. Solicitarea pentru participarea mea la SUMMIT am făcut-o personal în luna februarie a.c. către Ministrul Afacerilor Externe, Adrian Cioroianu care a dat această problema spre rezolvare secretarului de stat din Ministerul de Externe, Victor Micula. Considerând participarea la acest for va fi rezolvată instituţional, m-am aşteptat ca nu existe probleme. Secretarul de stat Victor Micula mi-a confirmat acceptul oficialităţilor de la Bruxelles şi m-a asigurat în cursul zilei de 1 aprilie a.c. îmi va transmite ecusonul de acces. Prin prezenta, informez, domnule Preşedinte, nu numai nu mi-a fost asigurată participarea la lucrări de către Ministerul Afacerilor Externe, ci mai mult: La 1 aprilie a.c. ofiţerul SPP Claudiu Apostol, coordonatorul cu problemele de securitate şi acces din partea Serviciului de Protecţie şi Pază la Summit-ul NATO - către care am fost direcţionată de organizatorul de la Bruxelles, Nuñez Fernando - m-a trimis scot de pe site-ul Internet un formular de înscriere individuală. Site-ul indicat de ofiţerul SPP Claudiu Apostol era destinat persoanelor din mass-media şi avea termen limită de depunere 28 martie 2008. Ulterior, am aflat de la domnul Nuñez nu aflam pe listă şi fusese informat de ofiţerul Claudiu Apostol nu voi primi ecuson de acces. Totodată, la Palatul Parlamentului, din ordinul secretarului general adjunct al Camerei Deputaţilor, Mihai Unghianu, personalul compartimentului de ordine şi pază mi-au interzis accesul. În consecinţă, s-a acţionat în sensul blocării accesului unui parlamentar la Summit-ul NATO. Cum este posibil ca funcţionari care reprezintă statul român pe probleme de securitate în cadrul MAE şi SPP direcţioneze un parlamentar către un formular individual rezervat pentru mass-media? Problema a fost tratată cu neseriozitate şi lipsă de profesionalism de către cei ce aveau atribuţiile instituţionale o rezolve. Ne aflăm în faţa unui abuz incalificabil faţă de un demnitar al Statului Român. Deoarece au existat colegi din Camera Deputaţilor care s-au bucurat de un alt regim şi au participat la lucrări în perioada 2-4 aprilie a.c. (de exemplu domnul deputat Adrian Năstase), am solicitat la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la MAE şi Directorului general al SPP, domnul Lucian Pahonţu, o explicaţie a acestei discriminări. De ce nu am fost trataţi în mod egal? De ce nu am fost lăsată particip la Summit-ul NATO şi am fost blocată asist la lucrări pentru a-mi întocmi raportul pentru A.E.O.? S-a adeverit interesul şi atitudinile subiective ale anumitor funcţionari ai Camerei Deputaţilor, MAE şi SPP prevalează în faţa obligaţiilor lor instituţionale. S-a creat un precedent periculos. Oare parlamentarul român este la bunul plac al unui ofiţer SPP sau al unor funcţionari ai Camerei Deputaţilor sau MAE? În ceea ce priveşte ofiţerul SPP Claudiu Apostol am solicitat eliberarea lui din funcţie pentru comportamentul incalificabil pe care l-a avut faţă de un parlamentar român. informez, de asemenea, domnule Preşedinte, din motivele arătate mai sus am renunţat la întocmirea raportului pentru sesiunea Adunării Europei Occidentale de la Paris, pe care trebuia -l prezint, dar voi pune în discuţie în plenul Adunării Europei Occidentale din 2-4 iunie a.c. aceste abuzuri, respectiv obstrucţionarea accesului meu ca parlamentar român la informaţiile nemijlocite prezentate la summit, care m-au împiedicat întocmesc raportul, în condiţiile nesoluţionării favorabile a situaţiei prezentate. M-am adresat dumneavoastră cu speranţa apelul meu nu va rămâne fără ecou. Sunt convinsă veţi apăra instituţia parlamentarului român pentru ca nu devină obiectul abuzurilor şi al bunului plac tocmai al acelora care au obligaţia de a o sprijini. rog luaţi măsurile ce se impun pentru a se introduce o disciplină instituţională în organismele statului român, pentru eliminarea acţiunilor abuzive, după bunul plac, ale unora sau altora din înalţii funcţionari sau ofiţeri SPP, iar astfel de abuzuri fie sancţionate pentru ca situaţii ca cea prezentată nu se mai repete. Am convingerea veţi acţiona în favoarea apărării demnităţii parlamentarului român. mulţumesc.
22 Apr 2008  Sursa: stenograme parlament
10.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Declaraţia mea politică o fac în calitate de vicepreşedinte al Comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor şi se referă la summitul NATO. În calitatea mea de vicepreşedinte al Comisiei de politică externă şi membru al Delegaţiei Adunării Europei Occidentale, am fost interesată iau parte la lucrările summitului NATO ce se desfăşurau la Bucureşti în perioada 2-4 aprilie a.c. la Palatul Parlamentului. Subliniez în cadrul lucrărilor Adunării Europei Occidentale am primit în luna decembrie 2007 sarcina întocmesc un raport referitor la securitatea Mării Negre şi relaţiile între statele riverane ale Mării Negre şi Mării Caspice. Ca urmare, era necesar pot urmări nemijlocit lucrările summitului NATO şi pot obţine noi informaţii pe care le includ în lucrarea mea. În consecinţă, am adresat solicitarea de participare în luna februarie a.c. ministrului de externe Adrian Cioroianu, care a transmis sarcina secretarului de stat Victor Micula. Acesta a explicat pentru participarea solicitată soluţia era fiu inclusă în delegaţia română participantă la NATO, care trebuia aprobată la Bruxelles şi se va ocupa personal de rezolvarea ei. Considerând problema participării mele la summitul NATO este preluată de un secretar de stat din Ministerul de Externe, am aşteptat rezolvarea ei, între timp adăugând la cerere pentru acest summit, ca arhitect, printre altele şi un album foto de prezentare a Palatului Parlamentului. Între timp m-am interesat dacă acceptul oficialităţilor de la Bruxelles a fost dat şi am fost informată de către secretarul de stat Victor Micula nu au existat probleme şi răspunsul este pozitiv. În preziua începerii summitului, i-am solicitat secretarului de stat ecusonul pentru participare. M-a asigurat -l voi primi în cursul zilei de 1 aprilie şi mi-l va transmite oficial. Lucrurile n-au stat însă deloc astfel. Se pare reprezentantul SPP-ului din stafful de organizare care a colaborat cu Ministerul de Externe, acţionând la cererea unor reprezentanţi ai Secretariatului general al Camerei Deputaţilor, însuşi secretarul general adjunct Mihai Unghianu, conform informaţiilor pe care le deţin, care mi-au mai creat probleme mari de acces şi în anii precedenţi, au considerat potrivit -mi blocheze participarea la această manifestare politică de o importanţă deosebită. Iată cum s-au derulat lucrurile. Având experienţa anilor precedenţi în care în mod abuziv am fost împiedicată particip la unele manifestări ce aveau loc în Palatul Parlamentului, am cerut reprezentantului NATO la summit, domnul Nunez Francisco, lămurească care este situaţia includerii mele în delegaţia României. A controlat listele şi răspunsul a fost negativ. Nu regăseam pe nici un fel de listă. Mi-a sugerat în schimb -l contactez pe domnul Claudiu Apostol, coordonator din partea SPP, care va rezolva participarea fără nici un fel de probleme. Contactat de către mine telefonic, domnul Claudiu Apostol m-a trimis scot de pe site-ul Internetului un formular de înscriere individuală şi -l trimit la Bruxelles pentru a fi aprobat. Am constatat ulterior a fost o imensă bătaie de joc, site-ul Internetului fiind destinat persoanelor din mass-media şi avea termen de depunere a formularelor 28 martie, iar discuţia cu Claudiu Apostol se desfăşura pe 1 aprilie. Contactându-l din nou pe Nunez Francisco, acesta mi-a răspuns între timp îl sunase Claudiu Apostol în legătură cu situaţia mea şi m-a informat nu voi primi ecuson de acces. În consecinţă, coordonatorul din partea SPP-ului Claudiu Apostol şi secretarul general adjunct al Camerei Deputaţilor au acţionat în sensul blocării accesului meu ca parlamentar la summitul NATO. Între Ministerul Afacerilor Externe, SPP şi Parlamentul României există relaţii instituţionale. Cum este posibil ca funcţionari care reprezintă statul român pe probleme de securitate în cadrul SPP-ului la NATO trimită un parlamentar ia un formular individual de pe site-ul NATO pentru presă în loc -şi îndeplinească sarcinile ce-i reveneau? Am solicitat Biroului permanent ia atitudine în această problemă, care aduce atingere intereselor Parlamentului român, prin care s-a adeverit interesele şi atitudinile subiective ale unor anumiţi funcţionari din Camera Deputaţilor, MAE şi SPP prevalează în faţa obligaţiilor lor instituţionale. Consider domnul Claudiu Apostol şi-a îndeplinit în mod defectuos sarcinile pe care le avea la summitul NATO, a obstrucţionat în mod intenţionat accesul unui demnitar român la lucrările acestuia şi am solicitat Biroului permanent ceară eliberarea lui din funcţie. Solicit de asemenea fie cerute lămuriri de la Ministerul Afacerilor Externe în privinţa participării mele şi fie investigată şi implicarea secretarului general adjunct Mihai Unghianu în acest caz. Totodată, am rugat Biroul permanent fie cercetat şi motivul pentru care nu a funcţionat sistemul de transmisie în cazul discursului preşedintelui SUA, Bush, când în perimetrul celor 3500 de ziarişti nu a putut fi recepţionat sunetul şi în cazul discursului Angelei Merkel, cancelarul Germaniei, când nu a fost transmisă în căşti traducerea simultană. Mai am de adăugat doar o problemă importantă în ceea ce priveşte achiziţionarea toaletelor ecologice, pe bani publici, de 6 milioane de euro pentru cele trei zile de conferinţe la summit-ul NATO. S-a dovedit ele nu erau necesare şi am aflat din anumite surse de fapt era afacerea anumitor persoane implicate în organizarea summitului, situaţie pe care am cerut Biroului permanent o investigheze şi de care voi ocupa personal. mulţumesc.
08 Apr 2008  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Un comentariu pentru “Neagu Nicolae”

  1. lau says:

    o persana verticala cu caracter puternic

Lasa un comentariu

Date de contact
Flux RSS   Declarații
30 May
2018
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Văzându-l pe reprezentantul Guvernului, mi-am reamintit că aici trebuie să fim solidari nu cu Guvernul României, ci cu România. Adică, astăzi noi venim... 
30 May
2018
: "Politicile bugetar-fiscale ale Guvernului PSD-ALDE îndepărtează România de zona euro" Raportul de convergenţă pentru 2018, publicat de curând de Comisia Europeană, plasează România ... 
23 May
2018
: "Investiţiile în companiile energetice, diminuate!" Memorandumul Guvernului, care obligă companiile cu capital majoritar de stat să aloce dividendelor "cel puţin" 90% din profiturile înre... 
22 May
2018
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ne vom abţine de la susţinerea acestui proiect, din mai multe motive. Din nou, avem o ordonanţă de urgenţă care reglementează extrem de mu... 
16 May
2018
: Ne aflăm în momentul în care una dintre problematicile importante în gestiunea şi definirea noastră, ca şi parcurs european, este cel în care va trebui să avem puncte de vedere şi pozi... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.