Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Sorin Motoca
Sorin Motoca
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, vrea văd pe toţi cu faţa spre mine, pentru este un eveniment peste care cel puţin noi nu trecem. Astăzi se împlinesc 104 ani de când Republica Albania şi-a declarat independenţa la Vlora, în anul 1912, dar puhoaie de nefericiri s-au abătut asupra celei mai tinere ţări apărute atunci, în 1912, pe harta Europei. Pe întreg Ţinutul Ţării Vulturilor s-au luptat armate străine al căror ţel era, printre altele, şi spargerea micii Albanii în bucăţi şi ataşarea lor la ţările beligerante. Au urmat apoi circa 20 de ani de respiraţie liberă, iar al Doilea Război Mondial şi-a sunat cântecul sinistru din trompeta-i aducătoare de moarte, şi pe urmă, după război, s-a întins pânza neagră a tiraniei comuniste - cea mai dură din Europa -, acoperind pământul albanez dintr-un capăt la altul al ţării, acoperind şi cerul, înnegrind albul sufletelor şi soarele adevăratei libertăţi, ofilind spiritul copiilor şi tinerilor chiar de la începutul vieţii lor. Dar poporul albanez a rezistat, aşa cum a trecut, timp de 500 de ani, târând şi rupând în bătălii dure lanţurile oprimării otomane, lanţuri care n-au făcut decât călească puterea lui de rezistenţă. Necazurile fizice şi morale l-au întărit. Înţelepciunea a învins disperarea. În 1991, Albania a pornit pe calea adevăratei democraţii. De-a lungul timpului, o mână frăţească s-a întins necondiţionat spre dârzul popor albanez şi o inimă frăţească a bătut pentru el: România, totdeauna gata ajute un popor a cărui vechime are rădăcini foarte apropiate cu cele ale poporului român. România a dovedit iubire necondiţionată şi loialitate în relaţiile cu mica Albanie. La şase ani şi trei zile după evenimentul de la Vlora, România Mică devenea România Mare şi-şi recăpăta, cu uriaşe sacrificii umane şi materiale, unitatea dorită de Dumnezeu şi de tot poporul ei, la 1 Decembrie 1918, acum 98 de ani. Respectând ordinea cronologică, în numele albanezilor din România, urăm Republicii Albania la mulţi ani în pace şi lumină! În numele albanezilor din România, urăm României la mulţi ani în pace şi lumină! mulţumesc. (Aplauze.)
28 Nov 2016  Sursa: stenograme parlament
2.
: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Urmează un eveniment important pentru albanezii din România şi pentru albanezii din toată lumea, şi anume Ziua naţională. În 9 octombrie 1912 a început primul război balcanic, iar trupele sârbe şi muntenegrene au pătruns pe teritoriile locuite de albanezi. Pericolul era ca acestea fie împărţite între ţările beligerante. În această situaţie, la 5 octombrie, deputatul de Berat, Ismail Qemali, vine la Bucureşti, se întâlneşte cu diaspora albaneză foarte puternică de atunci - erau circa 30.000 în ţară - şi împreună cu conducătorii diasporei albaneze din Bucureşti hotărăsc declararea independenţei Albaniei, lucru care s-a întâmplat la Vlora, în 28 noiembrie 1912, avându-i alături Ismail Qemali pe cei trei conducători ai diasporei albaneze din Bucureşti, diasporă care a fost totdeauna ajutată moral şi material de către statul român. Au trecut deci 103 ani de atunci. Dar trei zile mai târziu după 28 noiembrie, este Ziua naţională a României şi a românilor de pretutindeni. dori leg aceste două evenimente în cuvântarea mea. Avem o ţară în suflet, este Albania. Pământul albanez strămoşii ne-a-nvelit, însă de generaţii trăim în România şi glia-i, cu căldură, frăţeşte ne-a primit. Niciodată nu este târziu pentru exprimarea sentimentului de iubire, al ataşamentului pentru ţara natală sau, dacă aparţii unei alte etnii, faţă de ţara care ţi-a primit strămoşii, bunicii, părinţii, rudele ori pe tine. Numai trei zile despart cele două sărbători naţionale: a Republicii Albania - 28 Noiembrie şi a României - 1 Decembrie. Chiar dacă foarte multe evenimente au despărţit în lungul veacurilor cele două popoare, vremea le-a lăsat spiritul aproape, aşa cum din Antichitate au fost, prin asemănarea lor sufletească, datorită înrudirii marilor triburi ale tracilor şi ilirilor. Sudura sufletească între români şi albanezi a fost dovedită în nenumărate ocazii - şi mari, şi mărunte: fiecare a luptat pentru independenţă, fiecare a muncit pentru prosperitatea ţării lui, dar albanezii au venit de-a lungul timpului pe pământul acestei ţări, ca spre fratele mai mare al ţinuturilor lor. În zonele submontane ale Carpaţilor Meridionali sunt foarte multe nume de origine albaneză. Căsătoriile etnice mixte au fost şi sunt şi azi o realitate. Motivele populare de pe ţesături sunt de cele mai multe ori aproape identice. Zeci de cuvinte din anticul fond lingvistic traco-ilir se regăsesc în ambele limbi. Stabilindu-se cu zecile de mii aici, de-a lungul vremurilor, albanezii au devenit cetăţeni loiali patriei de adopţie: au luptat în armata română, au suferit şi mulţi au pierit în închisorile comuniste, România modernă s-a ridicat şi cu braţele lor, a înflorit şi cu ajutorul gândirii lor, au respectat legile ţării. Cei care nu au făcut-o sau nu-i cunosc sau nu vor -i recunoască nici astăzi legile, majoritari sau minoritari, nu şi-au găsit sau nu-şi găsesc niciodată cu adevărat locul în ţara în care trăiesc. În perimetrul celor trei zile de sărbătoare se regăsesc şi cetăţenii români de etnie albaneză din România, sărbătorind, la 1 Decembrie, 97 de ani de la Marea Unire, dar îşi adaugă şi sărbătoarea patriei lor de suflet, cei 103 ani de când a fost declarată, la Vlora, independenţa Albaniei. Două foarte vechi popoare, gospodărindu-se de atunci pentru un nou început - Albania avea devină după 1912 teatru de război, România Mare ieşea întregită din război, graniţele sale erau însă trasate cu sânge, dar totdeauna vremurile rele care au trecut peste cele două ţări s-au lovit de tăria şi de semeţia ca de un munte făcut din eroismul şi tenacitatea celor două popoare: albanez şi român. Le luminează astăzi soarele adevăratei lor libertăţi. Fie-le strălucirea binecuvântată! În ordine cronologică, cu ocazia Zilei naţionale a albanezilor din toată lumea, Asociaţia Liga Albanezilor din România, în numele căreia vorbesc, urează poporului nostru albanez facă tot ce este posibil pentru pace în ţară şi în lume. Cu ocazia Zilei naţionale a românilor din toată lumea, Asociaţia Liga Albanezilor din România urează poporului român facă tot ce este posibil pentru pace în ţară şi în lume. La mulţi ani fericiţi celor două ţări! mulţumesc.
26 Nov 2015  Sursa: stenograme parlament
3.
: Cel care vine la Târgu Jiu viziteze monumentele lui Brâncuşi şi face o plimbare de la Masa Tăcerii de pe digul Jiului, de-a lungul Căii Eroilor până la Coloana Infinitului şi mai departe şi face acest lucru zilnic se spune şi s-a şi adeverit este ferit de orice boală.
17 Jun 2015  Sursa: stenograme parlament
4.
: Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, dar sunt în faţa dumneavoastră pentru m-am născut, am învăţat şi am trăit în Târgu Jiu. Numele lui Constantin Brâncuşi, căruia i-aduc, prin cuvântul meu, un omagiu, numele acestuia este asociat cu artistul de geniu, care a revoluţionat cultura modernă prin reducerea formei la esenţă. Brâncuşi a dus arta pe culmi neîntâlnite şi a influenţat întregul demers cultural al secolului XX. A deschis un drum care a schimbat viziunea unei lumi întregi. Constantin Brâncuşi s-a inspirat din arta populară şi din natură. Prin el, gorjenii au ajuns la conştiinţa propriei lor arte tradiţionale, pentru Brâncuşi a purtat în el substanţa patriei sale. Prin legăturile spirituale vii cu locurile de obârşie şi cultura lor, Brâncuşi a ajuns la universalitate, dând materiei forţa de a exprima nevăzutul şi încorporându-i lumina şi a devenit universal, rămânând însă român. Arta lui Brâncuşi exprimă modul ţăranului român de a gândi lumea. Coloana Sacrificiului Infinit sau Coloana Infinitului reprezintă frumuseţea geniului românesc. Operele sale sunt drumul către înţelepciune, o înţelepciune supremă, şi reprezintă dăruirea unui neam în căutarea libertăţii. Prin opera sa, Constantin Brâncuşi a adus un omagiu poporului său, popor ai cărui cetăţeni suntem şi noi, deputaţii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, şi noi vom vota această propunere legislativă. În inima Gorjului sunt monumente prin care România a câştigat respectul lumii întregi. Astăzi, prin dumneavoastră, cei care-i reprezentaţi pe toţi cetăţenii acestei ţări, astăzi dori ca toţi cetăţenii acestei ţări, la această propunere legislativă, fie gorjeni. Vreau mai adaug ceva...
17 Jun 2015  Sursa: stenograme parlament
5.
: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, În această săptămână, la 28 noiembrie, Republica Albania sărbătoreşte 102 ani de la declararea în anul 1912 în oraşul Vlora a independenţei sale, după cinci sute de ani de ocupaţie otomană şi, în condiţiile în care ţările beligerante din primul război balcanic, în plină desfăşurare atunci, doreau -şi împartă teritoriul albanez, considerându-l parte a Imperiului Otoman, împotriva căruia luptau. Trebuia deci grăbită unificarea, sub numele Albania a pământurilor pe care locuiau albanezii, lucru care nu s-a înfăptuit în totalitate. La declararea independenţei a contribuit şi diaspora albaneză din România, iar statul român a încurajat şi ajutat, prin marii săi oameni politici, mişcarea de independenţă, fiind şi primul care a recunoscut noua ţară şi care şi-a trimis reprezentanţii la Durrës (capitala de atunci). La 5 noiembrie 1912, Ismail Qemali, deputat al sangeacului Berat în parlamentul otoman, vine la Bucureşti însoţit de Luigji Gurakuqi şi, la hotelul Continental, împreună cu albanezii din Bucureşti se stabileşte declararea independenţei Albaniei la 28 noiembrie. Un bust al lui Ismail Qemali şi o placă comemorativă în faţa acestui hotel din Bucureşti cinsteşte evenimentele de atunci. Ismail Qemali are apoi întâlniri la Viena cu reprezentanţii Imperiului Austro-Ungar şi ai Marilor Puteri. 28 noiembrie devine Ziua naţională a Albaniei, Ismail Qemali devine prim-ministru, dar Marile Puteri au recunoscut mica ţară nou apărută pe harta Europei abia în iulie 1913. În martie 1914 urcă pe tronul Albaniei prinţul Wilhelm de Wied, nepotul reginei Elisabeta a României. Va rezista numai şase luni, pentru a refuzat intre în primul război mondial alături de Austro-Ungaria. Urmează patru ani, în care Albania devine teatru de război, cu întreg cortegiul de suferinţe aduse de acesta. În 1939 este ocupată de armata italiană, apoi de cea germană. În 1945 s-a instalat regimul comunist al lui Enver Hoxha, cumplitul regim dictatorial comunist, cel mai dur din Europa, care a durat aproape 50 de ani. În anul 1991 Albania şi-a început drumul normal spre democraţie. Astăzi este stat membru al NATO şi candidat ca membru al Uniunii Europene. Republica Albania, o ţară cu o suprafaţă de aproape 10 ori mai mică decât România, în 2013 avea o creştere a PIB-ului de 1,1% în ultimul trimestru, creştere datorită sectorului privat ca sector de producţie. Raportul Băncii de Reconstrucţie şi Dezvoltare menţionează Albania este pe primul loc între ţările în tranziţie, în ceea ce priveşte reformele structurale în 2014. Albania a primit o apreciere pozitiva în IT, agricultură, industrie, bunuri imobile, energie, transport urban şi sistem bancar, iar capacitatea economiei albaneze de a menţine şi diversifica exporturile va fi factorul asigurator pentru creşterea economică pe termen mediu şi lung, proces susţinut de Banca Albaniei. Albania primeşte astăzi milioane de turişti anual şi munceşte cu tenacitate pentru prezentul şi viitorul ei. Doamnelor şi domnilor parlamentari, doar trei zile mai sunt şi este 1 Decembrie, Ziua Naţională a României. Asociaţia Liga Albanezilor din România urează prima, astăzi, în ordine cronologică, cu acest prilej, "La mulţi ani!" Albaniei şi "La mulţi ani!" României, ţări considerate surori, care îşi respectă istoria şi îşi venerează înaintaşii care s-au sacrificat pentru libertatea ţărilor lor. Şi, referindu-se la relaţiile bilaterale de sute de ani între cele două popoare, Eqerem bey Libohova, om politic albanez din perioada interbelică, spunea: "De România ne apropie totul şi nu ne desparte nimic. Albanezii trăiesc în România ca în propria lor ţară. Păstrăm României mici de altădată şi României mari de acum toată recunoştinţa şi dragostea noastră". mulţumesc.
25 Nov 2014  Sursa: stenograme parlament
6.
: Stimate domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Vreau doar anunţ astăzi este Ziua naţională a Republicii Albania. (Aplauze.) Se împlinesc 101 ani de la declararea independenţei sale şi tot în acest an se împlinesc 100 de ani de relaţii diplomatice neîntrerupte româno-albaneze. (Aplauze.) urăm poporului albanez aibă pace, lumină şi dragoste, iar României, a cărei Zi naţională este abia peste trei zile, -i urăm, de asemenea, aibă pace, lumină şi multă iubire şi această urare este şi din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, ai cărui reprezentanţi, ai cărui membri sunt reprezentanţi ai cetăţenilor români de altă etnie, trăitori în această ţară care cu atâta dragoste şi frăţie caldă ne-a primit. La mulţi ani, Albania! La mulţi ani, România! (Aplauze.)
28 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
7.
: Oana Manolescu, deputat, Colegiul naţional.
28 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
8.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intervenţia mea se intitulează: "La mulţi ani, Albania, la mulţi ani, România!" Şi spunem bună dimineaţa, Albaniei şi bună dimineaţa României, pentru în decurs de 3 zile din această săptămână cele două ţări, cele două popoare aniversează: Albania, 101 ani de la proclamarea independenţei sale, şi România, 95 de ani de la Marea sa Unire, când trupul acestei ţări a devenit unul cu aproape toţi vorbitorii de limbă română. Tot în acest an, 2013, se împlinesc 100, 100 de ani de relaţii diplomatice româno-albaneze. Şi notăm România a fost prima ţară care şi-a trimis reprezentanţii la Durrës după proclamarea independenţei Albaniei la Vlora, la 28 noiembrie 1912. Astăzi este ziua Albaniei. Astfel, în conştiinţa celor două popoare sfârşitul de an rămâne zbuciumat şi fericit. Pentru , tot într-un sfârşit de an, România şi-a scuturat jugul tiraniei comuniste şi minorităţile naţionale au putut -şi manifeste identitatea etnică şi trăiască, -şi manifeste o viaţă spirituală cu posibilităţi nebănuite până atunci. Existenţa şi activitatea Asociaţiei Liga Albanezilor din România este, iată, cea mai bună dovadă. În delegaţia din care am făcut parte la jumătatea lunii noiembrie şi care a mers la Tirana, delegaţia parlamentară, am avut întâlniri cu preşedintele Albaniei, cu preşedintele Parlamentului albanez, cu primul-ministru, cu viceprim-ministrul, cu ministrul de externe, ministrul agriculturii şi grupul parlamentar de prietenie albano-română. Printre problemele puse de delegaţia română în discuţie au fost retrocedarea către statul român a casei lui Nicolae Iorga de la Saranda, recunoaşterea minorităţii aromâne din Albania ca minoritate naţională, nu lingvistică, cu toate drepturile ce derivă de aici, şi ajutorul legislativ, pe care România îl va da Republicii Albania pentru perfectarea legislaţiei albaneze, în vedere aderării, în vederea intrării acestei ţări în Uniunea Europeană. Fiecare înaltă personalitate politică, cu care am avut întâlniri, a primit ca dar din partea Asociaţiei Liga Albanezilor cărţi bilingve, albume muzicale bilingve şi raportul, cum s-ar spune, a ceea ce lucrează Asociaţia Liga Albanezilor. urăm poporului albanez, urăm poporului român, care cu atâta căldură frăţească ne-a primit de-a lungul vremilor pe pământul său, le urăm aibă pace, lumină şi dragoste. La mulţi ani, Albania, la mulţi ani, România! Unë i uroj popullit shqiptar dhe popullit rumun të kenë paqe, dritë dhe dashuri inë! Për shumë vjet Shqipëri! Për shumë vjet Rumani!
28 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
9.
: Stimate colege şi stimaţi colegi, Explic votul "nu", pentru respingerea respingerii, pentru Constantin Brâncuşi este cea mai mare personalitate culturală a lumii şi a României. Numele României rămâne luminos în artă datorită lui Constantin Brâncuşi. Se spune nu-i românul ca olteanul şi olteanul precum gorjeanul. Gorjenii din sală ar fi trebui se gândească mai bine, în cazul în care au votat "da". Noi vom relua această iniţiativă legislativă şi sunt convinsă patriotismul care ne animă pe toţi, cu atât mai mult minorităţile naţionale care-şi iubesc ţara care i-a adoptat, poate mai mult ca alţii, şi sperăm avem succes, pentru autorităţile locale din Gorj pun la dispoziţie locaţia pentru muzeu şi tot ceea ce trebuie. sperăm Muzeul Constantin Brâncuşi va fi o lege ordinară adoptată în sesiunea următoare. mulţumesc.
11 Jun 2013  Sursa: stenograme parlament
10.
: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor Eu, Manolescu Oana, deputat ales la nivel naţional, Jur credinţă patriei mele România. Jur respect Constituţia şi legile ţării. Jur apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur -mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa ajute Dumnezeu! (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor.)
20 Dec 2012  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Motoca Sorin”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.