: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Declaraţia mea politică se intitulează "Uniunea Europeană cu două viteze alimentează sentimentele antieuropene". Dragi colegi, Încetinirea procesului privind acceptarea în Spaţiul Schengen a unui stat membru al Uniunii Europene cu o vechime de peste un deceniu nu face altceva decât să alimenteze ideea existenţei unei Uniuni cu două viteze. Mai mult decât atât, şi astfel de proceduri greoaie contribuie la apariţia şi dezvoltarea unor sentimente antieuropene de genul celor care au început deja să escaladeze în unele state membre. Faptul că o ţară membră a Uniunii Europene este privată, în continuare, de accesul în Spaţiul Schengen, deşi toate documentele oficiale consfinţesc că ţara noastră îndeplineşte încă din 2011 toate condiţiile care ne-au fost impuse, denotă că ar putea exista anumite dedesubturi şi calcule politice interne ale statelor care se opun, ba chiar şi o oarecare distanţare de principiile egalităţii între membrii Uniunii Europene. Vă reamintesc, stimaţi colegi, că la data de 9 iunie 2011, Consiliul a confirmat că România a îndeplinit toate condiţiile acquis-ului Schengen referitoare la frontierele aeriene, maritime, terestre, cooperarea poliţienească, protecţia datelor, Sistemul de Informaţii Schengen şi vize. Şi totuşi, opoziţia unor ţări precum Olanda şi Finlanda, pe criterii care nu ţineau de îndeplinirea de către România a obligaţiilor ce îi reveneau pentru aderarea la Spaţiul Schengen, a privat ţara noastră de accesul la această zonă de liberă circulaţie a persoanelor. Mă declar convins că orice coleg parlamentar, indiferent de culoarea sa politică, îmi împărtăşeşte convingerea că România merită şi trebuie să fie primită acum în Spaţiul Schengen. Şi asta, mai ales în condiţiile în care Parlamentul European, prin votul său de săptămâna trecută, şi-a reiterat sprijinul pentru aderarea imediată a Bulgariei şi a României la Spaţiul Schengen. De asemenea, adoptarea raportului de către Parlamentul European, favorabil integrării noastre şi a Bulgariei în acest spaţiu, este încă o solicitare clară adresată Consiliului, pentru confirmarea noastră ca membri cu drepturi depline, dar şi pentru demontarea ideii unei Europe cu două viteze. Vă mulţumesc. Deputat Ştefan Muşoiu, de Ialomiţa.

: "Comisia Europeană confirmă că România nu are dezechilibre economice" Raportul semestrial al Comisiei Europene, publicat săptămâna trecută, confirmă că România nu are dezechilibre economice. Concret, documentul european contrazice întreaga strategie panicardă a opoziţiei, de manipulare şi inducere în eroare a opiniei publice, privind o imaginară prăbuşire economică care ar fi cauzată de guvernarea noastră. Pe lângă faptul că Raportul semestrial pentru anul 2018 al Comisiei Europene demonstrează că România nu are dezechilibre economice, un alt rezultat îmbucurător al analizei este faptul că ţara noastră nu a beneficiat de un bilanţ aprofundat, în comparaţie cu alte multe state europene. Şi asta pentru că România este, din punct de vedere macroeconomic, mai stabilă şi mai puţin expusă riscurilor, anul acesta, decât Franţa, Germania, Olanda, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania sau Suedia. O altă veste bună este şi faptul că forul european a adresat ţării noastre doar trei recomandări pentru 2018. Acestea vizează politica fiscal-bugetară, sănătatea, educaţia şi administraţia publică. Numărul recomandărilor adresate României a variat în ultimii ani, de la opt, în 2013, până la trei, în 2018. Toate exigenţele din Raportul semestrial al Comisiei Europene sunt în atenţia Executivului şi îşi vor găsi rezolvarea corespunzătoare cât de repede posibil. Ţin să vă reamintesc, dragi colegi din opoziţie, că Executivul european mai confirmă şi faptul că România a înregistrat progrese pentru 68% dintre toate recomandările adresate ţării noastre, începând cu anul 2013. Însă în privinţa deviaţiei semnificative de la obiectivele bugetare pe termen mediu, respectiv MTO, raportul Comisiei Europene semnalează că încă nu s-au produs corecturile necesare. Nevoia acestor corecturi a survenit după contraperformanţa Guvernului Cioloş, care a preluat MTO de minus 0,6% din PIB, dar pe care l-a crescut, într-un singur an de guvernare, la minus 2,6% din PIB, consistent în afara marjei recomandate de 1,6% din PIB. Această problemă generată de tehnocraţi, semnalată în documente oficiale ale Comisiei Europene, este una dintre priorităţile Cabinetului Dăncilă, motiv pentru care se află în curs de rezolvare, doar că, nu este un proces simplu, ci unul de durată, care cere timp.

: Mulţumesc, domnule preşedinte Declaraţia mea politică se intitulează "PSD are soluţii pentru menţinerea creşterii economice". Dragi colegi, Englezii au un proverb, potrivit căruia "Roma nu a fost întemeiată într-o zi". Şi PSD are soluţii pentru menţinerea creşterii economice, majoritatea lor puse în practică deja cu suficient succes şi confirmate de Eurostat şi INS, însă trebuie să avem în vedere şi factorul timp, atunci când vorbim despre rezultate imediate. Deşi englezii nu oferă şi argumentele care să le susţină raţionamentul logic, PSD vine cu explicaţiile necesare privind sporirea rezultatelor pozitive ale politicilor sale în timp, dar şi despre impedimentele pe care trebuie să le înlăture. Creşterea economiei uşor redusă, de la 6,9%, cât a fost calculată drept medie a anului trecut, la 4% în primul trimestru al acestui an, este un fenomen normal, justificat de trei mari categorii de motive obiective. Guvernarea tehnocrată nu a lăsat în urma sa decât proiecte de investiţii lipsite de maturitate şi anvergură. Mult lăudatul Cabinet condus de fostul premier Dacian Cioloş a instrumentat, prin seria de măsuri luate în graba mandatului cu termen de valabilitate prestabilit, şi o mare parte din blocaje procedurale sau birocratice ale căror efecte le resimţim azi şi pe care noi, cei de la PSD, trebuie să le corijăm just, dar şi într-un răstimp foarte scurt, astfel încât să nu afectăm viteza evoluţiei economice. În ciuda acestei presiuni, am reuşit să adoptăm Legea parteneriatului public-privat şi să modificăm Legea achiziţiilor publice, în aşa fel încât să aducem un plus de transparenţă acestor proceduri, dar şi să punem capăt oricăror forme de abuz care să blocheze definitivarea tuturor proiectelor, de la cele strategice, până la cele de utilitate locală. La aceste neajunsuri, moştenite de la tehnocraţi, se adaugă şi creditarea bancară precară a economiei reale, aspect care poate fi contabilizat, în dezavantajul tuturor firmelor româneşti. Numai că şi aici am identificat o soluţie salvatoare şi am şi implementat-o. Am mizat pe introducerea/aplicarea schemelor de ajutor de stat pentru investiţii şi crearea de noi locuri de muncă, strategie care s-a dovedit şi ea un nou succes, la fel ca şi deblocarea/pornirea proiectelor de mari investiţii publice, respectiv FSDI, PNDL I şi PNDL II. Pe lângă aceste două inconveniente majore, trebuie să observăm şi să avem în vedere, indiferent că suntem sociologi sau nu, şi neîncrederea generată şi întreţinută de fake news-urile alarmiste, panicarde, cu care spaţiul public este bombardat constant. Efectul negativ al ştirilor false privind aşa-zisul mers al economiei se manifestă direct asupra comportamentului populaţiei, companiilor, investitorilor străini, agenţiilor de rating şi aşa mai departe. Vă mulţumesc. Ştefan Muşoiu, deputat al PSD, Ialomiţa.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Finalizarea uniunii pieţelor de capital până în 2019 - este timpul să accelerăm ritmul - COM (2018) 114 Comisia pentru afaceri europene, în principal, a subliniat că România sprijină obiectivul creării Uniunii pieţelor de capital, ca parte a eforturilor de simulare a creşterii, ocupării şi deblocării investiţiilor la nivelul Uniunii Europene. A considerat că dezvoltarea şi integrarea pieţelor de capital şi funcţionarea eficace a Uniunii pieţelor de capital se poate obţine prin consolidarea a 3 piloni care să se sprijine reciproc: Piaţa Unică a Uniunii, Norme clare şi proporţionale şi o supraveghere eficientă. A recomandat ca pentru dezvoltarea pieţelor de capital şi asigurarea competitivităţii internaţionale a Uniunii Europene în domeniu să fie promovată cultura investiţională a populaţiei, prin măsuri coordonate la nivelul Uniunii privind educaţia şi prin schimbul de bune practici între statele membre. A atras atenţia asupra faptului că Piaţa Unică a Uniunii Europene va beneficia de pe urma apariţiei unor noi produse, etichete şi paşapoarte paneuropene şi a sporirii investiţiilor fondurilor europene cu capital de risc, în special în condiţiile consolidării culturii antreprenoriale. Opinia, aşa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în şedinţa din 15 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raportul privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu şi Comitetul Economic şi Social European - Pachetul privind mărfurile. Consolidarea încrederii în piaţa unică - COM (2017)787 Comisia pentru afaceri europene, în principal, a atras atenţia asupra faptului că normele de siguranţă, armonizate la nivelul Uniunii Europene, ar trebui să se limiteze la ceea ce este necesar, pentru a evita formarea unei sarcini administrative excesive. A recomandat extinderea modalităţilor mai puţin birocratice privind accesul pe piaţa unică, pentru a include tipuri de produse cu caracteristici relativ omogene şi cu o cerere constantă, cum ar fi materialele didactice sau educaţionale. Şi-a manifestat interesul de a fi informată cu privire la măsurile pe care Comisia Europeană le prevede pentru a veni în întâmpinarea cerinţelor de transparenţă şi de costuri reduse, de parcurgere a procedurilor de conformare şi lămurire a neînţelegerilor privind conformitatea în cazurile întreprinderilor mici şi mijlocii. A recomandat ca în calendarul propus pentru măsurile privind instrumentele juridice neobligatorii să fie incluse acţiuni care să fructifice potenţialul societăţii digitale. Opinia, aşa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în şedinţa din 15 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor cu privire la punerea în aplicare a pachetului de măsuri privind economia circulară - opţiuni pentru abordarea interfeţei dintre legile privind substanţele chimice, produsele şi deşeurile - COM (2018) 32 Comisia pentru afaceri europene, în principal, a considerat că pentru a avea eficienţă în aplicare, normele armonizate ar trebui să ţină seama de varietatea condiţiilor socio-economice locale şi regionale, precum şi de cadrul legislativ şi instituţional al statelor membre, pentru a evita suprapunerea atribuţiilor. A subliniat că bunurile importate în Uniunea Europeană trebuie să urmeze acelaşi regim, la fel ca cele produse pe teritoriul său, iar Uniunea Europeană trebuie să depună eforturi pentru a determina adoptarea condiţiilor similare şi în alte zone. A considerat că o mai bună armonizare a normelor privind încetarea statutului de deşeu ar putea include un statut intermediar, în care să fie aplicabile o combinaţie de prevederi care au ca obiect deşeurile şi prevederi care au ca obiect produsele cu caracter temporar. Opinia, aşa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene, în unanimitate, în şedinţa din 8 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Cât se poate de scurt. Raportul privind Proiectul de Hotărâre al Camerei Deputaţilor, redactat pe baza opiniei Comisiei pentru afaceri europene privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul economic şi social european şi Comitetul regiunilor - O strategie europeană pentru materialele plastice într-o economie circulară COM (2018) 28. Comisia pentru afaceri europene, în principal, a recomandat sporirea eforturilor în direcţia standardizării, inclusiv a celei voluntare, a societăţilor comerciale producătoare din sectorul bunurilor de larg consum, pentru a reduce consumul de materiale plastice, pentru a elimina riscul defectelor de proiectare intenţionate şi pentru a sprijini repararea, ca alternativă, la înlocuirea prematură. A atras atenţia asupra necesităţii atingerii obiectivelor prevăzute în mod transparent pentru cetăţean, fără a spori povara administrativă şi mai ales cea fiscală. A recomandat încurajarea ambalării reduse la ceea ce este necesar şi scurtarea lanţurilor comerciale alimentare, pentru a scădea în acest mod proliferarea ambalării. A subliniat necesitatea derulării unor schimburi de experienţă şi a acţiunilor la nivelul Uniunii, în direcţia promovării în sistemele de educaţie a comportamentului responsabil în ceea ce priveşte colectarea selectivă şi mai ales în direcţia promovării unei educaţii tehnologice în conformitate cu obiectivele economiei circulare. Opinia, aşa cum a fost adoptată de Comisia pentru afaceri europene în unanimitate, în şedinţa din 8 mai 2018, este supusă aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

: "Am scos sute de mii de români din zona sărăciei" Eurostat confirmă progresele alianţei de guvernare şi demonstrează că încă unul dintre angajamentele politice esenţiale asumate de PSD se îndeplineşte. Sute de mii de români au ieşit din zona de sărăcie şi sărăcie severă, după primul an de guvernare PSD-ALDE, potrivit datelor furnizate de statisticile europene. Concret, direcţia bună a politicii economice şi sociale a guvernării aduce mai mulţi români în clasa de mijloc şi reduce sărăcia. Potrivit Eurostat, pentru 695.000 de români a fost eliminat riscul de sărăcie şi excluziune socială, iar alţi 876.000 de români au ieşit din zona de sărăcie severă. Altfel spus, nu doar că guvernarea PSD a adus mai mulţi români în clasa de mijloc, dar Eurostat consemnează şi faptul că ţara noastră a înregistrat încă un succes clar în lupta cu efectele pauperizării. De asemenea, vreau să aduc în prim-plan mult disputatul subiect potrivit căruia clasa de mijloc din România este aproape inexistentă şi că se urmăreşte o polarizare socială. Nimic mai fals! În afară de scoaterea din sărăcie a cât mai multor români, noi, cei de la PSD, am urmărit constant să susţinem coagularea acestei pături sociale. Cifrele oferite de INS arată o alocare suplimentară, în 2017, de 50 de miliarde de lei din partea Guvernului pentru creşterea salarială, comparativ cu 2016. Alte 36 de miliarde de lei vor fi alocate în plus, în acest an. Practic, în primii doi ani de guvernare, suma adăugată per total la salariile românilor va depăşi 18 miliarde de euro! O veste şi mai bună pentru toţi românii este că Guvernul nu se va opri aici în privinţa majorărilor salariale. Acest proces va continua până în 2022. Însă, pe lângă cifrele îmbucurătoare provenite de la Eurostat şi INS, trebuie să vă mai amintesc şi de faptul că puterea de cumpărare a crescut cu 10,1%, după momentul accederii PSD la guvernare. În pofida inflaţiei şi a creşterii anumitor preţuri, salariaţii români pot cumpăra mai mult decât anul trecut. În acelaşi timp, în medie, salariile nete au ajuns în martie 2018 să fie cu 15,5% mai mari decât în aceeaşi lună a anului trecut.

: "Economia românească se dezvoltă sustenabil, graţie PSD" Cifrele economice descriu o realitate care contrazice mesajele apocaliptice ale opoziţiei şi chiar demonstrează faptul că economia se dezvoltă în mod sustenabil. Toţi parametrii esenţiali înregistraţi la finalul trimestrului I confirmă creşterile de profit în domeniul industriei, un şomaj redus şi o datorie guvernamentală printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Mai concret, pe înţelesul tuturor românilor, veniturile centralizate ale bugetului de stat au crescut cu 11,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, imediat după ce PSD a revenit la guvernare. Şi pentru că am menţionat cuvântul "creşteri", ţin să-mi nuanţez spusele, amintindu-vă că s-au înregistrat progrese considerabile în privinţa absorbţiei fondurilor europene de +43,7%. În perioada ianuarie-martie a anului curent, în România, au intrat efectiv 4,2 miliarde de lei sau aproximativ 900 de milioade de euro, bani plătiţi din bugetul Uniunii Europene. Tot în registrul creşterilor pe care le-am menţionat încă de la începutul pledoariei mele trebuie să trecem şi producţia industrială, care s-a bucurat de cea mai mare mărire, respectiv cu 7% în primele două luni din 2018. Dezvoltarea continuă în această ramură de activitate a plasat ţara noastră anul acesta pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o pondere de +14,2%, înregistrată de la debutul lui 2018 şi până în prezent. Şi exporturile au fost mai mari cu 11,6% şi au ajuns la valoarea de 11 miliarde de euro, în primele 3 luni ale anului. De asemenea, investiţiile au crescut cu 288% în trimestrul I, cu până la 4,9 miliarde de lei, de la 1,7 miliarde de euro cât au fost anul trecut. Pe fondul acestei creşteri economice, înlesnită de PSD, pentru toţi românii, puterea reală de cumpărare a crescut cu 5% în primele trei luni ale anului. Şi aceasta în condiţiile în care şomajul a ajuns la cel mai redus nivel de la Revoluţie încoace, de doar 3,94%, potrivit datelor centralizate de la Agenţiile pentru Ocuparea Forţei de Muncă de la nivelul întregii ţări. În plus, numărul salariaţilor a ajuns la un nivel record, peste 6,3 milioane de români ale căror contracte au fost înregistrate, oficial, în Revisal. În afară de aceste rezultate concrete pe care vi le-am dat în privinţa reducerii şomajului, vreau să vă mai aduc la cunoştinţă că şi datoria externă guvernamentală, care constituie o altă tematică mereu dezbătută de români, este în scădere. Aceasta s-a diminuat la 34,2% din PIB, România fiind în topul primelor 5 state ale Uniunii cu cea mai mică datorie guvernamentală.

: "Salariile românilor au crescut continuu" Spaţiul public este invadat, constant, de o serie de acuzaţii venite din partea opoziţiei privind aşa-zisele scăderi salariale, precum şi de problematica falsă a creşterii impozitelor şi taxelor locale. Nu consider că mai este nevoie să repet datele din bilanţul de activitate prezentat de doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, ci vreau să amintesc doar informaţiile oficiale oferite de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit acestora, din ianuarie 2017, retribuţiile românilor au crescut continuu. În urma majorării salariului minim pe economie, remuneraţiile minime brute au crescut de la 1.250 de lei, în 2016, la 1900 de lei, în 2018. Mai mult decât atât, în urma aplicării Legii salarizării unitare, de la 1 ianuarie salariile nete ale bugetarilor s-au majorat cu 4 procente. Astfel, au crescut lefurile profesorilor cu 20%, de la 1 martie. Însă trebuie să subliniez că aceste majorări nu sunt singurele. Din decembrie 2017 până în prezent, salariile profesorilor au crescut, per total, cu 40%. De asemenea, din aprilie 2016, salariile nete ale medicilor s-au dublat. Indiferent dacă o parte dintre colegi se află în opoziţie, aceştia trebuie să admită că datele oficiale ale INS au confirmat o creştere salarială medie de 12,1%, în anul 2017, şi o creştere a puterii de cumpărare de aproape 7 procente. Şi problema salarială a personalului auxiliar din sistemul de sănătate publică va fi în scurt timp rezolvată, astfel încât să nu mai existe acuzaţii de genul celor care contestă realitatea creşterilor remuneraţiilor, confirmată şi de fluturaşii retribuţiilor. Pe de altă parte, se tot afirmă că au crescut taxele şi impozitele. Un alt mare neadevăr, dragi colegi! Guvernarea PSD a eliminat 102 taxe, a redus impozitul pe microîntreprinderi, impozitul pe venitul salarial a fost scăzut de la 16% la 10%, toate pensiile au fost scutite de CASS, iar pensiile până în 2.000 lei au fost scutite de impozit, exact aşa cum ne-am angajat în faţa tuturor românilor, în campania electorală din 2016. Şi, ca să spunem lucrurilor pe nume până la capăt, ţara noastră are, alături de Bulgaria, cel mai mic impozit pe profit din Uniunea Europeană. În plus, România are una dintre cele mai reduse poveri fiscale din Uniunea Europeană, respectiv 29% din P.I.B., faţă de o medie europeană de 43,3%.