Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Miluta Scutaru
Miluta Scutaru
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Bună dimineaţa! Declaraţia mea politică se numeşte "România - niciun proiect de finanţare în cadrul Fondului European pentru Investiţii Strategice". Am avut iluzia în toate există o limită, inclusiv în ipocrizie. Am crezut dorinţa de a realiza un lucru bun pentru societate poate sparge barierele de orice natură şi ne poate uni într-un efort general de a construi un viitor pentru generaţiile de azi şi de mâine. Se pare m-am înşelat şi constat dezinteresul şi dispreţul sunt bine înlănţuite prin birourile Guvernului de tehnocraţi de astăzi. Recent, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a declarat este de-a dreptul şocat de faptul au fost irigate doar 150.000 ha dintre cele 385.000 ha, care ar fi trebuit fie incluse în program. Lucrurile stau astfel: lipsa echipamentelor şi a utilajelor pentru irigat, canalele colmatate, tarifele mari sunt între problemele care îi împiedică pe fermieri irige terenurile, deşi acestea se află în zonele amenajate pentru irigat. Iar vara secetoasă din acest an şi-a pus amprenta pe culturile României, suprafeţele agricole afectate depăşind 350.000 ha, cele mai multe cu porumb şi floarea-soarelui. În acest context, interesantă este opinia domnului Jyrki Katainen, vicepreşedintele pentru investiţii al Comisiei Europene, care susţine România ar putea cere finanţare prin Planul Juncker pentru sisteme de irigaţii şi ar fi investiţie de care ţara noastră ar avea nevoie. Desigur, ar putea cere, dar deocamdată România nu cere nimic, pentru nu am fost în stare trimitem la Bruxelles măcar un proiect care fie aprobat şi finanţat prin Fondul European pentru Investiţii Strategice. Acesta este şi motivul pentru care vicepreşedintele Comisiei Europene a criticat fără reţineri România la Forumul Economic European de la Bruxelles. Fondul European pentru Investiţii Strategice este gestionat de Banca Europeană de Investiţii şi urmăreşte genereze, în viitorii trei ani, investiţii private în economia europeană, în valoare totală de circa 315 miliarde de euro, printr-o garanţie de 16 miliarde de euro, acordată din bugetul Uniunii Europene şi 5 miliarde de euro, acordată de BEI. Acest fond oferă garanţii publice pentru proiecte de investiţii private cu nivel de risc ridicat în domenii strategice, precum infrastructura de transport şi telecomunicaţii, eficientizarea energetică, cercetare, educaţie şi inovare, şi, totodată, oferă împrumuturi pentru întreprinderi mici şi mijlocii şi companii cu mai puţin de 3.000 de angajaţi. Planul european se concentrează asupra investiţiilor, ca pilon de bază pentru stimularea creşterii şi creării locurilor de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Totodată, este un instrument pentru reducerea decalajelor între statele membre. Această iniţiativă poate deveni o poveste de succes, dacă instituţiile europene şi statele membre vor înţelege este nevoie de un efort conjugat, menit confere substanţă demersurilor aferente. Structurat pe trei piloni, respectiv mobilizarea finanţării, susţinerea investiţiilor care au ca destinaţie economia reală şi îmbunătăţirea mediului investiţional, Planul Juncker este proiectul construirii unui uriaş fond special, destinat relansării investiţiilor şi a redresării economice europene, care injecteze bani în proiecte strategice, indiferent de geografie, de politică, de naţionalitatea proiectelor, dar dependent direct de natura strategică a proiectului propus a fi finanţat. Astfel, Planul Juncker a creat o rezervă financiară de amploare, menită restabilească încrederea şi asigure Europei resursele pentru competiţia cu economia globală. Fondul European pentru Investiţii Strategice va acorda, de asemenea, finanţare de risc pentru IMM-urile şi întreprinderile cu capitalizare medie din întreaga Europă. Într-o epocă de criză financiară de amploare seismică, în care principala barieră în dezvoltarea afacerilor este lipsa de finanţare, fondul special va ajuta companiile antreprenoriale mici şi mijlocii depăşească situaţiile de deficit de capital, furnizând sume mai mari sub formă de participaţii directe de capital şi garanţii suplimentare pentru împrumuturile acordate IMM-urilor. Niciunul dintre aceste proiecte nu este însă pentru ţara noastră, cu toate ne confruntăm cu o scădere a investiţiilor şi avem nevoie de resurse puse la dispoziţie prin Fondul European de Investiţii Strategice, pentru a acoperi decalajele semnificative de dezvoltare faţă de restul Uniunii Europene. Deocamdată, România nu are niciun proiect aprobat în cadrul Planului Juncker, dar a reuşit, în cele din urmă, trimită la Bruxelles 5 proiecte în valoare totală de 484 milioane de euro, dosare care se află încă în analiza Comisiei Europene. Îmi exprim speranţa aceste proiecte sunt viabile şi vor primi finanţare, pentru România are nevoie de investiţii strategice, are nevoie de proiecte de calitate pentru a spori creşterea economică şi dezvoltarea tehnologică inovativă. În caz contrar, nu putem decât adăugăm încă un eşec de proporţii al tehnocraţilor din actualul Guvern. mulţumesc.
04 Oct 2016  Sursa: stenograme parlament
2.
: "Siguranţa călătorului sau a infractorului?" Într-o perioadă în care în marile oraşe şi în special în capitale autorităţile iau măsuri pentru reducerea poluării şi pentru descongestionarea traficului, guvernanţii români au reflexe inverse. Ministrul transporturilor, Ioan Rus, scumpeşte cartelele de metrou fără a lua în seamă cele 200 de petiţii înaintate de cetăţeni în perioada 10-23 martie, cât timp propunerea Metrorex de ajustare a tarifelor de călătorie cu metroul a fost în consultare publică pe site-ul Ministerului Transporturilor. Având în vedere faptul Bucureştiul se află printre oraşele cele mai poluate şi mai aglomerate din ţară, Ministerul Transporturilor ignoră normele impuse de Uniunea Europeană privind folosirea de mijloace nepoluante precum metroul, autobuzele electrice, troleibuzele, tramvaiele, etc. În loc întreprindem măsuri pentru diminuarea traficului foarte aglomerat, dumneavoastră, domnule ministru, descurajaţi utilizarea metroului, invitând publicul cu resurse financiare reduse prefere transportul greoi de suprafaţă. Într-o perioadă în care nu a crescut preţul carburanţilor, al energiei, al altor componente care pot influenţa preţul transportului urban, fără nicio noimă, dumneavoastră scumpiţi biletul şi costul abonamentelor la metrou. Nu gândiţi la buzunarele oamenilor, ale elevilor şi studenţilor, ale celor cu venituri mici? Singura justificare pe care aţi aruncat-o sfidător de evaziv în ochii opiniei publice a fost aceea banii în plus realizaţi ca urmare a scumpirii transportului cu metroul "vor fi folosiţi pentru creşterea siguranţei călătorilor". Cum este posibil ca ne minţiţi în halul ăsta? Conturile Metrorex se vor umple după această majorare de preţ cu circa un milion euro în fiecare lună. Cum anume se vor regăsi aceşti bani în siguranţa călătorilor? Ce veţi achiziţiona de la firmele de casă? Scumpirile Metrorex sunt abuzive şi nejustificate! Iar eu le promit bucureştenilor voi urmări ce destinaţie reală vor căpăta banii despre care ni se spune vor asigura creşterea siguranţei la metrou.
31 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
3.
: "Nepotrivire de caracter sau triumful amatorismului?!" vezi şi nu crezi, auzi şi te minunezi! Tocmai când aveam şi noi, românii, un mic prilej de adevărată mândrie, un mic succes la nivel continental, trebuia se găsească unul care calce în străchini, ca revenim la condiţia noastră originală. Printre atâţia care ne fac de râs cu stângăciile lor prin Europa, avem şi noi un român unanim apreciat, pe Dacian Cioloş, comisarul european pentru politica agricolă comună. El a conceput şi se află în plin proces de implementare a programului de reformă în domeniul agriculturii şi, pe această bază, cu şanse mari de a i se încredinţa un nou mandat de comisar al Uniunii Europene din partea României. Aceasta ar fi confirmarea deplină a valorii proiectului său de reformă pe care atât Comisia Europeană, Consiliul European al şefilor de state şi de guverne, precum şi Parlamentul European şi toate statele membre au apreciat-o în mod deosebit. Ne bucurăm şi noi, românii, dar degeaba. Noi ne dovedim, a câta oară?, originali. În timp ce esenţa proiectului Cioloş se îndreaptă către sprijinirea micilor fermieri, situaţie care ne-ar avantaja în primul rând pe noi, fiindcă avem milioane de ferme mici, de subzistenţă, din cauza fărâmiţării excesive a fondului funciar după Revoluţie, neprofesionistul ministru al agriculturii, care face zilnic dovada nu a călcat în viaţa lui pe mirişte ori în vreun găinaţ, se preocupă cu prioritate de marii fermieri, de alde Culiţă Tărâţă et co. Păi, dacă le-au dat pe de-a moaca Insula Mare a Brăilei şi alte terenuri de mare productivitate cu redevenţe insignifiante, pe mai nimic, de la ADS, normal tot de pe acolo le vin comisioanele grase şi sponsorizările şi trebuie le asigure diferite facilităţi, inclusiv prin deturnarea politicilor agricole europene. Când îl auzi turuind fără punct şi fără virgulă, vorbind singur ca televizorul lui Felix, îţi aminteşti brusc de foştii UTC-işti, pepiniera de cadre a partidului, care se întreceau în iniţiative de strâns sticle goale, maculatură şi fier vechi, în timp ce lumea crăpa de muncă. Şi uite aşa ratăm noi cel mai important domeniu care ar putea asigura relansarea economică a ţării. Degeaba ne-a dat Dumnezeu cel mai fertil cernoziom din Uniunea Europeană, dacă nu ne-a dat şi mintea şi tăria de caracter de a promova în funcţii de răspundere oameni capabili, integri şi patrioţi. Planeta are suprafaţa agricolă diminuată de eroziune, accidente ecologice şi dezvoltare urbană, pe de o parte, dar şi o populaţie mereu în creştere, depăşind deja 7 miliarde de locuitori. În acest context, noi, cu fondul nostru funciar administrat eficient, am putea hrăni 84 de milioane de locuitori ai planetei, aşa cum arată un studiu realizat de experţi FAO (Food and Alimentation Asociation), organismul Naţiunilor Unite pentru alimentaţie. Alo, domnu’ premier, domnu’ Grivco, nu aveţi altul?! Ar fi mai bine pentru toţi. Şi pentru noi, şi pentru Europa!
11 Jun 2014  Sursa: stenograme parlament
4.
: "Corupţia din învăţământul românesc ia amploare" Recent, învăţământul românesc şi mai ales cel bucureştean a fost tulburat de mai multe scandaluri de corupţie, în care unii profesori cereau bani pentru fondul clasei, pentru cadouri, paznici, iar cei care refuzau plătească erau ameninţaţi cu scăderea notei la purtare. De mulţi ani asistăm la asemenea scandaluri în sistemul educaţional: eliberarea diplomelor false, plagiatele tezelor de licenţă şi doctorat, examenele de bacalaureat, evaluările naţionale trucate, programe de studii fără acreditare, bani colectaţi de către unele cadre didactice etc. Şi ce s-a rezolvat? Câteva anchete, câteva demisii şi apoi linişte. Trebuie luăm urgent atitudine, demascăm aceste practici de colectare a banilor din şcolile bucureştene, pentru cadouri sau orice alte nereguli de care copiii noştri se lovesc în instituţiile de învăţământ. Corupţia din învăţământul românesc este extrem de periculoasă, deoarece aduce atingere unui drept fundamental - dreptul la învăţătură, drept garantat de Constituţia României. Dar trebuie subliniez faptul părinţii dau bani începând cu înscrierea la grădiniţă, la clasa pregătitoare, fondul clasei, meditaţii, cadouri etc., iar autorităţile cunosc aceste lucruri, dar nu fac nimic în acest sens. Şcoala românească nu mai este deloc gratuită, iar ca mergi la şcoală trebuie ai bani, mituieşti, cotizezi. Numai în ţara noastră se practică aceste anomalii, nicăieri în lume nu există isteria buchetelor de flori, a mărţişoarelor, a cadourilor de 8 Martie şi de Crăciun. În urma scandalurilor din luna ianuarie, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a solicitat constituirea la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ a unei comisii care verifice eventuala implicare a cadrelor didactice în strângerea de bani de la părinţii elevilor. Cu ce rezultate? Anchete de mântuială, câteva demisii şi apoi aceeaşi linişte. Lupta împotriva corupţiei stă pe loc, cei implicaţi în educaţie şi care încalcă legea nu dau socoteală nimănui, iar acest flagel creşte, iar calitatea actului educaţional scade dureros. Cum salvăm funcţionarea sistemului de învăţământ, domnule ministru? Ce strategii aveţi în afara faimosului Cod de conduită al profesorilor, pus în dezbatere publică din aprilie 2012, de aproape doi ani de zile, cod lăsat pe lista de aşteptare de ministerul pe care îl conduceţi şi pe care nimeni nu se grăbeşte îl adopte. Oare de ce? Nu sunt convins această măsură este cea mai viabilă, atâta timp cât pentru profesorii şpăgari pedepsele sunt destul de blânde, prin trimiterea acestora la consiliere psihologică, în prima fază şi demiterea lor la a doua abatere. nu uităm sistemul educaţional este cel care trebuie îi formeze şi îi doteze pe tineri cu cunoştinţe noi, dar şi cu competenţe pentru viaţă şi pentru actuala societate, iar calitatea actului educaţional lasă de dorit.
04 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
5.
: mulţumesc, domnule preşedinte. aduc la cunoştinţă , începând de astăzi, 3 februarie, demisionez din Partidul Democrat Liberal şi voi acţiona în continuare ca deputat independent. anunţ m-am înscris în Partidul Mişcarea Populară. mulţumesc.
03 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
6.
: "Haosul continuă domnească în sistemul de sănătate!" Drepturile într-o societate sunt extrem de importante, iar dreptul la sănătate, stipulat în Constituţia României, este încălcat cu precădere în ultima perioadă, când preocuparea statului de a proteja sănătatea pacienţilor lasă mult de dorit. România este statul din UE care alocă cei mai puţini bani pentru sănătate din PIB, dacă în 2009 se alocau 5,6% din PIB astăzi s-a ajuns la un procentaj de 4,4% din PIB, iar în UE este 9,9%. Sistemul de sănătate românesc arată foarte bine doar pe hârtie, realitatea însă este îngrijorătoare, iar strategia în domeniul sănătăţii lipseşte sau este într-adevăr doar pe hârtie, în sertarele ministerului. Mai grav este se doreşte înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Achiziţii, Dispozitive Medicale şi Investiţii în Sănătate, o agenţie care va fi creată doar pentru a satisface interesele personale şi de grup, nicidecum în favoarea pacienţilor. Starea de sănătate a populaţiei continuă fie nesatisfăcătoare, iar fondurile mici alocate Ministerului Sănătăţii pentru anul 2014 nu vor permite creşterea calităţii actului medical, deoarece sunt inadecvate necesităţilor reale ale românilor. Dacă în ultimii ani medicilor le era teamă vorbească despre situaţia dramatică din spitale, iată în ultimele luni din ce în ce mai mulţi medici vorbesc despre neajunsurile din sistemul medical, angajaţi ai multor spitale fac plângeri la Ministerul Sănătăţii, pentru sunt obligaţi refolosească materiale de unică folosinţă, pentru fondurile din spitale sunt insuficiente, pentru pacienţii sunt nevoiţi îşi cumpere medicamente, iar aceste neajunsuri pun în pericol viaţa pacienţilor, iar medicii improvizează zi de zi pentru a-i salva. În loc aloce sume mai mari pentru sănătate, Guvernul USL a alocat 600 milioane de euro pentru bugetul domnului Dragnea, iar bolnavii de cancer din România îşi cumpără medicamente, deoarece nu sunt resurse financiare pentru a actualiza lista medicamentelor compensate. Politica de sănătate trebuie fie ghidată după un principiu eficient, chiar şi din perspectiva costurilor, "mai bine prevenim decât tratăm". Eu sunt întrutotul de acord, dar cum, când în spitalele din România domneşte haosul! Malpraxisul se face cu bună ştiinţă, autorităţile din domeniu cunosc aceste neajunsuri, dar sunt neputincioase, iar toate aceste mari neajunsuri conduc la neîncrederea şi nemulţumirea populaţiei faţă de personalul medical, faţă de îngrijirile pe care le primesc, faţă de condiţiile din spitale.
17 Dec 2013  Sursa: stenograme parlament
7.
: "Şmecherii - o nouă categorie socială" În România a apărut o nouă categorie socială - şmecherii. Aşa cum ne-am obişnuit, la noi în ţară cei care respectă legea sunt doar fraierii, şmecherii fac legea lor. Şi vreau refer aici la şmecherii parcărilor bucureştene, care afectează viaţa cetăţenilor bucureşteni, deoarece cei care refuză plătească acestor mafioţi taxa impusă de ei, sunt ameninţaţi sau îşi găsesc maşinile avariate, iar atunci când apelează la poliţie, nu primesc niciun ajutor. Asta este în capitala lui Papură Vodă! Este adevărat este o luptă mai mult decât inegală între numărul maşinilor şi numărul parcărilor din capitală şi întreb de ce trebuie ca omul cinstit şi corect, care doreşte parcheze în centrul capitalei, în parcările publice, fie nevoit plătească acestor şmecheri sume destul de mari, bani care ajung în buzunarul altora, nu aşa cum ar fi corect şi legal în bugetul primăriei. Deci Primăria Capitalei pierde milioane din cauza proastei colectări a acestor taxe, taxatorii nu îşi fac treaba, iar şmecherii au întotdeauna de câştigat. Adevărate afaceri pentru aceştia, nu degeaba şi-au ales o frumoasă şi bănoasă meserie aceşti şmecheri de Bucureşti, care nu au niciun stres plătească taxe la stat, care au impus o lege nescrisă numai şi numai în avantajul lor. Aceste bande de parcagii sunt stăpâne în parcările publice din Bucureşti, pentru există o strânsă "relaţie" între aceştia şi poliţia locală sau cea de ordine publică, iar sumele colectate şi împărţite sunt de milioane de euro anual, bani cu care primăria ar putea facă poate piste pentru biciclişti, poate parcuri şi locuri de joacă pentru copii etc. Sunt atâtea lucruri de făcut în capitală. Ce fac autorităţile în acest sens? Ce face domnul primar general? Deocamdată ridică din umeri şi caută soluţii. Nefiind capabilă gestioneze acest sistem păcătos şi rezolve eradicarea acestui fenomen prin soluţii concrete şi prin eliminarea acestor indivizi, după aproape 4 ani, Primăria Capitalei încearcă găsească rezolvarea, va concensiona parcările din Bucureşti unor firme private. De ce nu încercăm şi noi intrăm în normalitate aşa cum au făcut-o şi alte capitale europene, investim în achiziţionarea unor aparate de taxat, aparate care aibă implementate sisteme de plată a parcării prin sms, dar şi care scaneze numărul de înmatriculare al maşinilor, iar cei care nu plătesc fie sancţionaţi. Cam tardiv, dar vorba românească: niciodată nu este prea târziu. Bucureştenii aşteaptă rezolvarea, domnule primar. Încă mai au răbdare!
19 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
8.
: "Legătura cu restul Europei nu este înfăptuită" Mediul de afaceri, investiţiile, infrastructura sunt doar câteva domenii la care ţara noastră nu stă deloc bine, conform ultimului raport al Comisiei Europene, România fiind cu mult în urma altor ţări din U.E. Oare de ce? Infrastructura are un rol strategic pentru orice ţară, iar dezvoltarea economică este strâns legată de infrastructură, o ştie toată lumea, multe drumuri de interes european duc prin ţara noastră, iar tranzitul poate de veni o "industrie adevărată" dacă acest guvern ar avea strategii şi ar da dovadă de mai mult interes faţă de acest lucru. Fără infrastructură nu avem exporturi, în domeniul serviciilor, nu se poate face turism fără drumuri. Oare câţi ani mai aşteptăm ca acest lucru fie posibil? Faptul acest guvern nu a alocat şi nu a dat importanţă acestui domeniu, continuând tragă economia în jos, printre alte neajunsuri, reflectă clar eşecul politicienilor USL-işti. Se întâmplă totuşi o mare minune, o minune ce are loc pe centura Capitalei: la un an şi jumătate de la semnarea contractului, au început, în sfârşit, lucrările de lărgire a şoselei, singura lucrare de infrastructură demarată în acest an. Mare minune de la Dumnezeu! Ne rugăm ca aceasta se termine aşa cum autorităţile au promis, la sfârşitul anului viitor. Ne este necesară nu numai nouă, bucureştenilor, ci şi celor care tranzitează spre alte regiuni, este necesară marilor transportatori. Numai cu o infrastructură modernă vom avea, în sfârşit, legătură cu restul Europei. Anul trecut, în luna septembrie, la centura de sud a Capitalei lucrările ce parţial trebuiau terminate au fost sistate din cauza Guvernului care a oprit finanţarea. Anul acesta s-au alocat aproximativ 41 milioane de euro, aşa nu pot decât urez spor la treabă! Măcar la Centura capitalei, dacă la celelalte drumuri şi autostrăzi bateţi pasul pe loc!
12 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
9.
: mulţumesc, domnule preşedinte. Problema drepturilor persoanelor cu handicap nu a constituit din păcate niciodată o temă principală în spaţiul public, şi cu atât mai puţin în cel politic românesc. Avem nevoie nu numai de soluţii pentru problemele punctuale, ci de o viziune pe termen mediu şi lung, iar acest lucru nu poate fi realizat decât dacă ne unim forţele, reprezentanţii politici şi societatea civilă. Ştim cu toţii cu ce trebuie se confrunte zi de zi o persoană cu handicap, de la problemele transportului în comun la accesul în locuinţe, la învăţământ, sau restricţiile pe piaţa forţei de muncă. Multe din aceste proiecte de lege au zăcut prin sertare în ultimii ani, unele se suprapun. Sunt convins super-majoritatea va funcţiona impecabil şi în cazul acestor proiecte. Dar cred nu avem voie uităm această temă. mulţumesc.
05 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
10.
: "Rectificarea bugetară negativă = incompetenţa guvernării USL" Prima rectificare bugetară a fost avizată de Guvernul USL în iulie a.c., cu un PIB mai mare cu 2,6 miliarde de lei şi cu un deficit majorat de la 2,1% din PIB la 2,3% din PIB, prin folosirea banilor care erau alocaţi PNDI-ului către alte proiecte. Bună rectificare! Cea de-a doua rectificare bugetară ne arată deficitul bugetar va creşte de la 2,3% la 2,5% din PIB şi multe ministere au primit mai puţini bani, iar cea mai gravă problemă a acestei execuţii bugetare negative o găsim în nivelul slab al încasărilor, coroborat cu creşterea cheltuielilor de bunuri şi servicii. Halal rectificare! Domnilor guvernanţi, nu uitaţi nu trebuie încurajaţi doar cheltuielile de consum, ci trebuie sprijiniţi şi investiţiile, iar dumneavoastră nu aţi făcut altceva decât omorâţi mediul privat, evaziunea fiscală reprezentând astăzi 14% din PIB, iar oameni de afaceri şi marile companii continuă evite plata taxelor, păcălească cum pot şi prin orice artificii statul român. Ştim bine şi nu am uitat aţi găsit bani pentru protecţie socială şi pentru înfiinţarea de ministere şi structuri de stat atunci când aţi preluat mandatul, dar fiţi atenţi, pentru România se va prăbuşi curând! Optimismul cu care încercaţi ne obişnuiţi nu ne ţine nici de foame, dar nici de frig, rectificarea bugetară este un dezastru şi arată, încă o dată, slaba guvernare şi incompetenţa acestui Guvern, disperat pentru vistieria ţării este goală, iar economia stagnează de luni bune, şi inconştienţi fără investiţii economia românească va muri. Optimişti aţi fost când aţi declarat anul 2013 se va încheia cu o creştere economică de 2%. Atunci cum explicaţi încasările la buget sunt mult mai mici ca în 2012? Optimişti sunteţi şi pentru anul viitor? Care este adevărul? Românii sunt extrem de dezamăgiţi de proasta guvernare, de acest guvern mincinos, care continuă dea vina tot pe Băsescu şi pe fosta guvernare, ascunzând în continuare ineficienţa şi managementul defectuos, iar mulţi dintre cetăţenii acestei ţări s-au trezit la realitate şi continuă iasă în stradă, din ce în ce mai mulţi. Nu prea îi luaţi în seamă! În prag de iarnă veţi sărăci mai mulţi români, iar viitorul buget de stat sunt convins se va construi doar pe majorarea de taxe şi impozite, nu pe dezvoltare economică, iar acest lucru va genera doar sărăcie şi iar sărăcie. Aşteptăm cu interes ne îngenuncheaţi şi cu cota unică de impozitare de 22% pe care o luaţi în calcul în viitorul apropiat cu un efect devastator asupra tuturor, dar şi cu faimosul Proiect de Lege a descentralizării, făcut pentru partidul dumneavoastră, şi nu pentru cetăţeni. Oare ce ne mai aşteaptă? Ştim. Taxe şi impozite cât mai multe!
05 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Scutaru Miluta”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.