: Recentele dezbateri privitoare la majorarea salariilor cadrelor din învăţământ au fost salutate de către o bună parte a oamenilor politici din România, dar în acelaşi timp au antrenat şi dispute politice pe această temă. Subliniem nevoia unui învăţământ de calitate, eficient, cu o importantă susţinere din partea bugetului. De aceea, anul acesta a fost prima oară când alocările pentru educaţie s-au situat la nivelul de 6 % din PIB. Guvernul a luat act de decizia Camerei Deputaţilor privind salarizarea cadrelor didactice. În această privinţă, opţiunea Guvernului României este aceea că salarizarea în domeniul personalului bugetar trebuie să aibă o rezolvare de ansamblu, o bază unitară. Orice măsură de majorare a salariilor bugetare trebuie făcută unitar. Majorarea salariilor cadrelor didactice a nemulţumit celelalte categorii de bugetari. De altfel, sindicatele din administraţia publică centrală şi locală consideră că este vorba de discriminare la adresa lor şi ameninţă cu mişcări ample de protest, mergând până la greva generală şi blocarea trezoreriei, începând cu jumătatea săptămânii viitoare. Reprezentanţi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor au declarat în emisiuni televizate că "Guvernul are bani să dubleze salariile pentru toţi bugetarii, dar daca va face asta, nu va mai rămâne nimic în bugetul României". Subiectul este cu atât mai arzător, cu cât, în situaţia în care se aplică măsura decisă de Camera Deputaţilor, în învăţământul preuniversitar câştigul mediu va fi de 2700 lei, iar în cel universitar între 8000 si 12.780 lei. În cazul celorlalte cadre didactice din învăţământul universitar, media salariilor se va situa între 3750 si 5270 lei. În acest caz, apar discrepanţe între diferitele categorii de personal bugetar, discrepanţe care ar trebui corectate. În acest fel, Grupul parlamentar al PNL salută iniţiativa de majorare salarială a cadrelor didactice, dar în acelaşi timp încurajează negocierile cu celelalte categorii de bugetari pentru o mediere cât mai obiectivă a cererilor acestora şi o analiză atentă a aspectelor economice în care ar putea surveni modificări.

: În vederea sprijinirii acţiunilor lansate de Comisia Europeană, la începutul anului 2007, Comunicarea COM(2007)23 - Programul de acţiune pentru reducerea sarcinilor administrative în Uniunea Europeană, Guvernul a adoptat în şedinţa de guvern Strategia pentru o reglementare mai bună la nivelul administraţiei publice centrale, 2008-2013. Strategia îşi propune cu prioritate îmbunătăţirea calităţii şi simplificarea reglementărilor naţionale la nivelul administraţiei publice centrale, în vederea creşterii competitivităţii economiei şi a creării de noi locuri de muncă şi va cuprinde două procese: Prima etapă urmăreşte susţinerea mediului de afaceri în vederea creşterii competitivităţii, având, însă, un impact pozitiv şi asupra cetăţenilor. Ea va fi coordonată de către SGG în parteneriat cu alte instituţii de la nivel central. Cea de-a doua etapă, consacrată în mod special cetăţenilor, va fi coordonată de către MIRA. Ea vizează reducerea sarcinilor administrative şi simplificarea procedurilor ce sunt impuse cetăţenilor în relaţia cu administraţia şi reducerea costurilor suportate atât de cetăţean, în calitate de utilizator al serviciilor publice, cât şi de administraţie. Scopul strategiei este acela de a crea un cadru de reglementare care să favorizeze dezvoltarea economică. Principalele obiective ale strategiei sunt: îmbunătăţirea evaluării impactului reglementărilor şi a activităţii de consultare; reducerea sarcinilor administrative pentru mediul de afaceri; facilitarea interacţiunii dintre sectorul economic şi administraţia publică centrală; îmbunătăţirea procesului de reglementare la nivelul agenţiilor şi autorităţilor de reglementare şi control; simplificarea legislaţiei naţionale şi aplicarea efectivă a legislaţiei comunitare. Perioada de implementare a măsurilor prezentei strategii este 2008-2013.

: Stimaţi colegi, Guvernul a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care aprobă Strategia sectorială pe termen mediu privind descentralizarea în cadrul Ministerului Transporturilor.	 Strategia propune o serie de măsuri care vizează întărirea autonomiei locale prin consolidarea procesului de privatizare din cadrul Ministerului Transporturilor şi externalizarea unor competenţe la autorităţile administraţiei publice locale şi către sectorul privat. Astfel, se are în vedere: limitarea sferei de intervenţie a administraţiei centrale la nivel local numai pentru cazurile în care anumite programe sau proiecte nu pot fi realizate cu resurse locale de către autorităţile locale; legalizarea mecanismelor locale de participare publică la elaborarea strategiilor/programelor privind dezvoltarea localităţilor; creşterea transparenţei actului decizional la nivel local şi consacrarea legală a mecanismelor de participare publică locală la elaborarea bugetelor locale; limitarea sferei serviciilor publice deconcentrate şi păstrarea lor numai în măsura în care acestea funcţionează în baza unui sistem de management integrat. Prin preluarea unor competenţe/atribuţii de la autorităţile administraţiei centrale, autorităţile administraţiei publice locale vor dobândi o capacitate administrativă superioară în a proiecta şi sprijini implementarea unor politici publice proprii în domeniu, vor fi capabile să îşi aloce resursele în funcţie de priorităţile stabilite şi de politica proprie privind atragerea de noi resurse financiare, inclusiv din fonduri europene, şi vor putea exercita direct rolurile de control şi asigurare a standardelor corespunzătoare pentru serviciile furnizate.

: Guvernul a aprobat obiectivele de investiţii şi indicatorii tehnico-economici pentru o serie de proiecte de reabilitare, modernizare şi extindere a sistemelor de alimentare cu apă, proiecte finanţate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Astfel, în 12 oraşe cu peste 50.000 de locuitori se vor realiza proiecte de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă, extindere sau creare de noi reţele de distribuţie a apei potabile, reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile sau a surselor de apă, reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate. Printre aceste oraşe se numără Rebrişoara, Călăraşi, Lehliu Gară, Eforie etc. Finanţarea acestor obiective se va face din credite externe de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, dar şi de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor şi de la bugetele locale. Programul beneficiază, în prima etapă, de 208,1 milioane Euro, lucrările de bază reprezentând 182 milioane Euro, din care 78% finanţare B.D.C.E şi 22% contribuţia autorităţilor locale. Sumele vor fi alocate pentru realizarea unui număr de 59 de proiecte, în tot atâtea localităţi cu peste 50.000 de locuitori. La finalizarea proiectelor, peste 800.000 de oameni vor beneficia de condiţii de viaţă mai bune, în special în ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii apei potabile şi reducerea poluării. Investiţiile vor avea un impact semnificativ şi asupra dezvoltării turismului în localităţile vizate, în special în ceea ce priveşte staţiunile balneo-climaterice incluse în proiect.

: Guvernul a aprobat alocarea a 31,656 milioane de lei pentru achiziţionarea a 44 de clădiri pentru grădiniţe, şcoli şi licee din 15 judeţe ale ţării. O bună parte a clădirilor în care sunt grădiniţe, şcoli generale şi licee au aparţinut altor proprietari, ele au fost confiscate de regimul totalitar şi retrocedate apoi acestora. Pentru o bună parte dintre ele, Ministerul Educaţiei, cu autorităţile locale, a găsit de cuviinţă necesitatea cumpărării acestora. Unităţile de învăţământ nu dispun de terenuri pentru construirea de noi clădiri, nu există soluţii de mutare, iar autorităţile locale nu dispun de resurse financiare pentru achiziţie. De asemenea, în unele cazuri au fost restituite în totalitate terenurile pe care sunt amplasate clădirile unităţilor de învăţământ, inclusiv curţile. Banii vor fi transferaţi din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului către bugetele locale din judeţe, prin intermediul inspectoratelor şcolare judeţene. Sumele alocate prin Hotărârea de Guvern pot fi completate cu fonduri din bugetele locale şi alte surse legal constituite în vederea achiziţionării imobilelor. Toate imobilele care fac obiectul actului normativ urmează a fi achiziţionate prin vânzare-cumpărare în urma unui proces de negociere cu proprietarii. Achiziţia imobilelor retrocedate se va realiza în termen de 90 de zile de la adoptarea hotărârii.

: Guvernul a adoptat în şedinţa din 9 aprilie o hotărâre privind aprobarea unei activităţi pentru care se acordă sprijin financiar asociaţiilor din agricultură în anul 2008, a cuantumului acestuia, precum şi a sumei totale alocate acestei activităţi. Această hotărâre vizează stimularea producătorilor agricoli şi a altor parteneri de pe filiera produselor agroalimentare pentru a se asocia în organizaţii reprezentative la nivel naţional care, la rândul lor, să se afilieze la organizaţii profesionale europene, pentru a avea posibilitatea reală de participare la elaborarea şi implementarea Politicii Agricole Comune. Volumul sprijinului financiar necesar aplicării măsurilor este de 600 mii lei şi se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2008. Cei 600 mii lei reprezintă sprijinul de 100% din valoarea cotizaţiei anuale la organizaţiile europene. Grupurile ţintă vizate sunt asociaţiile din agricultură constituite în baza Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, cu modificările şi completările ulterioare. Afilierea la asociaţiile de producători din România la organizaţiile profesionale europene este un proces foarte important deoarece structurile de lucru ale organizaţiilor profesionale europene au un cuvânt important de spus în abordarea şi elaborarea politicilor agricole de la nivelul Uniunii Europene. Asociaţiile din România nu au puterea financiară să susţină pe cont propriu costurile de participare la organizaţiile Uniunii Europene. Acordarea sprijinului financiar rezultă în baza protocolului privind condiţiile de aderare a delegaţiei Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR) la Comitetul Organizaţiilor Profesionale din Agricultura Uniunii Europene şi la Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană (COPA - COGECA) încheiat la Bruxelles în 2 octombrie 2007, precum şi ca urmare a demersurilor altor asociaţii reprezentative de producători agricoli români, de a participa la organizaţii profesionale europene.

: Ministerul Economiei şi Finanţelor a lansat Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice", singurul program operaţional, care vizează cu preponderenţă companiile private, în special IMM-urile, acestea având posibilitatea să beneficieze de până la aproximativ 90% din fonduri. Implementarea programului va fi susţinută, în perioada 2007 - 2013, cu peste trei miliarde de euro (3,011 miliarde euro), din care contribuţia Uniunii Europene prin Fondul European de Dezvoltare Regională este de aproximativ 85% (2,554 miliarde euro), restul fiind acoperit din bugetul de stat şi din bugetele locale. Suma alocată apelurilor de proiecte pentru primul trimestru al acestui an este de 158,5 milioane euro, din totalul de circa 786 milioane euro disponibile ca şi finanţare nerambursabilă pentru întregul an 2008. Obiectivul acestui program este creşterea, până în 2015, a productivităţii companiilor româneşti, cu o medie anuală de circa 5,5%, în scopul reducerii decalajelor faţă de productivitatea medie din Uniunea Europeană. Axele prioritare sunt crearea unui sistem inovativ şi eco-eficient de producţie, creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, cercetarea - dezvoltarea tehnologică şi inovarea pentru competitivitate, precum şi îmbunăţirea managementului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Implementarea lorvizează creşterea productivităţii companiilor româneşti pentru ca acestea să atingă, până în 2015, un nivel de aproximativ 55% din media UE.

: Parteneriatul între autorităţi publice şi firme private vizând domeniul locuinţelor va fi reglementat prin intermediul unei legi "cu totul inedită". Proiectul de act normative este inclus în pachetul de patru legi prezentate în premieră de MDLPL. Legislaţia privind parteneriatele public-privat are mari lacune în România. Aşadar, ca o noutate absolută, MDLPL propune cadrul de derulare a acestor parteneriate, prin care firmele vor putea realiza inclusiv administrarea imobilelor. Pe de altă parte, clădirile în care locuiesc mai mulţi proprietari de locuinţe vor putea fi administrate de firme specializate, atestate de 3 ministere. De asemenea, lucrările de reabilitare ale imobilelor cu mai multe scări se vor face unitar, pe întreaga cladire. Principalele propuneri din proiectul de lege sunt: se propune instituirea "regulamentului coproprietăţii" în scopul îmbunătăţirii administrării imobilelor în care se află mai mulţi proprietari; stabileşte obligativitatea coproprietarilor de a constitui fonduri de rezervă şi de a realiza lucrări în vederea conservării valorii imobilului; se creeaza cadrul legal pentru constituirea firmelor de administrare a coproprietăţii. Asociaţia de proprietari va avea posibilitatea să încheie un contract cu o companie specializată, care să se ocupe de administrarea imobilului. Aceste contracte nu vor fi obligatorii. Licenţele pentru firmele de administrare vor fi emise, cel mai probabil, prin ordin comun de către MDLPL, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse; se modifică modul de aprobare în adunarea generală privind realizarea lucrărilor de reabilitare a imobilului: decizia va fi aprobată cu 2/3 dintre membrii asociaţiei. Pachetul de "legi ale locuirii" va fi publicat pentru consultare pe website-ul MDLPL, acesta putând fi prezentat în Guvern peste aproximativ o luna.

: Partidul Naţional Liberal a lansat o campanie intitulată "Stop birocraţiei. De acum, e mai simplu!", având ca scop implementarea unor servicii care să reducă birocraţia la nivelul unităţilor fiscale. Această campanie se adresează tuturor celor care încep o afacere sau care au profesii liberale, ideea fiind ca întreprinzătorii să piardă cât mai puţin timp la ghişeele unităţilor fiscale. Campania se află în demersurile pe care PNL le-a iniţiat de la venirea la guvernare şi care au debutat cu introducerea cotei unice de impozitare, anul acesta continuându-se cu introducerea măsurilor de reducere a fiscalităţii, prin diminuarea contribuţiilor de asigurări sociale cu încă 6 puncte procentuale. Guvernul Tăriceanu a introdus mai multe măsuri pentru reducerea birocratizării, printre care se numără depunerea online a declaraţiilor fiscale şi metoda plăţii în contul unic, urmând ca în cursul anului 2008 să se producă şi implementarea plăţii online a unor categorii de impozite şi taxe. Începând cu 1 ianuarie 2008, toţi contribuabilii efectuează plata obligaţiilor bugetare în contul unic, aflându-se în curs pregătirea procedurilor şi a infrastructurii necesare pentru acceptarea, începând cu 31 martie 2008, a declaraţiilor fiscale depuse online, semnate electronic cu certificate calificate emise de către ceilalţi furnizori de semnătură digitală din România. O altă măsură pe care Executivul o are în vedere este plata online a impozitului pe venit, care, începând cu al doilea trimestru din 2008, să se poată efectua de persoanele fizice autorizate, profesiile liberale şi alte persoane care desfăşoară activităţi independente, precum şi persoanele fizice care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor. Până la sfârşitul anului 2008, ANAF va extinde plata online şi pentru alte categorii de impozite şi taxe datorate de contribuabilii persoane fizice şi juridice.

: Ministrul educaţiei, cercetării şi tineretului, Cristian Adomniţei, a aprobat alocarea în 2008 a sumei de 1. 300. 000 de mii de lei pentru investiţii în infrastructura unităţilor de învăţământ preuniversitar din ţară. 650.000 de mii de lei vor merge către inspectoratele şcolare, iar alte 650.000 de mii de lei către consiliile locale. MECT a alocat deja, prin HG 94/2008, 157.441 de mii de lei, din care 15.002 de mii de lei către inspectoratele şcolare şi 142.439 de mii de lei către consiliile locale, prin intermediul inspectoratelor. Banii sunt destinaţi acoperirii cheltuielilor angajate în 2007 pentru definitivarea investiţiilor aflate în curs de derulare, respectiv construcţia de campusuri şcolare, consolidări/reabilitări/reparaţii capitale ale unităţilor de învăţământ. Din fondurile totale pe care MECT intenţionează să le acorde unităţilor de învăţământ în 2008, 1.142.559 de mii de lei vor fi distribuiţi prin hotărâri de guvern. MECT va distribui direct către inspectoratele şcolare judeţene, care vor gestiona alocarea de fonduri, suma de 634.998 de mii de lei. Banii sunt destinaţi investiţiilor noi - microstaţii de epurare, utilităţi, construcţia de campusuri şi şcoli de arte şi meserii. Pentru cheltuielile pe investiţiile aflate în derulare, MECT va aloca 507.561 de mii de lei consiliilor locale, prin intermediul inspectoratelor. Criteriile care au stat la baza stabilirii cuantumului pentru investiţii la nivel de ţară au ţinut cont de numărul de elevi, numărul unităţilor şcolare şi procentul de absorbţie a fondurilor înregistrat în 2008 de către fiecare judeţ.