László Tőkés este membru titular în:
* Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
* Delegaţia pentru relaţia cu ţările din Europa de Sud-Est

Este membru supleant în:
* Comisia pentru Cultură şi Educaţie.

Gradul de prezenţă la şedinţele în plen a fost de 74%, László Tőkés participând la 53 din cele 71 de şedinţe.
Gradul de prezenţă la lucrările comisiei unde este titular a fost de 100%, acesta participând la toate cele 4 şedinţe de lucru care au avut loc.

László Tőkés a primit 0 rapoarte (de fond), dar a fost raportor pentru aviz al unui raport privind dezvoltarea unui parteneriat european pentru cercetători. În acest aviz se propun investiţii în programele de cercetare, promovarea femeilor cercetători, mărirea mobilităţii europene pe piaţa muncii pentru cercetătorii din statele membre.

László Tőkés a depus, de asemenea, 10 amendamente, a căror calitate şi importanţă a fost una redusă.

László Tőkés are două adrese de mail disponibile public şi un website care permite comunicarea bidirecţională şi care este actualizat în mod regulat.


Calitatea acestor intervenţii a fost per ansamblu una medie. Aceste intervenţii semnalează probleme ale comunităţii maghiare, precum şi problemele specifice puse de naţionalism tuturor minorităţilor etnice, însă per ansamblu tematica intervenţiilor este una destul de limitată.

Temele abordate de domnul László Tőkés au inclus:
* valorile culturale;
* discriminarea împotriva minorităţii maghiare din Slovacia;
* autonomia maghiarilor din Transilvania;
* combaterea naţionalismului excesiv, toleranţa religioasă şi apărarea drepturilor minorităţilor etnice;
* asigurarea multilingvismului şi a învăţământului în limba maternă la toate nivelele de educaţie, ca parte a identităţii naţionale ce stă la baza cele europene;
* independenţa Kosovo, a cărei recunoaştere a fost susţinută;
* impactul negativ asupra mediului al unor proiecte ca Roşia Montană, Bâstroe, construirea unei noi centrale nucleare în Bulgaria.

Parteneri sociali ale căror interese le-a apărat László Tőkés, conform informaţiilor disponibile public au fost Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, Consiliul Naţional Secuiesc, Uniunea Civică Maghiară, Asociaţia Civică Maghiară din Bihor, Consiliul Tineretului Maghiar, Asociaţia Tineretului Maghiar din Ardeal, Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului, Asociaţia Preoţilor Unitarieni din România.