: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Cred că, într-adevăr, iniţiativa este bună. Şi trebuie să avem grijă de toate activităţile din România, ca să fie fiscalizate. Totuşi, cu ocazia aceasta, mă întreb: oare ANAF-ul de ce n-a fiscalizat acest lucru? De ce n-a verificat şi aceste entităţi şi aceste companii care lucrează cu aceste slot-machine? De ce n-am văzut în media cum se închid aceste unităţi pe 30 de zile sau 90 sau 120 de zile? Pentru că nu am avut legislaţie. Dar ce a împiedicat ANAF-ul să introducă sau să propună, să vină cu propuneri în anii aceştia, şi să reglementeze această situaţie? Dincolo de faptul că nu este fiscalizat, eu cred că aceste slot-machine vin...

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Ne bucură foarte mult faptul că avem asemenea iniţiativă care sprijină industria turistică din România. Este o bine-venită iniţiativă şi cred că va ajuta la creşterea şi la dezvoltarea turismului în România. Însă aş vrea să fac şi o adăugare şi o completare la această iniţiativă. Sigur, nu face parte din iniţiativa actuală, dar ar fi bine ca Guvernul să se aplece mult mai mult asupra investiţiilor lăsate pe jumătate neterminate. În industria turismului în România sunt multe asemenea şantiere pornite şi neterminate, nefinalizate din lipsă de finanţare. Dacă vrem turism, trebuie să terminăm şi aceste investiţii şi să dăm un impuls acestor investiţii turistice. Şi o altă foarte importantă problemă care nu este rezolvată nici astăzi şi care împiedică dezvoltarea turismului în România este infrastructura. Cred că cele două lucruri se leagă şi pe lângă faptul că scădem TVA-ul şi ajutăm turiştii să plătească mai puţin pentru servicii, trebuie să le oferim şi condiţii. Mulţumesc mult.

: Domnule prim-ministru, Stimate domnule ministru al finanţelor, Stimate domnule preşedinte al ANAF, Vreau să vă asigur de toată consideraţia mea în legătură cu demersurile dumneavoastră privind combaterea evaziunii fiscale şi de aprecierea mea faţă de iniţiativele legislative care vin ca suport în acest demers. Cu toate acestea, nu pot să nu observ că expresia "graba strică treaba" azi face victime cu sutele printre operatorii economici din diferite sectoare. Şi aici mă refer concret la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.91/2014 care are ca scop reglementarea utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale. În baza acestei ordonanţe, angajaţii ANAF au purces la verificări masive, ceea ce este corect şi este foarte bine. Numai că de la verificarea cu discernământ, în spiritul legii, şi până la abuzuri este cale lungă. În căutarea unei cauze care a generat o astfel de situaţie, m-am uitat la prevederile Ordonanţei nr.91/2014 şi am constatat următoarele: la articolul care reglementează datele ce vor fi introduse pe bonul fiscal scrie aşa, citez: "Art.4 alin.(1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal care trebuie să cuprindă cel puţin: denumirea şi codul de identificare fiscală ale operatorului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul şi seria fiscală ale aparatului, numărul de ordine; data şi ora emiterii; denumirea fiecărui bun livrat sau serviciu prestat; preţul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operaţiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei de taxă; valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată; valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote de taxă, cu indicarea nivelului de cotă; valoarea totală a operaţiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, precum şi valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul". Am închis citatul. Mai departe, la alin.(12) al aceluiaşi articol sunt detaliate obligaţiile celor care utilizează aparatele de marcat, şi citez: "Art.4 alin.(12) lit. h) - să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului." Am închis citatul. Aşadar, reiese foarte clar că toate, absolut toate sumele trebuie să fie înregistrate sub o formă sau alta. Numai că, în condiţiile în care la plata unei consumaţii, clientul doreşte benevol, din proprie iniţiativă, să lase o sumă în restaurant sau în locaţie denumită "bacşiş" pentru a recompensa calitatea serviciilor primite, vă rog respectuos să menţionaţi unde anume în contabilitate se pot înregistra aceste sume, ele nefiind nici adaos comercial, nici taxă, nici produse vândute. Modul în care se pot încasa aceste sume constituie un mare mister. Ce fel de documente justificative acoperă acest numerar, deoarece nu există bază legală pentru asta? În concluzie, vă solicit să opriţi abuzurile şi să emiteţi de urgenţă revocarea sancţiunilor aplicate de inspectorii ANAF, în condiţiile în care nu există o alternativă legală pentru operatori să înregistreze legal aceste sume în contabilitate. Vă propun să modificaţi de urgenţă art.4 alin.(12) lit. h), astfel: "Să întocmească documente justificative pentru toate sumele introduse/extrase din sertarul casei de marcat, altele decât cele provenite din încasarea cu numerar a contravalorii bunurilor livrate cu amănuntul şi a serviciilor efectuate către populaţie sau cele utilizate pentru a acorda rest clientului, cu excepţia sumelor primite cu titlu gratuit (bacşiş) de la client". Cred cu tărie că interesul persoanelor învestite cu responsabilităţi publice este de a lua decizii pentru şi numai în interesul cetăţenilor, ceea ce exclude posibilitatea de a se folosi de lege pentru a comite abuzuri. Vă cer, în consecinţă, să vă comportaţi responsabil faţă de cetăţenii care creează, produc valoare adăugată, prin activităţile economice, plătindu-vă şi plătindu-ne salariul pentru care lucrăm şi să lucrăm în beneficiul acestei ţări. Mulţumesc frumos. Moldovan Iosif, Colegiul uninominal nr.4, Circumscripţia nr. 21 Harghita.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru transporturi a avut un raport înlocuitor pentru această ordonanţă. Este vorba despre Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.8/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.15 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România. Proiectul de lege a fost adoptat în Senat, în şedinţa din 8 aprilie 2010. Membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au examinat proiectul de lege şi documentele conexe în şedinţa din 6 mai 2014. Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei nr.15, aşa cum v-am spus, din 2002, privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se preconizează, printre altele: introducerea rovinietei electronice începând cu data de 1 august 2010 şi eliminarea autocolantului matcă-cupon, stabilirea procedurii de exceptare a anumitor vehicule de la plata rovinietelor electronice şi redefinirea utilizatorilor români şi străini. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea proiectului de lege. În plenul Camerei Deputaţilor din şedinţa din 2 iunie s-a hotărât retrimiterea proiectului de lege pentru întocmirea unui nou raport. În urma retrimiterii, am analizat din nou amendamentele propuse şi am acceptat aceste amendamente, urmând să aprobăm în comisie, în unanimitate, acest raport suplimentar şi îl supunem plenului spre vot. Mulţumesc frumos.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Într-adevăr, această taxă de timbru impune o anume taxare a celor care poluează. Şi suntem întru-totul de acord că cine poluează trebuie să plătească. În acelaşi timp însă sunt bine-venite modificările acelea care reglementează în acelaşi timp şi un anume fel de taxare pentru autorităţile locale sau alte autorităţi care primesc autoturisme sau mijloace de transport pentru un anume tip de activitate. Şi cred că e bine, ca să fim foarte corecţi din acest punct de vedere, şi să spunem foarte clar dacă vrem ca toată lumea să plătească şi plăteşte toată lumea, da, suntem de acord, dar dacă punem banii dintr-un buzunar în alt buzunar, n-am rezolvat nicio treabă. Cred că în această lege acest lucru se reglează şi e bine pentru că în aceste modificări sunt inclusiv prinse şi activităţi cum sunt activitatea de pompieri sau alte activităţi, sau transportul şcolar care, într-adevăr, are nevoie de susţinere în acest moment. Deci UDMR-ul votează această iniţiativă legislativă. Mulţumesc frumos.

: Putem spune că în afară de faptul că sună bine în studioul televiziunilor să fie pusă din nou pe tapet problema secuimii din ce în ce mai des, ar trebui să ne orientăm spre analiză şi discuţii pe programe politice, socioeconomice, care au în centrul lor cetăţeanul. În loc să fluturăm steagul secuiesc în prime-time, mai bine să ne concentrăm pe elaborarea unor măsuri legislative care să conducă la bunăstarea cetăţenilor şi la echilibrul naţiunii. Subliniez: a tuturor cetăţenilor. Vă mulţumesc pentru atenţie. Iosif Moldovan, deputat UDMR.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am intitulat declaraţia politică "Steagul secuiesc şi politicianul român". Istoria steagurilor secuieşti, începută acum o jumătate de an, a devenit în ultimele zile o temă favorită a politicienilor români, şi nu numai. Daţi-mi voie să precizez totuşi câteva fapte care să clarifice, sper, această problemă, cel puţin aparent să clarifice această problemă. Din punct de vedere legal, pe ce se bazează steagul secuiesc? Se bazează pe Convenţia-cadru din 1 februarie 1995 pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificată prin Legea nr.33/1995, pornind de la principiile enunţate în preambul: "Protecţia minorităţilor naţionale este esenţială pentru stabilitatea, securitatea democratică şi pacea continentului", considerând că o societate pluralistă şi cu adevărat democratică trebuie nu numai să respecte identitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a fiecărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale, dar şi, deopotrivă, să creeze condiţii corespunzătoare care să le permită să-şi exprime, să păstreze şi să dezvolte această identitate. Statuează la art.5 angajamentul statelor semnatare să promoveze condiţiile de natură să permită persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale să-şi menţină, să-şi dezvolte cultura, precum şi să-şi păstreze elementele esenţiale ale identităţii lor, respectiv religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul lor cultural. Constituţia recunoaşte la alin.(1) al art.6 dreptul la identitate. "Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase". Din punct de vedere al vieţii de zi cu zi, putem spune că de la Revoluţie încoace n-a fost campanie electorală în care să nu se împrospăteze tema. Ciudat este faptul că în perioada dintre campanii tema nu mai prezintă interes nici pentru politicieni, nici pentru presă, pentru nimeni din spectrul politic. Tema e lăsată baltă, într-o moarte aparentă, până la o resuscitare dictată de urgenţele unei noi campanii electorale. Dar, dacă vorbim cu oamenii de pe stradă, oamenii de rând, ceea ce-i preocupă cu adevărat sunt alte probleme. Sunt probleme legate de nivelul de trai, de locuri de muncă, de preţurile care cresc zi de zi, de salariile care nu mai cresc şi aşa mai departe. În judeţul Harghita de unde provin eu, nu am auzit niciun român şi niciun secui care să discute zi de zi problema steagului, dacă a fost arborat, dacă n-a fost arborat. În schimb, am văzut politicieni din toate partidele politice care defel n-au fost deranjaţi în anumite momente de steagurile sau însemnele secuieşti arborate în mod public. Vă pot da câteva exemple. Domnul preşedinte Băsescu, participând la sărbători ale comunităţilor din secuime, nu a făcut niciodată nici cea mai mică remarcă privind însemnele secuieşti care erau la vedere în astfel de momente festive. Nici doamna Udrea, în calitate de ministru, sau ca persoană politică, sau ca persoană publică, n-a avut nicio obiecţie de această natură la nicio vizită făcută în comunităţile din judeţele Harghita şi Covasna, fie că era vorba de vizite în calitate de ministru, fie vizite particulare, fie inaugurări sau plimbări private. Vă pot spune aceste lucruri pentru că şi eu am participat personal la multe dintre aceste evenimente, i-am văzut, am discutat cu ei, am stat alături de ei şi n-au fost asemenea probleme. La fel cum nici domnul ministru Duşa n-a avut nicio problemă în multe din asemenea situaţii şi cred că asta este normal. Pentru că poate că, în aceste momente care erau importante pentru comunitatea maghiară din România, importante erau realizările şi convieţuirea paşnică în aceste zone, şi nu agitarea spiritelor privind problema etnică din zona secuimii. Noi, UDMR, de peste 20 de ani în Parlament, susţinem ideea că problemele trebuie rezolvate prin legi, nu în stradă, nu agitând spiritele, şi nu în studiourile din televiziune. Pe noi, comunitatea maghiară ne susţine să facem politica minorităţii maghiare, să-i reprezentăm interesele prin iniţiative legislative, prin pârghii legale. Inclusiv în problema însemnelor şi simbolurilor specifice minorităţii maghiare, comunitatea se aşteaptă la o rezolvare legală, şi nu la discuţii sterile. Subliniez: politicienii maghiari şi politicienii români trebuie să fie interesaţi de aceleaşi lucruri care-i preocupă pe cetăţeni: crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului de trai, indiferent de limba vorbită, de naţionalitate sau de religie. Pe noi, UDMR-ul, în mod cert, asta ne preocupă zi de zi. De asta şi invităm politicieni români la inaugurări, la obiective de interes local, la evenimente festive având culoare locală, toate acestea fiind invitaţii la dialog atât cu politicienii din secuime, cât şi cu populaţia de etnie maghiară. Pe această cale, mulţumesc celor care acceptă aceste invitaţii, pentru că dau dovadă de maturitate politică.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunem, la punctul 15, introducerea şi includerea în Programul de investiţii pe anul 2014 a variantei de ocolire - cu suma de 56 302 de mii de lei - pentru oraşul Gheorghieni. Oraşul Gheorghieni este traversat acum de drumul naţional şi este un nod foarte important între Moldova şi Transilvania. Drumul vine de la Lacul Roşu şi trece către Târgu Mureş, la fel, dinspre Topliţa către Braşov. De aceea, credem că este foarte important şi vă rugăm să susţineţi acest amendament. Mulţumesc frumos.

: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă bucură faptul că avem o discuţie aşa de aprinsă pe nişte bani pe care trebuie să-i luăm de la o autoritate, să-i dăm undeva şi să-i cheltuim altundeva, însă aş vrea să lămurim de unde vin banii ăştia. Deci banii ăştia vin - din câte ştiu eu sau din câte îmi amintesc eu - din scoaterea la licitaţie a unei frecvenţe, a frecvenţei 800, care trebuia eliberată de România şi scoasă la licitaţie. Această frecvenţă n-a fost scoasă la licitaţie pentru că a vrut ANCOM-ul sau a vrut altcineva. Era obligaţia România să elibereze frecvenţa şi să scoatem la licitaţie, deoarece furnizorii aveau nevoie de această frecvenţă în vederea unor servicii mai bune prestate în telecom. Şi atunci, aceşti bani, dacă tot i-am luat dintr-o licitaţie, de ce să-i ţinem la ANCOM? De ce să rămână acolo? Banii ăştia trebuie să între în bugetul statului şi să fie direcţionaţi într-o zonă în care pot produce un venit colateral sau liniar din taxe, impozite şi alte venituri. E o altă discuţie, dacă banii ăştia, în momentul în care am scos frecvenţa la licitaţie şi ştiam că va exista un venit, probabil că în buget trebuia să prevedem unde se vor duce banii ăştia şi să-i direcţionăm, în momentul ăsta nu mai era discuţia asta unde vor intra aceşti bani. Dar, Ministerul Finanţelor ar putea să ne dea un răspuns unde se vor duce banii ăştia şi asta ar trebui să fie interesul nostru, să vedem aceşti bani care au venit cumva - să zic aşa - mai liber, unde se vor duce, unde-i vom cheltui. Eu m-aş bucura foarte mult dacă aceşti bani s-ar duce în investiţii, s-ar duce într-o zonă unde ţara ar putea să beneficieze de aceşti bani şi nu s-ar duce în alte zone unde nu avem niciun venit, niciun beneficiu din aceşti bani. Mulţumesc mult.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Sigur, Legea serviciilor poştale este bine-venită şi chiar cred că este puţin în întârziere, dacă ne gândim că deja suntem, ca timp, întârziaţi faţă de celelalte ţări europene, unde s-au liberalizat serviciile poştale. Însă, pe scurt, eu aş atrage atenţia doar la un aspect din această lege, şi anume la Capitolul 81, în care, la punctul 5, MSI, care este organul administraţiei publice centrale, exercită dreptul de control al statului asupra persoanei juridice emitente a timbrelor şi efectelor poştale prevăzute la alin. (2). Aici ne referim la Romfilatelia, care emite timbre poştale şi are personalitate juridică, este o societate care este în acest moment, ca coordonare, administrare, la Poşta Română. Eu cred că este destul de ambiguu dacă, în acest moment, considerăm că este oportun să dăm controlul la Ministerul Societăţii Informaţionale, atât timp cât acţiunile sunt deţinute de Poşta Română. Există o iniţiativă în care Romfilatelia să treacă la minister, ca acţionariat sau acţionar principal să fie Ministerul Societăţii Informaţionale, dar în acest moment acest proces nu este încă finalizat, nu este derulat. Deci, cred, ca paşi, ar trebui să trecem prima dată să dăm Romfilatelia la Ministerul Societăţii Informaţionale şi abia după aceea să-i dăm atribuţii de control asupra acestei societăţi. Cred că în Romfilatelia, în acest moment, există un portofoliu şi un patrimoniu care nu poate fi lăsat la Poşta Română, atât timp cât dorim ca Poşta Română să se privatizeze, deoarece acest patrimoniu are o valoare care nici până în acest moment n-a fost măsurată, ca sumă, ce înseamnă pentru România. Cred că tot ceea ce este în patrimoniul Romfilatelia, timbre, matriţe şi tot patrimoniul ar trebui să treacă în coordonarea Ministerului Societăţii Informaţionale. Ca atare, eu v-aş ruga să fiţi atenţi la acest articol şi să luăm în considerare acest aspect. Mulţumesc mult.