: "România ratează finanţarea elveţiană pentru învăţământul dual" Elveţia doreşte să sprijine proiectele de implementare a învăţământului dual în România, oferind o finanţare substanţială, dar autorităţile noastre nu au depus până în acest moment nici măcar un singur proiect în acest sens. Incapacitatea administrativă a autorităţilor române se traduce astfel în bani risipiţi şi în oportunităţi ratate pentru tinerii noştri şi pentru companiile din România. Învăţământul dual este folosit pe scară largă în ţări precum Elveţia sau Germania, unde a dovedit în timp că poate pregăti foarte bine tinerii pentru exact acele meserii care sunt cerute pe piaţa muncii. Învăţământul dual presupune o colaborare strânsă între instituţiile de învăţământ şi agenţii economici. În termeni practici, companiile încheie contracte cu şcolile profesionale, prin care se angajează să sprijine financiar şi logistic şcolarizarea unui anumit număr de tineri pentru meserii specifice. Acest tip de înţelegere avantajează toate părţile implicate: elevul, şcoala, dar şi compania. Elevul câştigă o bursă lunară, care este condiţionată de un parcurs şcolar bun, beneficiază de stagii de pregătire practică în cadrul companiei, iar la sfârşitul perioadei de ucenicie ştie că are un loc de muncă asigurat. Şcoala beneficiază de finanţări suplimentare pentru îmbunătăţirea actului educativ, iar companiile câştigă meseriaşi buni în exact acele specializări de care au nevoie. În România, există câteva proiecte de învăţământ dual, care au dat rezultate foarte bune, însă aceste proiecte sunt aproape exclusiv iniţiative private care beneficiază de sprijin limitat din partea statului. Fondurile elveţiene ar fi un instrument de finanţare foarte util, oferind de exemplu bani pentru bursele elevilor. Elveţia s-a angajat, începând cu anul 2007, să ofere o contribuţie financiară pentru reducerea disparităţilor sociale şi economice dintre ţările UE, punând la dispoziţie o sumă totală de 1,302 miliarde de franci elveţieni, dintre care 257 de milioane de franci sunt rezervate României şi Bulgariei. Vecinii noştri bulgari au profitat din plin de acest instrument, finanţând mai multe proiecte de învăţământ dual. De aceea, este cu atât mai surprinzătoare incapacitatea autorităţilor noastre de a aplica pentru finanţare elveţiană pentru susţinerea uneia dintre formele cele mai eficiente de învăţământ. Se pare, însă, că guvernanţii preferă să stea cu mâinile în sân. În acest timp, un număr mare de tineri eşuează în fiecare an în faţa examenului de bacalaureat, în loc să poată urma o formă de şcolarizare dinamică şi de viitor, care să îi pregătească exact pentru specializările cele mai căutate pe piaţa muncii.