: "Un viitor fără tutun" Multă vreme, consumul de tutun a fost considerat a fi o activitate acceptabilă social, ba chiar benefică pentru sănătate. Publicitatea directă şi indirectă a ajutat la creşterea consumului până la cote alarmante. Abia în ultimele decenii, pe măsură ce datele statistice nu au mai putut fi ignorate, oamenii au început să înţeleagă legătura între consumul produselor din tutun şi efectele nocive asupra sănătăţii. Conform studiilor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, fumul de tutun conţine aproximativ 250 de compuşi chimici dăunători, dintre care 50 sunt cunoscuţi ca fiind substanţe cancerigene. Consecinţele sunt cât se poate de triste. Anual, în lume, mor 7 milioane de oameni, ca urmare a afecţiunilor provocate de tutun, iar dintre aceştia aproape un milion sunt cei care, nefiind fumători ei înşişi, au fost totuşi nevoiţi să inhaleze fumul de tutun, la birou sau în spaţii publice. Minorii sunt o categorie cu risc crescut în ceea ce priveşte fumatul. Statisticile arată, de exemplu, că aproape o treime din victimele fumatului pasiv sunt copiii. Dacă adăugăm şi faptul că majoritatea fumătorilor activi au deprins acest viciu înainte de împlinirea vârstei de 18 ani şi, la nivel global, se raportează că aproape un sfert s-au apucat în jurul vârstei de 10 ani, imaginea devine deosebit de alarmantă. În ţările unde publicitatea la produsele din tutun a fost reglementată foarte strict, cum sunt ţările Uniunii Europene, consumul a scăzut considerabil. Astfel, pentru România, cifrele arată că 29,5% dintre adulţi sunt fumători, o cifră foarte apropiată de media regiunii şi în scădere faţă de 2013, când 30,5% dintre adulţi se declarau fumători. Totuşi, această tendinţă îmbucurătoare de scădere a consumului de tutun riscă să fie ameninţată de proliferarea ţigărilor electronice. Deşi acestea sunt prezentate drept alternative sănătoase la fumat, datele nu sprijină această afirmaţie. În primul rând, e-ţigaretele conţin nicotină, substanţă care generează dependenţă şi este nocivă în sine, fiind legată de probleme în dezvoltarea firească a creierului dacă este folosită de copii şi adolescenţi. În plus, ţigările electronice mai emană substanţe cancerigene, metale precum nichelul sau plumbul, dar şi particule ultrafine care intră adânc în ţesutul pulmonar. Dat fiind că riscurile fumatului la adresa sănătăţii sunt bine documentate şi incontestabile, se impune să luăm toate măsurile pentru a limita pe cât posibil această problemă de sănătate publică. Pentru a limita proliferarea ţigărilor electronice, comercializarea acestora trebuie să se supună aceloraşi reglementări ca şi vânzarea produselor tradiţionale din tutun, dar sunt necesare şi alte măsuri. De exemplu, sistemul asigurărilor de sănătate ar trebui să ţină cont nu doar de nivelul venitului unei persoane. Pentru a fi un sistem cu adevărat echitabil, ar trebui să luăm în calcul şi factorii de risc, aşa cum este, de exemplu, fumatul. Dorinţa de a avea un viitor sănătos este universală. În acest sens, cred că trebuie să facem tot ce ţine de noi pentru un viitor fără tutun!