: "Discursul public violent loveşte în democraţie" În ultima vreme, în spaţiul public românesc, am fost martori la mai multe momente când violenţa de limbaj a atins cote nepermise. Este deosebit de grav că, la începutul anului, premierul în funcţie a declarat "Dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag". Este cu atât mai îngrijorător cu cât acest incident face parte dintr-o tendinţă mai veche şi mai largă de radicalizare a discursului politic, atât în ţara noastră, cât şi alte state, chiar unele cu tradiţii democratice foarte solide. Nivelul dezbaterii publice a scăzut foarte mult, în măsura în care nevoia de audienţă a alimentat conflictul, iar dezbaterea de idei a fost sufocată de atacurile la persoană. Comunicatorii cei mai eficienţi sunt consideraţi a fi cei care izbutesc să lanseze cât mai multe atacuri la adresa părţii adverse, iar orice încercare de dialog este blamată ca fiind blat. Un exemplu cât se poate de elocvent este oferit de conflictul politic din Statele Unite, unde administraţia federală a fost închisă complet vreme de câteva zile la sfârşitul lunii ianuarie - "government shutdown" -, în urma imposibilităţii Republicanilor şi Democraţilor de a ajunge la un punct de vedere comun. Discursul prin care se incită la ură sau la conflict este cel mai adesea un paravan periculos pentru lipsa soluţiilor la problemele din societate. Pentru problemele reale ori închipuite ale României s-a dat vina când pe "statul paralel", când pe Soros, pe multinaţionale, pe comunitatea LGBT, pe minoritatea maghiară sau pe cea romă. Asemenea atitudini blochează dezbaterea adevărată, identificând ţapi ispăşitori în loc de soluţii. Starea de conflict permanent nu face bine democraţiei. Aceasta este cea mai bună formă de guvernământ, fără îndoială, dar, pentru a funcţiona aşa cum se cuvine, are nevoie de o cultură a dialogului, de un respect fundamental pentru celălalt, mai ales atunci când există diferenţe de opinii, percepţii sau preferinţe. Decenţa în exprimare se vede atacată tot mai des sub numele de "corectitudine politică", însă este una dintre condiţiile de bază pentru un dialog adevărat şi sănătos.