Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Sonia Maria Drăghici
Sonia Maria Drăghici
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La mulţi ani, România"! 10 Mai marchează pentru ţara noastră trei momente istorice importante: începutul Domniei lui Carol I, încoronarea primului rege al ţării şi Independenţa de Stat. La data de 10 mai 1877, Senatul României a votat Proclamaţia de Independenţă faţă de Imperiul Otoman. Războiul de Independenţă sau Războiul ruso-româno-turc din 1877-1878 a beneficiat de contribuţia decisivă a trupelor române. După Unirea Principatelor, s-au concentrat toate eforturile naţionale în direcţia consolidării statului, în vederea transformării sale într-un promotor puternic pentru câştigarea independenţei naţionale, cu suprimarea oricăror dependenţe faţă de Poarta Otomană. Cucerirea independenţei reprezenta un deziderat fundamental al afirmării ţării noastre în cadrul naţiunilor europene, a împlinirii aspiraţiilor multiseculare ale poporului român. Românii din toate provinciile istorice, din toate categoriile sociale şi-au exprimat în variate forme dorinţa fierbinte de a milita pentru înfăptuirea dorinţei seculare de independenţă naţională. Pentru aceasta, România a încercat la început urmeze o cale diplomatică. În iunie 1876, Mihail Kogălniceanu, ministrul afacerilor străine de la acea vreme, adresează Turciei şi Puterilor garante o notă diplomatică prin care solicita Europei recunoaşterea individualităţii statului român, numele de România, şi integritatea teritorială. Dar eforturile lui Mihail Kogălniceanu de a grăbi procesul, ameninţând Guvernul Otoman va trece la acţiuni militare dacă acesta nu recunoaşte imediat independenţa României, nu au reuşit atragă sprijinul internaţional şi european, mai ales. Calea diplomatică fiind respinsă, a rămas doar calea armelor. În acel moment Rusia era pregătită intre în război împotriva Turciei, şi atunci România se îndreaptă spre o alianţă cu Rusia, pentru a-şi câştiga independenţa prin forţa armelor. La 31 martie 1877 Guvernul României dispune mobilizarea generală, iar la 10 aprilie 1877 România întrerupe relaţiile diplomatice cu Poarta. La 24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porţii Otomane şi a început trecerea Prutului, dar, până la sosirea armatei ţariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. La 29 aprilie, ca urmare a provocărilor făcute de Turcia, prin începerea bombardamentelor asupra oraşelor româneşti de pe malul Dunării, Adunarea Deputaţilor a adoptat o moţiune prin care se declara în stare de război cu Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, conform dorinţei cetăţenilor, armatei, opiniei publice, grupurilor politice şi Guvernului, Parlamentul avea proclame independenţa României. Mihail Kogălniceanu arăta fiind în stare de război cu Înalta Poartă, legăturile cu puterea suzerană fiind rupte, "sîntem independenţi, sîntem o naţiune de sine stătătoare". În aplauzele deputaţilor şi ale mulţimii care participa la manifestaţie, Kogălniceanu accentua: "Aşadar, domnilor, nu am nici cea mai mică îndoială şi frică de a declara ... noi sîntem o naţiune liberă şi independentă". Cu toate aceste, de-abia la 13 iulie 1978 se recunoaşte independenţa României pe plan internaţional, dar se pun două condiţii: eliminarea tuturor restricţiilor religioase în exercitarea drepturilor politice şi civile şi acceptarea retrocedării sudului Basarabiei către Rusia. În compensaţie, România urma primească Delta Dunării, Insula Şerpilor şi Dobrogea până la linia trasată de la est de Siliştea, pe Dunăre, până la Mangalia, pe coasta Mării Negre. Tratatul de la Berlin făcea parţial, deci, un act de dreptate istorică. Sărbătorim astăzi aniversarea Independenţei de Stat, pentru care, alături de solemnitatea evenimentului, trebuie ne exprimăm sentimentele de mândrie şi demnitate naţională, precum şi cele comune cu celelalte ţări europene, în rândul cărora am intrat după un asemenea îndelung proces. La mulţi ani, România! Deputat Sonia Drăghici, Colegiul nr. 7, Oradea, Bihor.
10 May 2016  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Drăghici Sonia Maria”

Lasa un comentariu

Date de contact
Flux RSS   Declarații
17 May
2016
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Două lucruri vreau să spun: unul referitor la proiectul de lege despre care vorbim şi unul referitor la o discuţie pe care colegul a purtat-o, despre medica... 
17 May
2016
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Problema finanţării actului medical spitalicesc este o preocupare de mulţi ani a tuturor guvernanţilor şi, cu siguranţă, că e nevoie mereu de resurse su... 
10 May
2016
: Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "La mulţi ani, România"! 10 Mai marchează pentru ţara noastră trei momente istorice importante: începutul Domniei lui Carol I, încor... 
26 Apr
2016
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă este foarte bine-venită pentru spitalele mici, pentru comunităţile urbane, în care şi medicii din urba... 
07 Mar
2016
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Aş vrea să completez spusele domnului preşedinte al Comisiei de sănătate, Buicu. Avem... ne-am aplecat cu toată atenţia, întreaga Comisie pentru sănă... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.