: Din impozitul pe venit calculat încasat la bugetul de stat şi neafectat de compensări la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar, în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 52% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 20% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 25% într-un cont distinct deschis pe seama consiliilor judeţene la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţului, prin hotărârea consiliului judeţean.

: 2001 milioane de lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor prevăzute în Anexa nr.7 care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, prin Hotărâre a Consiliului judeţean pe criterii aprobate de acestea, prin derogare de la prevederile art.33 alin.(3) până la (7) din Legea nr.273 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Au fost în ultimele legislaturi foarte multe iniţiative legislative ale parlamentarilor din toate grupurile politice. Mă număr şi eu printre cei care au iniţiat în legislatura trecută o astfel de măsură reparatorie, şi nu doar pentru cei din Brigada de Lucru Căi Ferate. Nu ştiu dacă aceştia acoperă toată categoria de oameni care au făcut, aşa spus mai pe scurt, armata la muncă. Nu au figurat oficial în cadrul acelei Direcţii Generale a Serviciului de Muncă, dar au făcut din prima şi până în ultima zi de armată exact aceeaşi muncă şi au fost liberaţi cu aceeaşi încadrare în libretul militar. Sigur, de fiecare dată, Guvernul s-a opus, iniţiativa legislativă nu a trecut, dar eu cred că este timpul să punem capăt acestei serii de iniţiative făcute, susţinute şi respinse. Sigur că nu este cel mai bun moment acum, din punct de vedere al stării economice, dar acesta a fost un motiv - că nu sunt bani - şi în perioadele când nu trebuia să se pună problema aşa. Şi, oricum, cred că se pune problema acordării acestor drepturi doar din exerciţiul bugetar următor şi nu se pune problema punerii în aplicare din acest an. Susţin această iniţiativă legislativă şi, dacă ea nu-i cuprinde pe toţi cei care au fost în această situaţie, care au făcut armata la muncă şi nu beneficiază de aceleaşi drepturi, vă rog să facem o altă iniţiativă care să completeze şi pe care vă rog să o susţinem cu toţii pentru a face dreptate pentru toţi. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru politică externă a hotărât să adopte un raport de admitere, cu unanimitate de voturi, şi propune plenului spre dezbatere şi adoptare acest raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, pe care îl supune acum spre dezbatere şi adoptare plenului. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Cameră decizională.

: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Miercuri, 29 aprilie, s-a sărbătorit Ziua Veteranilor de Război. În urmă cu 107 ani, pe 29 aprilie 1902, prin Înaltul Decret Regal semnat de regele Carol I, se prevedea că "ostaşii care au luat parte la campania din anul 1877, adică aceia care au fost mobilizaţi în ziua de 29 aprilie 1877, împlinind 25 de ani la 29 aprilie 1902, se numesc veterani". De-a lungul timpului şi ca urmare a conflictelor militare la care a participat România, războaiele balcanice, Primul şi Al Doilea Război Mondial, s-au constituit mai multe forme organizatorice ale veteranilor de război. Au avut loc tentative de îmbunătăţire a cadrului juridic în raport cu evoluţia societăţii şi ţinând cont de greutăţile vieţii veteranilor şi invalizilor, fără însă ca acestea să fi fost finalizate. În timpul regimului totalitar, foştii luptători nu s-au bucurat de recunoaşterea meritelor în apărarea fiinţei naţionale, a gliei şi credinţei străbune. Eroilor în viaţă li s-au anulat toate drepturile acordate în perioada interbelică şi în primii ani de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Numai în perioada 1944-1961 au murit în închisori 43 de generali şi un număr impresionant de ofiţeri şi subofiţeri. În 1990, la 21 februarie, a luat fiinţă Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război din România, reînnodând astfel tradiţia instituită de regele Carol I. Azi, Ziua Veteranilor de Război reprezintă un prilej de a aduce omagiul şi recunoaşterea cuvenite purtătorilor unor nobile virtuţi, oameni în faţa cărora ne înclinăm cu admiraţie. Aducem omagiul nostru veteranilor, invalizilor, văduvelor de război, celor care au îndurat ororile războiului, celor care au suferit şi i-au plâns pe cei dragi, camarazi sau soţi căzuţi la datorie, celor care poartă pe trup urmele gloanţelor şi schijelor. Bravilor veterani, aleasa noastră preţuire şi recunoştinţă! (Aplauze.)

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspuns şi vă rog să luăm foarte, foarte în serios această problemă, pentru că este de amploare. Probabil că se întâmplă şi în alte judeţe, dar în judeţul Bacău - unde cunosc foarte bine situaţia - lucrurile trebuie luate foarte în serios, cu promptitudine. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Obiectul întrebării este: "Furnizarea energiei electrice în comunele judeţului Bacău". Domnule ministru, Locuitorii din majoritatea comunelor aparţinând judeţului Bacău au ajuns la capătul răbdării din cauza întreruperilor de curent electric, frecvente şi îndelungate. Adeseori, atunci când alimentarea cu energie electrică nu este întreruptă, tensiunea furnizată este mult sub valoarea de 220V, tensiune care permite o funcţionare normală, în siguranţă, a aparatelor electrocasnice. Vă rog să-mi comunicaţi dacă intenţionaţi să luaţi măsurile necesare - şi care sunt acestea - pentru a determina furnizorul de energie electrică să-şi respecte obligaţiile asumate prin contractul de privatizare, pentru a asigura cetăţenilor un serviciu de calitate, serviciu la care au dreptul prin plata cu regularitate a facturilor. Solicit răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.

: Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor. Eu, Mardare Radu-Cătălin, în calitate de senator ales în Circumscripţia electorală nr. 4, Bacău, Colegiul uninominal nr. 3, "Jur credinţă patriei mele, România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Domnul senator semnează jurământul şi îl predă preşedintelui decan de vârstă, domnul Sergiu-Florin Nicolaescu, care îi înmânează insigna de senator)

: Da.