: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Am în mână raportul comisiei care spune aşa: "La lucrările comisiei au participat 24 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu 12 voturi pentru şi 9 împotrivă din voturile celor prezenţi." Vă rog să retrimiteţi la comisie acest raport pentru a vedea dacă acest vot este corect, pentru că numărul total de 24 nu se formează din 12 plus 9. Vă mulţumesc.

: Şi în procedura de vot?

: Vreau să vă întreb un lucru: aţi acceptat aceste 30 de minute pauză pentru a aştepta votul de la Senat?

: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Ionescu Daniel, în calitate de deputat, ales în Circumscripţia electorală nr. 41 Vrancea, "Jur credinţă patriei mele România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor.) (Aplauze)

: Pentru că nu de mult au fost "zilele Göethe" care aveau pe frontispiciu cuvintele marelui cărturar "Mai multă lumină", e bine să venim cu nişte precizări şi anume: primul proiect de lege privind bursele private, stimaţi colegi, n-a fost al Alianţei D.A., ci ale Partidului România Mare. Secundo: în această privinţă, filozofia acestei legi, să ştiţi, în decursul peregrinărilor prin comisii, a fost respinsă şi această iniţiativă, şi a noastră, şi a dumneavoastră. Terţo: în ultima şedinţă în care s-a discutat şi s-a aprobat proiectul guvernului, vreau să vă spun că nici un reprezentant al Alianţei D.A. nu a venit cu precizări complete, ci numai membrii Partidului România Mare, motiv pentru care această ordonanţă a fost îmbunătăţită şi aprobată, pentru că numai membrii Partidului România Mare şi ai P.S.D. au fost prezenţi la această şedinţă. Deci, dacă vreţi să facem lumină, trebuie să spunem lucrurilor concret şi chiar pot să spun că nu ne-am supărat că a fost infirmată prima variantă a acestei propuneri legislative, pentru că am venit cu propuneri concrete, deoarece am fost prezenţi în sala de şedinţe a comisiei. Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Din punct de vedere tehnic, acest proiect, există şansa să fie un lucru bun. Întrebarea mea, însă, nu se referă la acest proiect în sine, ci la acest memorandum pe care preşedintele ţării l-a înaintat, cel puţin sub semnătură, Parlamentului. El se referă la 2 milioane de dolari, la care se adaugă în spate o diferenţă până la 80, adică 78 milioane de dolari, şi încă 16 milioane de dolari pe care-i va da Guvernul, mai bine zis România. Întrebarea mea, şi acesta este motivul pentru care de fapt Grupul Partidului România Mare a ridicat problema, este următoarea: în condiţiile în care noi vom aproba acest memorandum de 2 milioane de dolari, care este un împrumut la o rată a dobânzii rezonabilă, de fapt noi am aprobat, implicit, şi celelalte 94 milioane de dolari. Nici asta nu este o problemă. Însă problema care se ridică este următoarea: în condiţiile în care trebuie 2 milioane de dolari pentru proiectul-pilot, pentru a-l putea ulterior dezvolta acest proiect, rămânând ceilalţi 94 milioane de dolari. Unde există sau unde se poate găsi distribuţia de cheltuieli pe cele 94 milioane de dolari, sau, dacă nu se poate să între în posesia noastră această distribuţie de cheltuieli, cel puţin, cred eu că era normal să avem din partea celor care se ocupă, inclusiv domnul deputat Pambuccian, o distribuţie orientativă a acestor cheltuieli, pentru a şti pe ce punem semnătura. Pentru că, în condiţiile în care - de exemplu, domnul Pambuccian îmi spune mie de 1.000 de comune, şi doamna secretar de stat vorbeşte de 400 de centre - probabil că n-am înţeles eu bine; centru probabil că nu este acelaşi lucru cu comuna, eu vorbesc de toţi banii. Întrebarea rămâne una singură: ne puneţi la dispoziţie un buget de cheltuieli al acestui proiect de dezvoltare a informaticii în profil teritorial, şi, cum ziceţi dumneavoastră, în sistem rural? Da, sau nu? În condiţiile în care dumneavoastră ne puneţi la dispoziţie o structură a acestui buget de cheltuieli, putem sta de vorbă. Deocamdată, Grupul Partidului România Mare va vota împotrivă. În condiţiile în care doriţi din partea noastră un vot favorabil, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie, în prealabil, şi dumneavoastră, acest proiect de buget de cheltuieli, ca să vedem despre ce este vorba. Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Starea existenţială a Partidului România Mare este controlată de interesul naţional real. Fiinţarea sa, închinată cu obstinaţie susţinerii şi dezvoltării drepturilor şi libertăţilor câştigate constituţional de cetăţenii României, nu permite ca drepturile şi libertăţile acestora să facă obiectul negocierii, ciuntirii sau, şi mai grav, anulării pe criterii politicianiste. Evoluţiile efectiv ameninţătoare la adresa pluralismului, în fapt, a democraţiei, pe care le-am constatat cu ocazia depunerii dosarelor de candidaţi pentru alegerile locale de la 6 iunie, arată că Puterea instrumentează o fraudă fără precedent, incomparabilă cu cea înregistrată la referendum, arată că: "Năravul din fire nu are lecuire". Dând dovadă de infantilism politic, de o lipsă crasă de interes pentru ceea ce înseamnă drepturi şi libertăţi democratice, mâna lungă a puterii în Vrancea, prefectura, consiliul judeţean, instituţiile fundamentale deconcentrate sau descentralizate în profil teritorial, au instruit în spiritul subsidiarităţii abjecte personalul din subordine. Şi exemplul îl dă, "peştele de la cap se-mpute", nu? preşedintele consiliului judeţean, mult contestatul Marian Oprişan, care, la fel ca la referendum, obstrucţionează flagrant, prin presiunile exercitate asupra cetăţenilor, procesul electoral de abia început. Că PSD este un partid "corupt", care corupe", că frauda şi arivismul, inclusiv politic, au devenit însemnele cu ghimpi de necontestat ale trandafirilor, că PSD a frânt aripile viitorului tineretului României, că PSD este răspunzător de prăbuşirea nivelului de trai al populaţiei şi că PSD a devenit un factor de frânare a integrării României în Uniunea Europeană este clar. Că nu ştie că democraţia înseamnă drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, o demonstrează maniera penală în care înţelege "acquis-ul comunitar", sintagmă din care percepe vulgar doar "acquis"-ul, adică, "acumularea", în numele căreia a stabilit şi un slogan electoral, deja aplicat în Vrancea: "Cine votează cu noi, este cu noi; cine nu votează cu noi, va suporta toate mojiciile de care suntem în stare şi tot cu noi va vota!" Şi mojiciile au început înainte de campanie. Mai întâi, de la centru, odată cu modificarea Legii alegerilor locale, a formularisticii, a conţinutului acesteia, precum şi prin adăugarea unei declaraţii total antidemocratice cu privire la avere. Apoi, la nivel local, prin imixtiunea oneroasă a factorilor puterii, de la prefect la preşedintele consiliului judeţean, la primari, viceprimari, consilieri locali şi reprezentanţi ai poliţiei, toţi obedienţii Puterii, până la SRI. Presiunea exercitată de aceşti "borfaşi politici", pentru care ţara înseamnă interesele strict economice ale PSD, se manifestă ca şi cum ţara ar fi un sat fără câini! La depunerea dosarelor cuprinzând oferta de candidaţi ai Partidului România Mare, "excepţia a devenit regulă" şi aproape 50% din dosarele depuse au fost refuzate, pe motive de-a dreptul hilare, invocându-se ba lipsa siglei partidului, după denumirea partidului, în declaraţia de acceptare a candidaturii, ba omisiunea profesiei sau a ocupaţiei sau lipsa datei şi localităţii înaintea semnăturii. Concomitent, presiunile mai marilor comunei, fie ei, reiterez, primari, viceprimari sau agenţi ai organelor de ordine, au agresat conştiinţa cetăţenilor aflaţi pe listele de candidaţi, pentru a se retrage de pe aceste liste. În comuna Coteşti, a doua zi după depunerea listelor de candidaţi, primarul comunei, un acolit al Puterii şi un parvenit al democraţiei sociale dâmboviţene, pe nume Iacob, a trimis poliţia la poarta candidatului nostru la funcţia de primar, domnul Dorin Oleacu, pentru a-l intimida şi a se retrage de pe listă. Poliţia, după cum ştiu eu, are ca sarcină expresă apărarea şi nu agresarea cetăţeanului, aceasta este diferenţa între fosta miliţie şi poliţie şi, evident, motivul demilitarizării acestei instituţii. Cum temeiurile constituţionale convin că organele de poliţie nu sunt organe represive, de coerciţie, ci organe dedicate apărării ordinii publice, plătite din bani publici, şi că, în exercitarea funcţiei, trebuie să respecte drepturile civile ale populaţiei, precum şi procedurile legale specifice, cercetarea cazului şi anchetarea cetăţeanului nu pot fi efectuate decât pe baza unui ordin al procurorului sau al judecătorului de instrucţie. În calitate de deputat de Vrancea şi de cetăţean, solicit Inspectoratului judeţean al poliţiei Vrancea o poziţie oficială faţă de incidentul de la Coteşti. În comuna Bârseşti, primarul comunei, un alt "neica nimeni", ajuns în 2000 câştigător cu ajutorul PSD-ului, un anume Hârşu, a ameninţat că dacă candidaţii PRM de pe listele electorale nu se retrag comunei îi vor fi sistate ajutoarele sociale. Aceştia sunt reprezentanţii PSD în Vrancea! Oameni care, ajunşi la "pâine şi cuţit", ameninţă fără ruşine cetăţenii comunei aflaţi în nevoie cu înfometarea! Comanda politică de la centru prevalează asupra democraţiei şi asupra intereselor cetăţenilor comunei! În comuna Urecheşti, doamna Goleşteanu Maria, candidatul Partidului România Mare la funcţia de primar al comunei, a fost subiectul unui incident care va face obiectul unei sesizări la Comisia Europeană pentru Drepturile Omului. În speţă, doamna Goleşteanu a fost contactată de domnul colonel Petrică Tâlvăr, cadru S.R.I., care, uitând de funcţiile şi atribuţiile Serviciului Român de Informaţii (fiul său este candidat pe listele PSD), s-a transformat în factor de presiune politică, obedient al PSD-ului, şi a ameninţat-o că, dacă nu renunţă la candidatură şi nu va trece pe listele PSD, va avea de-a face cu Puterea, cu poliţia şi cu S.R.I.-ul! Cum, deja, suntem în zona penalului, solicit oficial directorului S.R.I., domnul Radu Timofte, o poziţie oficială, mai ales că unul din ex-membrii SRI este deputat PSD de Vrancea. După depunerea dosarelor de candidaţi, inclusiv legalizarea candidaturilor la judecătorie, presiunea reprezentanţilor Puterii a căpătat noi forme, toate de natura "penalului". În comuna Reghiu, primarul comunei, Hagiu Sterea, a cerut candidaţilor noştri, nici mai mult, nici mai puţin (atenţie, la o zi după ce Organizaţia PRM Reghiu a depus dosarele la primărie şi le-a legalizat la Judecătoria Focşani!), să facă o cerere către primăria comunei prin care să solicite ieşirea de pe liste, în caz contrar, urmând să-şi piardă serviciul. În acest caz, dată fiind dovada irefutabilă pe care o constituie existenţa declaraţiilor de acceptare, sub semnătură olografă, depuse la judecătorie, Filiala judeţeană Vrancea a Partidului România Mare va înainta o plângere penală împotriva primarului. Acelaşi tertip s-a folosit şi în comuna Vidra, numai că, aici, cei trei candidaţi au fost mai tari de ţâţână şi vor depune declaraţii în conformitate cu păţaniile la care au fost parte. Faţă de cele menţionate, acuz PSD Vrancea că promovează în alegerile locale practici neloiale interesului naţional, practici frauduloase, ce contravin şi atentează flagrant la libertăţile şi drepturile constituţionale ale cetăţeanului, la democraţie şi la pluralismul politic. Consider că reprezentanţii PSD Vrancea se fac vinovaţi de terorism politic făţiş nedisimulat şi solicit oficial preşedintelui Biroului electoral judeţean Vrancea şi preşedintelui Biroului Executoral Central să se autosesizeze şi să-şi respecte mandatele cu care au fost învestiţi, pentru a impune starea de drept în derularea campaniei electorale şi în desfăşurarea în condiţii de libertate politică neîngrădită a votului de la 6 iunie curent. Concomitent, ca cetăţean, deputat de Vrancea şi membru al Delegaţiei parlamentare a României la Consiliul Europei, înţeleg să sesizez Comisia Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, Parlamentul European de la Bruxelles şi Amnesty International, în legătură cu comportamentul veros, decadent, imoral, antidemocratic şi profund contrar spiritului european pe care îl promovează Puterea în alegerile locale din România. Vă mulţumesc.

: Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Ca în fiecare an, Guvernul uzează de dreptul său de a propune Parlamentului rectificarea execuţiei bugetare aferente anului în curs. Conform ordinii de zi stabilite, plenul Parlamentului, uzând de atributul său constituţional, trebuie să decidă prin vot dacă modificările propuse cu privire la administrarea banilor publici şi a contribuţiilor sociale private, respectiv, dacă rectificarea bugetului de stat pe 2003 şi rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 corespund intereselor ţării şi, implicit, naţiunii. Trecând peste faptul cel puţin neobişnuit că raportul comun al comisiilor de specialitate din cele două Camere ale Parlamentului asupra proiectului Legii de rectificare a bugetului de stat, înaintat la sfârşitul lunii trecute, a devenit caduc prin solicitarea expresă a Guvernului de a rectifica rectificarea, context în care comisiile au întocmit un raport suplimentar, se impun câteva consideraţii cu privire la probitatea morală a demersului şi, mai grav, cu privire la modul în care Executivul înţelege să respecte prevederile constituţionale cu privire la funcţia Parlamentului în domeniul cheltuirii banului public şi a contribuţiilor private ale populaţiei. Primul aspect. Faptul că veniturile la buget au crescut nu e un semn decât că se înregistrează un randament mai mare în colectarea impozitelor şi taxelor şi nimic altceva, pentru simplul motiv că nivelul de creştere economică preliminat, de 5,2%, se situează sub prognoză, adică la 4,8%. Al doilea aspect. Faptul că volumul cheltuielilor bugetare a crescut înseamnă altceva. Înseamnă că, fără aprobarea Parlamentului, s-au consumat bani publici, ceea ce, în dreptul pozitiv care guvernează execuţia bugetară, semnifică o încălcare a legii. Să zicem, totuşi, că anumite cheltuieli din bani publici erau imperios necesare. Dacă era aşa, atunci exista calea atât de bătută, cu care ne-a obişnuit Executivul, adică ordonanţa de urgenţă, care, surprinzător, nu a fost uzitată. Al treilea aspect. Ca urmare a raportului întocmit de Guvern în susţinerea proiectului de buget pentru anul 2004, ar fi trebuit să beneficiem cu toţii de elementele necesare pentru evaluarea rezultatelor execuţiei bugetare pentru anul 2003, inclusiv motivaţia acestor rectificări, aşa cum trebuie. Raportul nu face vorbire decât parţial, dar sunt de relevat câteva aspecte, pe care, de fapt, le-am reiterat an de an, de-a surda. În toamna anului trecut, conform practicii neonorante pe care o perpetuează Executivul încă din anul 2001 în domeniul finanţelor publice, s-a supus aprobării Parlamentului doar o parte a bugetului consolidat, respectiv, bugetul de stat, în care, printr-o "descentralizare bugetară", a fost inserat şi bugetul Fondului unic de asigurări sociale de sănătate, şi bugetul fondurilor asigurărilor sociale de stat, în care, ca parte distinctă, se regăseşte şi bugetul asigurărilor de şomaj, făcându-se uitate proiectele privind bugetele locale, bugetul activităţilor de privatizare şi proiecţia strict necesară pentru evaluarea sănătăţii bugetului consolidat, a îndatorării publice interne şi externe în anul 2003. În fapt, Parlamentul a validat, prin omisiune, şi aceste trei componente esenţiale care fac parte din structura economică a bugetului general consolidat, inclusiv mecanismul prin care o mare parte a creditelor trase şi cheltuite în anul 2003 sunt afluite la aşa-numitele cheltuieli de natura datoriei publice, cheltuieli care nu sunt luate în considerare la dimensionarea deficitului general consolidat. Că este aşa o dovedeşte, indubitabil, raportul menţionat şi structura economică a proiectului bugetului general consolidat pe anul 2004, document care nu se adresează, cum ar fi natural, Parlamentului, ci numai iniţiaţilor, adică Guvernului. Execuţia bugetară rectificată a bugetului de stat se încheie, cum stă bine unei ţări responsabile şi deplin angajate în procesele de integrare în structurile paneuropene, cu un deficit declarat de peste 45.000 de miliarde. Aşa o fi... Problema este că Partidul România Mare vrea să ştie, pentru a decide în cunoştinţă de cauză cum va vota şi pentru a-şi informa electoratul în faţa căruia răspunde de activitatea sa, şi restul, adică cum se încheie execuţia bugetară a activităţilor de privatizare; cum se încheie execuţia bugetelor locale; cât reprezintă creditele trase în 2003, ce vor face obiectul postului "cheltuieli de natura datoriei publice", cu care se diminuează deficitul general consolidat... Nu de alta, dar raportul cu privire la încheierea execuţiei bugetului consolidat pe anul în curs şi proiecţia execuţiei bugetare pentru anul 2004 ne-a siderat. În acest context, Partidul România Mare nu poate trece cu vederea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111 din 24 octombrie 2003, prin care Guvernul a decis ca, departe de ochii Legislativului, veniturile rezultate din privatizare până la sfârşitul anului, dar şi cele care vor fi realizate în anul 2004, să nu mai fie alocate pentru diminuarea datoriei publice interne, ci prin hotărâre de guvern. Consider, din acest punct de vedere, mai mult decât îndreptăţită temerea că ordonanţa cu pricina creează baza legală pentru o posibilă deturnare de fonduri în scopul finanţării campaniilor electorale ce or să vină. Aceasta, mai ales că, prin proiectul bugetului activităţilor de privatizare se prevede, pentru anul 2004, un deficit de 1.930 de miliarde lei. Cu alte cuvinte, că vom vinde avuţie naţională de un dolar şi vom cheltui pentru aceasta aproape 2 dolari. Mai mult, analiza atentă a regimului cheltuielilor judecat în termen de flux relevă că execuţia bugetului de stat trebuia să se încheie în alţi termeni şi cu alt sold. Aceasta, măcar pentru că diminuarea cheltuielilor cu dobânzile la datoria publică internă şi la creditele externe cu 7.414 miliarde lei se datorează scăderii ratei dobânzii, fenomen care este tributar, esenţial, unui vector paraeconomic de stabilizare a mediului economic, în fapt, politicile monetare anti-inflaţioniste promovate de Banca Naţională a României, şi nu de vectorul creşterii economice. Că este aşa şi că alta trebuia să fie destinaţia acestor resurse bugetare devenite disponibile o dovedeşte închiderea exerciţiului financiar al Băncii Naţionale a României, care evidenţiază în structura contului de profit şi pierdere costurile dramatice ale acestei scăderi a ratei dobânzii. În anul 2002, deficitul din operaţiuni al Băncii Naţionale a fost nu mai puţin de 10.576 de miliarde lei şi se evaluează că în anul 2003 va creşte la circa 15.000 de miliarde lei. Având în vedere că Parlamentul este însărcinat, constituţional, cu aprobarea bugetului general consolidat, de fapt, că, prin închiderea neconformă a execuţiei bugetare aferente anului 2003, se pot aduce grave prejudicii populaţiei - şi enumăr aici, în primul rând, încheierea cu un excedent de aproape 2.240 de miliarde lei a bugetelor care se constituie preponderent din contribuţii private, situaţie care afectează direct nivelul veniturilor segmentelor de populaţie îndrituite la asigurări sociale şi la protecţie socială; în al doilea rând, gestionarea prin bugetul de stat a bugetului Fondului unic de asigurări sociale de sănătate şi, nu în ultimul rând, lipsa informaţiilor cu privire la execuţia bugetelor locale, a bugetului activităţilor de privatizare şi la aşa-zisele cheltuieli de natura datoriei publice -, solicit oficial Guvernului, în numele Grupurilor parlamentare ale Partidului România Mare din Camera Deputaţilor şi din Senat, să ne puneţi la dispoziţie, în regim de urgenţă, înainte de supunerea spre adoptare a proiectului de buget pentru anul 2004, informaţiile complete cu privire la subiectele de drept bugetar enumerate anterior, pentru execuţia bugetară aferentă anului în curs. Cum se află în imposibilitate de a evalua corect execuţia bugetului consolidat pe anul 2003, Partidul România Mare solicită, în acelaşi timp, amânarea dezbaterilor pentru o dată ulterioară, care să ne permită evaluarea întregii execuţii bugetare în cunoştinţă de cauză. Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Domnilor deputaţi, În şedinţa de comisie, referitor la memorandumuri, Partidul România Mare a făcut observaţia, la ultimul alineat, alin. c), că este întocmit în aşa fel încât să se facă posibilă o finanţare a altor obiective decât a acestora din memorandumuri. În plus, observaţia noastră, care n-a primit votul Partidului România Mare, este trecută în rapoarte ca fiind în unanimitate. Deci, că acordul comisiei este în unanimitate, ceea ce este în fals. Vă rog să luaţi în acest sens o măsură normală.

: Stimaţi colegi, Aici este o mare hoţie. Nu vă supăraţi pe mine că îmi permit acest lucru, dar este o problemă fundamentală. Datoria publică internă a României este abordată în anul 2003 ca diferenţă de solduri între decembrie 2003 şi decembrie 2002, şi acest lucru înseamnă că se eludează fluxul de intrări şi de ieşiri de ban public şi, ca atare, de fapt şi de drept, prin acest articol otrăvit, art.1, se extrag din puterea de cumpărare a populaţiei încă 49000 de miliarde. Dumneavoastră puteţi să faceţi cum doriţi - să votaţi sau nu. De fapt şi de drept, datoria publică internă a României ar trebui să scadă cu vreo 13000 de miliarde în acest an. Nu va scădea, pentru că prin modul de abordare - prin adăugarea la soldul din decembrie 2002 a celor 34700 de miliarde - se eludează serviciul datoriei publice interne pe anul 2003, care este de 49000 de miliarde. În acest context, înseamnă de fapt şi de drept că datoria publică internă va creşte printr-un aranjament de articol de lege cu 49000 de miliarde, adică va dubla deficitul bugetar pe anul 2003. Dumneavoastră veţi hotărî. Oricum, Partidul România Mare nu va vota acest proiect de lege. Vă mulţumesc.