: "Absolvenţii de azi - şomerii de mâine" Rata ridicată a şomajului în rândul tinerilor din România nu mai reprezintă de mult o noutate pentru noi, chiar pare mai mult o problemă pe care nu ne grăbim să o rezolvăm, judecând după faptul că "ne mândrim" de ceva vreme cu un loc "fruntaş" în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. Ultimele cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică ne confirmă încă o dată situaţia îngrijorătoare cu care ne confruntăm, şi potrivit acestora rata şomajului în cazul persoanelor cu vârste cuprinse între 15-25 de ani se situează la 24,1%. Doar Executivul se încăpăţânează să nu vadă aceste cifre, zăcând parcă în inconştienţă după palma dată de criza demarată în 2008, pe seama căreia încearcă să pună propria incapacitate de rezolvare a împrejurărilor critice, de care depinde viitorul ţării noastre. De la copii şi până la bătrâni, Guvernul aplică aceeaşi tactică bazată pe strategii implementate superficial şi supuse eşecului total. Cu ce au greşit oare aceşti oameni pe care statul îi obligă să plece în viaţă cu stângul, cu neîncrederea în ziua de mâine şi într-un trai mai bun? Poate doar prin faptul că sunt tineri, iar respectiva categorie a populaţiei nu mai stârneşte de mult compasiunea autorităţilor, preocupate mai mult de discursuri sforăitoare şi lăudarea unor planuri care întârzie să-şi dovedească eficienţa. Normal... "la pomul lăudat să nu te duci cu sacul"! De la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice şi până la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, cu toţii poartă pe umeri povara unei "generaţii pierdute", pentru care nimeni nu găseşte soluţii să o readucă pe drumul corect. De pe băncile şcolilor şi universităţilor scoatem şomeri pe bandă rulantă, fără să luăm în considerare discrepanţa dintre sistemul de învăţământ şi piaţa muncii. După o simplă analiză putem observa cu uşurinţă că oferta şi cererea locurilor de muncă se bat cap în cap, iar cine crede că vom reuşi vreodată să acoperim zecile de posturi de strungari sau matriţeri care aşteaptă să fie ocupate, cu miile de economişti, absolvenţi ai facultăţilor de specialitate, scăzând în acest mod rata şomajului, se îmbată cu apă rece. Este necesar să rezolvăm în primul rând problema necorelării între ceea ce se învaţă în sistemul educaţional şi ceea ce se cere în domeniile forţei de muncă, făcând astfel un pas important în reducerea numărului tinerilor lipsiţi de orice formă de finanţare. De aceea, încă din ciclul primar şi mergând până la cel superior, trebuie să asigurăm o educaţie de calitate a copiilor care vin în urma noastră, dezvoltându-le abilităţile necesare pentru a face faţă locurilor de muncă oferite. Deocamdată, previziunile în acest sens nu sunt deloc îmbucurătoare, căci sistemul educaţional românesc îşi continuă drumul greşit pe care a apucat de ani buni, şi din păcate nu dă niciun semn de redresare. Nici Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice nu pare să se implice activ în reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor, deşi încă din anul 2012 are un plan de măsuri adaptat la cel de la nivel european. Teoretic soluţii există, dar practic preferăm să le păstrăm în sertare, condamnând aceşti oameni la dependenţa de sistemul asistenţei sociale. Pe măsură ce timpul trece, persoanelor care nu sunt încadrate într-o formă sau alta de muncă le va fi din ce în ce mai greu să facă faţă cerinţelor impuse de angajatori. Proaspăt ieşiţi de pe băncile şcolii şi încrezători că-şi pot lua viaţa în propriile mâini, tinerii află că nici măcar buna pregătire din timpul anilor de studiu, consolidată de o importantă experienţă profesională, nu mai este suficientă pentru a-şi construi o carieră. Pentru toate acestea ei "mulţumesc" ministerelor de resort şi le răsplătesc "eforturile" depuse pentru a le construi o viaţă mai bună, prin emigrări masive. Slaba implicare în ceea ce priveşte rata şomajului accentuează inclusiv fenomenul de îmbătrânire a populaţiei care afectează destul de grav ţara noastră, generând pierderi economice importante. Nu ne consolează faptul că situaţia tinerilor şomeri reprezintă o problemă de amploare şi la nivel european, deoarece noi ocupăm locul de top din acest punct de vedere, reprezentând unul dintre principalii actori care "ajută" la menţinerea unui grad redus de ocupare al persoanelor cu vârste până în 25 de ani. Consider că un Guvern responsabil ar trebui să se implice rapid şi să găsească urgent soluţii eficiente pentru rezolvarea situaţiilor cu adevărat "arzătoare".