Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Vasile Puşcaş
Vasile Puşcaş
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: "Dezinteresul autorităţilor faţă de marile proiecte de infrastructură. Cazul Autostrăzii Transilvania." Consecvenţa cu care guvernul insistă -şi demonstreze incapacitatea managerială în chestiuni care prezintă un interes major pentru cetăţeni, obligă revin asupra unui subiect care s-a mai aflat în atenţia dezbaterilor Parlamentului, evoluţia lucrărilor la Autostrada Transilvania. Şi aici doresc subliniez importanţa infrastructurii pentru dezvoltarea pieţei autohtone, ca bază a competiţiei la nivel european şi global. Deoarece la noi nu există o gândire sistematică referitoare la piaţa internă, ci doar asupra modului în care Bucureştiul se conectează la staţiunile de pe litoralul Mării Negre şi cele de pe Valea Prahovei, înseamnă România este, la momentul actual, spaţiul speculanţilor de iluzii care-şi arogă atributul de conducători ai ţării. Temele recente ale dezbaterii publice, apărute în cazul Autostrăzii Transilvania, oferă o demonstraţie a legăturii nemijlocite între incapacitatea instituţiilor puterii executive de a servi interesele comunităţii şi îndoielnica lor legitimitate politică. Seria de erori care au jalonat evoluţia în cazul Autostrăzii Transilvania, de la proiectata axă de legătură cu infrastructura europeană la eşecul de etapă de care trebuie luăm act, transgresează cadrul economic şi cel administrativ. Avem de-a face cu încă o ilustrare a faliei care s-a creat între guvernare şi comunităţile locale, între cei care iau deciziile şi cei în folosul cărora ar trebui se guverneze. Este suficient ne reamintim de preliminariile acestui important proiect de infrastructură, într-o succesiune fotografică. Deşi ideea unei autostrăzi care impulsioneze dinamica economică a Nord-Vestului României a fost susţinută iniţial de ansamblul forţelor politice, iar exponenţii locali ai fostei coaliţii guvernamentale (D.A.) şi-au supraestimat capacitatea de persuasiune în relaţia cu centrul, susţinerea lucrărilor s-a aflat sub semnul echivocurilor şi amatorismului. Renegocierea contractului a adus întârzieri care în ultimă instanţă au dublat costurile de execuţie. De altfel, în ceea ce priveşte costurile, se vede estimări ferme s-au făcut doar pentru primele trei tronsoane din cele opt, cele la care s-au început lucrările. Primul dintre acestea ar urma - conform reprogramărilor - fie dat în folosinţă abia la finele acestui an. Cu toate Ministerul Transporturilor şi-a asumat angajamente clare, atât în faţa opiniei publice, cât şi în faţa Parlamentului, în sensul va asigura fondurile necesare executării proiectului, în conformitate cu graficul stabilit, tactica de neînţeles a sugerării penuriei de fonduri a furnizat constant motive de controverse între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale şi compania constructoare. La începutul lunii martie a.c., s-a spus bugetul alocat Autostrăzii Transilvania, pentru 2008, fusese deja epuizat. Am adresat numeroase interpelări pe parcursul ultimilor trei ani, în legătură cu disponibilitatea guvernului de a mai susţine construcţia autostrăzii şi cu felul în care se utilizează fondurile. De fiecare dată, Ministerul Transporturilor ne-a asigurat Autostrada Transilvania continuă fie un obiectiv prioritar şi impasul financiar va fi rezolvat prin rectificări bugetare. Ni s-a comunicat se urmăreşte cu stricteţe graficul achitării lucrărilor, pe măsura executării lor. Dar, cum vorbele nu pot ţine mereu locul faptelor, este clar guvernării actuale i-a lipsit de la început un proiect în ceea ce priveşte infrastructura României. Problemele din Nord-Vestul României se regăsesc la altă scară şi în alte regiuni ale ţării. Autostrada Bucureşti-Ploieşti s-a oprit la marginea pădurii, deoarece Ministerul Transporturilor, probabil, nu cunoaşte legislaţia de mediu şi nu s-a preocupat găsească soluţii tehnice la timp. Aşa-zisa Autostradă Bucureşti-Constanţa este unică în lume, fiind încă lipsită de serviciile pentru cetăţeni. Cearta dintre oligarhii unora şi cei ai celorlalţi (a se citi grupurile de interese din spatele formaţiunilor politice la putere) i-au privat pe cetăţeni de elementarul acces la civilizaţie. O serie de centuri ocolitoare şi drumuri naţionale trenează între licitaţii contestate şi studii de fezabilitate care nu se mai termină. Astfel, suntem îndreptăţiţi ne punem întrebarea: cum se justifică deficitul bugetar în anii trecuţi, dacă divizăm suprafaţa autostrăzilor pe cap de locuitor? Din punct de vedere economic, ne aflăm în faţa unei situaţii greu de explicat, pentru care orice manager al unei companii private şi-ar pierde funcţia şi ar fi probabil nevoit achite daune acţionarilor. Din păcate, Ministerul Economiei şi Finanţelor, atât de talentat în a inova taxe şi impozite, n-a introdus o taxă pe proasta guvernare, iar deţinătorii temporari ai demnităţilor publice nu plătesc material tratamentele de incompetenţă aplicate alegătorilor. Din punctul de vedere al relaţiei stat-societate, avem de-a face cu un exemplu clasic de sfidare a interesul public. Cetăţenii din Nord-Vestul României, cei care contribuie substanţial la bugetele publice, văd cu stupoare singurul proiect care-i viza direct, în ultimele două decenii, este victima relei credinţe şi incompetenţei autorităţilor de azi. Problema are însă şi o dimensiune politică, ţinând de relaţia dintre puterile statului. Reprezentanţii Legislativului au chestionat de mai multe ori guvernul în legătură cu Autostrada Braşov-Borş, iar acesta a dat asigurări lucrările evoluează în parametri estimaţi. Uşurinţa cu care Parlamentul este dezinformat în legătură cu o chestiune de importanţă maximă pentru interesul a milioane de locuitori, ne arată distanţa între valorile atlantismului pe care le invocăm catihetic la ocazii festive şi fondul fanariot al guvernanţilor. Guvernul discuta mai mult despre coridoarele europene, care au menirea dezvolte piaţa europeană şi alte pieţe naţionale şi doar întâmplător de dezvoltarea pieţei autohtone. Mai nou aflăm, din surse externe, Guvernul României se va angaja contribuie la o autostradă în jurul Mării Negre, care are a face tot cu pieţe exterioare care sunt, iată, prioritare în faţa dezvoltării pieţei româneşti. Această atitudine arată actualii guvernanţi au o mentalitate servilă, de a face doar ce se propune din afara şi nu de a dezvolta competitivitatea propriei pieţe, bazată pe produse şi servicii pe care le valorificăm pe piaţa europeană şi pe cea globală. În concluzie, avem motive credem Guvernul nu-şi doreşte, în fapt, pună în execuţie programul de infrastructură pentru interesul României, pentru ca aceasta poată face faţă competiţiei internaţionale, pentru atragerea de investiţii directe. Se poate observa cu uşurinţă Guvernul nu este ataşat unei liste de priorităţi favorabile României, ci doar proiectelor conjuncturale care pot servi numai intereselor grupurilor clientelare. Actuala evoluţie a economiei româneşti, prin periferizarea datorată infrastructurii, va duce la adâncirea decalajelor faţă de celelalte state europene, la o enclavizare a ei ca piaţă şi la discrepanţe economico-sociale pe care le vom vedea în standardele de viaţă ale cetăţenilor României. Deşi timpul pierdut nu mai poate fi recuperat, iar ocaziile de sincronizare rapidă cu ritmurile şi sensurile dezvoltării din UE se risipesc în fiecare zi, considerăm este vital pentru România ca toate forţele politice responsabile din ţară -şi asume un program de investiţii în infrastructură, pe termen mediu şi lung, o listă de priorităţi naţionale şi regionale pe care guvernele viitoare ale României o urmeze şi scoată ţara din zona subdezvoltării cronice.
08 Apr 2008  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Puşcaş Vasile”

Lasa un comentariu

Date de contact
Flux RSS   Declarații
15 Jun
2009
: Din punct de vedere operaţional, vreau să vă spun că în momentul de faţă, în cinci luni de zile, practic s-a absorbit efectiv, deci plăţi efective, 77%, cât în 2007 - 2008, deci din s... 
15 Jun
2009
: Am terminat într-o secundă.  
15 Jun
2009
(ministru, Departamentul pentru Afaceri Europene): Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor, Am transmis un răspuns scris doamnei deputat Aurelia Vasile şi îi mulţ... 
04 Nov
2008
: Regret foarte mult că nu este aşa, domnule preşedinte. Discuţia era ca să ni se prezinte de către comisie în ce măsură documentele de compatibilizare au fost luate în discuţie la comis... 
04 Nov
2008
: Domnule preşedinte, Conform înţelegerilor noastre, urma ca preşedintele comisiei să ne înfăţişeze dacă există compatibilizare între ceea ce ne-a propus comisia sau ceea ce ne-a propus... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.