Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Petre Roman
Petre Roman
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
11.
(din sală): Daţi-mi voie explic!
09 Feb 2015  Sursa: stenograme parlament
12.
(din sală): Mi-a pronunţat numele.
09 Feb 2015  Sursa: stenograme parlament
13.
(din sală): Pot iau cuvântul acum?
09 Feb 2015  Sursa: stenograme parlament
14.
(din sală): Am acordul liderului grupului.
09 Feb 2015  Sursa: stenograme parlament
15.
: Orice... orice... Domnule Dincă, domnule Zainea, opriţi-, rog! Opriţi-, rog! Eu, în momentul ăsta, am obligaţia - şi de altfel o fac cu toată sinceritatea - ofer scuzele mele pentru aceste ieşiri ale camarazilor mei. (Rumoare.) Domnul Zainea este un om care în ziua de 21 decembrie a fost arestat, bătut la Jilava. Este într-un scaun cu rotile. Domnul Dincă este unul dintre cei cu care am rămas până la sfârşit şi ne-am oblojit răniţii la baricadă. Resentimentele lor nu-şi au locul acum şi, deoarece eu am făcut pentru dânşii această invitaţie şi am făcut-o în numele Grupului PNL, rog frumos acceptaţi scuzele mele şi reţineţi din ce s-a întâmplat aici doar faptul ei sunt ceea ce sunt. Sunt oameni care au fost gata -şi dea viaţa... (Rumoare.) Domnule Zainea, te rog, da? Trebuie înţelegeţi şi voi, dragi colegi, dragi camarazi, cinstirea celor 25 de ani de la Revoluţie e mult mai bine fie făcută cum am făcut-o, cu cuvinte măsurate. Domnul Zainea, rog. Domnul Zainea, domnul Zainea, rog. Aţi văzut nu am evitat spun ce lucruri rele încă ne înconjoară, dar chiar dacă dumneavoastră... (Rumoare.) Domnule Zainea, rog, chiar dacă dumneavoastră aveaţi ce spune aici, aşa cum sunt regulile, eu am predat aici astăzi pentru disciplină, pentru reguli, pentru ca fim o ţară disciplinată, în ordine. Dacă aici e Parlament, parlamentarii vorbesc. Vouă cer scuze pentru faptul n-aţi putut vorbi, dar dumneavoastră cer scuze pentru acest incident. mulţumesc.
17 Dec 2014  Sursa: stenograme parlament
16.
: Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, Stimate şi stimaţi colegi parlamentari, Dragi camarazi din Revoluţie, La prima aniversare a Revoluţiei române, în 22 decembrie 1990, vorbeam cu aceeaşi emoţie ca şi acum, în şedinţa solemnă a Parlamentului, încărcat atât de datoria faţă de eroii Revoluţiei, dar şi cu răspunderea de prim-ministru. Spuneam atunci: "În noaptea lui 21 decembrie 1989, am jurat trăim liberi. Şi dacă va fi murim, murim fiindcă ne-am înfrânt frica." Unora nu le-a mai fost dat ştie am alungat tirania, am cucerit libertatea. Ei sunt eroii noştri. Dintre cei 81 care ne aflam la baricadă, spre exemplu, puţin înainte de miezul nopţii, când s-a dezlănţuit masacrul împotriva noastră, 39 au fost ucişi, dintre care tineri de 15, 16 şi 17 ani. Întreaga minciună şi răutate, necredinţă şi strâmbătate a unei gândiri care ne crea în fiecare ceas al timpului vieţilor noastre umilinţă, supunere oarbă, muncă fără iubire, ordonată de adevăraţi păcătoşi, cei fără niciun Dumnezeu, s-au prăbuşit. Pentru noi trebuie existe cumva, în continuare, eroismul Revoluţiei române, al Timişoarei, al Bucureştiului, al Braşovului, al Sibiului şi al atâtor alte locuri ale ţării. În ordinea necesară a lumii numai adevărul este etern. Eroarea de parcurs a istoriei naţiunii noastre, dictatura reducerii omului la situaţia unui soldat al unei armate fără ştiinţă, fără conştiinţă şi fără stindard trebuie depăşite astăzi pe singura cale a adevărului construit de societate - democraţia. "Am învăţat umilinţa de a servi poporul şi oamenii." spuneam atunci "Oare?" - întreb astăzi, aşa e? Oamenii acestei ţări duc grijile, nevoile şi când ne uită Cel de sus, nenorocirile. Tot ei sunt puterea care ne duce spre lumină când suntem în întuneric, în restrişte. Nicicând istoria noastră n-a văzut poporul român nedemn. Stimaţi colegi, În ultimele rânduri ale unei lucrări - cred de mare însemnătate - "Mitologia comunismului", scrisă de istoricul Lucian Boia, se afirmă: "Comunismul a fost o capcană a istoriei şi, ca orice capcană, este mai uşor intri, decât ieşi." Realitatea concretă a tranziţiei de la comunism la democraţie a fost într-adevăr precum ieşirea dintr-o capcană, dar ea nu ar fi trebuit fie atât de dureroasă şi dezamăgitoare precum a fost pentru milioanele de români ce au îmbrăţişat democraţia cu o mare speranţă. Am început cu construcţia principalelor instituţii ale democraţiei. Dar, imediat după Revoluţie, principalele sarcini ale transformării României într-un stat modern, compatibil cu realitatea lumii occidentale, erau: Unu. Aşezarea proprietăţii private şi publice în normalitate, atât prin înlăturarea jafului comis de regimul comunist, cât şi prin consolidarea legală a avuţiei publice în strategia pentru înfăptuirea economiei de piaţă pe care am prezentat-o Parlamentului şi care a fost, în mod miraculos, votată fără niciun vot împotrivă, în planul de acţiune prima lege era Legea proprietăţii. Nu aceasta a fost adoptată, ci prima formă cât de cât completă abia după zece ani. A doua mare sarcină: privatizarea societăţilor comerciale cu capital de stat din economie şi servicii, căci nu există economie de piaţă în lumea reală - adică în lumea capitalistă - cu economie care nu e, în cea mai mare parte, privatizată. Dar îndeplinirea acestor sarcini s-a lovit dur de interese politico-economice nu doar retrograde, ci şi ticăloase. Proprietatea privată sau publică a putut fie furată, privatizările au putut fie adesea doar jaf şi lichidare. Am reuşit cu adevărat, în ciuda tuturor acestor situaţii, devenim ţară membră a Uniunii Europene şi NATO. Pentru a reuşi au fost mari sacrificii pe care le-a consimţit şi le-a dus poporul român. Unele extrem de utile, dar altele - nu puţine, făcute din marile furturi ale tranziţiei. Şi astăzi nivelul de indisciplină, lipsă de răspundere şi impunitatea pentru abuzul legii e mult prea ridicat pentru o ţară membră a Uniunii Europene. Cel mai greu în România este ca cetăţeanul beneficieze efectiv şi neîntârziat de drepturile prevăzute de lege. Cetăţeanul şi întreprinzătorul pot fi însă supuşi unor abuzuri, umiliţi şi îngenuncheaţi fără ca poată trage pe cineva la răspundere, chiar şi dacă justiţia le , într-un târziu, dreptate. Disciplina e piatra de căpătâi a civilizaţiei. Iar fără disciplină sub lege avem ceea ce avem: arbitrar, dezordine, hoţie organizată sub protecţie politică. În acelaşi timp şi cât se poate de clar, cetăţenii sunt cei ce plătesc incompetenţa şi incapacitatea guvernărilor de a disciplina ţara. Avem un nivel extrem de ridicat de taxe şi impozite şi, totodată, rog faceţi şi dumneavoastră analiza datelor care sunt la dispoziţie şi totodată, constataţi nivelul cel mai scăzut din Uniunea Europeană al rezultatelor obţinute din utilizarea acestor bani proveniţi din taxe şi impozite. Ba chiar şi mai rău. Am aflat în ultimul timp sume uriaşe din bugetul statului au putut fi jefuite prin schemele de fraudare puse în operă de o mafie în care se aflau miniştri, magistraţi şi afacerişti, în deplinul dispreţ al legii. Şi încă nu ştim totul. Aceste realităţi, incontestabile şi dureroase nu îi pot motiva pe tineri - pe tineri, căci pentru ei avem cea mai mare îndatorire - se dedice unei cariere profesionale bazate pe merit. Dimpotrivă! Îi îndepărtează, îi marginalizează sau îi îndeamnă emigreze. Sigur, România nu mai este ţara de acum 25 de ani. România este o ţară aflată într-o situaţie net, incomparabil mai bună, dar tocmai de aceea nu ne este permis nu vedem ce anume ne loveşte astăzi, ce anume amărăşte atâţia compatrioţi ai noştri, ce anume mai avem de făcut. Dragi colegi, În inima şi în mintea fiecărui român zace cea mai fierbinte dorinţă: fie România mândră între mândriile lumii. Convingerea mea a fost şi este aceeaşi, trebuie ducem lupta până la capăt. Cine ar fi crezut, cine ar fi crezut după ce baricada noastră de la Inter - sunt aici câţiva dintre camarazii mei de la baricadă, pe care-i salut cu toată dragostea - cine ar fi crezut după ce baricada noastră de la Inter a fost înăbuşită în crimă şi sânge cu puţin înainte de miezul nopţii, la ordinul dictatorului Ceauşescu, la numai 12 ore, regimul comunist, toate instituţiile sale au încetat existe. Nimeni! Şi totuşi aşa a fost. Aceasta este marea lecţie istorică oferită lumii de România. fim mândri de acest lucru! Libertatea învinge! Poate fi România condusă altfel: cinstit, corect, eficient? Da! Fără nicio îndoială. De fapt, o pagină nouă aşteaptă fie scrisă, inaugurată - credem noi - de votul formidabil din 16 noiembrie anul acesta, pentru atunci s-ar putea, în fine, împlinim speranţele milioanelor de români care încă mai cred ţara lor e ţara pe care ei o iubesc pentru trăiesc bine în ea. mulţumesc. (Aplauze.)
17 Dec 2014  Sursa: stenograme parlament
17.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică se adresează domnului prim-ministru Victor Ponta şi se referă la drepturile legale neacordate unei categorii de salariaţi prin Ordonanţa nr.55 din 14 august 2003. Ordonanţa, e important spun, a fost adoptată prin lege, Legea nr.538 din 15 decembrie 2003, fără modificări. În acea ordonanţă, la art.1, se precizează: "În derularea procesului de privatizarea a Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM, vânzarea de către Ministerul Economiei şi Comerţului a pachetului de acţiuni pentru care salariaţii societăţii au dreptul de cumpărare, potrivit legii, se va efectua în mod direct către aceştia, prin derogare de la prevederile art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale". În continuare, la art.4: "Se autorizează Ministerul Economiei şi Comerţului stabilească procedurile, termenele şi condiţiile pentru vânzarea directă a pachetului de acţiuni prevăzut de lege către salariaţii Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM". Iar acum vine articolul din ordonanţă care este direct adresat domnului prim-ministru, art.9: "Salariaţii Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM, au dreptul achiziţioneze acţiuni ale societăţii până la limita de 8% din capitalul social la acelaşi preţ cu care se vor vinde acţiunile în cadrul procesului de privatizare. Cota procentuală ce urmează a fi achiziţionată de salariaţi şi momentele la care se vor realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului." Faceţi socoteala, suntem în 2014, au trecut 11 ani şi nu avem această hotărâre a Guvernului. Când domnul Victor Ponta încă nu era prim-ministru a făcut o promisiune salariaţilor, reprezentanţii dumnealor se află în sală şi le mulţumesc pentru prezenţă, a făcut o promisiune de rezolvare, în fine, a acestei situaţii care e fără precedent, sper e fără precedent. Adică, legea spune guvernul trebuie dea o hotărâre şi guvernul nu o . Au trecut doi ani şi patru luni de când domnul Victor Ponta este prim-ministru, au trecut ceva mai mult decât domnul Victor Ponta a făcut promisiunea fermă va rezolva această chestiune, şi hotărârea guvernului pentru a pune pe salariaţi în drepturile lor nu a fost dată. Acum, domnul Victor Ponta face promisiuni şi mai importante, nu-i aşa, vrea fie preşedintele României. Dar dacă e atât de incapabil de a-şi ţine promisiunile, ce mai vorbim despre ambiţiile sale de a fi preşedinte. Măcar acum când mai e prim-ministru îl rog, îi cer, în numele salariaţilor cu care am avut ocazia vorbesc de mai multe ori, -şi ţină promisiunea şi dea această hotărâre de guvern pentru ca salariaţii PETROM -şi intre în drepturi. Voi depune în scris această declaraţie politică. Petre Roman, deputat liberal din Colegiul Braşov. mulţumesc.
30 Sep 2014  Sursa: stenograme parlament
18.
: mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, În Ucraina, aşa cum ştiţi, s-au petrecut evenimente pe care mulţi le-au considerat asemănătoare cu ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România şi, în orice caz, am avut ca şi în ţara noastră oameni care s-au bătut pentru libertate, chiar cu preţul vieţii lor. Deznodământul este fericit, pentru cel care părea ducă ţara spre un război civil a fost alungat. Eu, însă, gândindu- la cei care au fost eroii zilelor noastre de revoluţie, rog acceptaţi ţinem un moment de reculegere pentru cei care au murit pe alte baricade ale libertăţii, în ţara vecină şi prietenă Ucraina. rog. (Se păstrează un moment de reculegere.) mulţumesc.
24 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
19.
(din bancă): Nu acum, domnule preşedinte.
24 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
20.
: Stimate colege, Stimaţi colegi, Cred momentul aniversar din Parlamentul României, de astăzi, este dedicat Revoluţiei Române, şi nu unor evenimente din decembrie 1989, cum am auzit mai devreme, măcar şi pentru faptul în chiar textul Constituţiei României este precizată această recunoştinţă definitivă a poporului român pentru Revoluţia Română. Revoluţia Română a fost ultima a anului 1989, anul revoluţiilor europene care au readus libertatea popoarelor aflate până atunci de partea greşită a istoriei, de partea regimului sovietic, care în România era regimul ceauşist. În momentul în care Revoluţia Română a izbândit, vrea spun şi cu acest prilej, România a fost în întreaga lume, în Europa, în Statele Unite, în America Latină, în lumea arabă, a fost un simbol. Pentru România s-au născut pasiuni atunci. Din păcate, foarte repede, noi, în interiorul nostru, am mânjit Revoluţia Română cu pasiuni meschine, care au făcut ca astăzi Revoluţia Română nu mai fie nici pe departe ceea ce a fost ea de fapt, lucrul de care ne mândrim noi, copiii noştri, nepoţii noştri, pentru totdeauna. Anul viitor se vor împlini 25 de ani de la revoluţiile europene, în care Revoluţia Română a fost, din păcate, singura care nu a putut izbândească decât prin sacrificiu, prin sânge, dar şi datorită unui elan popular neegalat, neegalat în istoria revoluţiilor europene. De aceea, propune, de acum pentru anul viitor, rog pe toţi cei care gândesc Revoluţia Română trebuie aşezată acolo unde ea, de fapt, merită fie, ne gândim la un program care readucă în memoria Europei şi a lumii ceea ce a fost, de fapt, Revoluţia Română. ne putem din nou mândri cu ea, ne putem din nou arăta de ceea ce am fost capabili, de ceea ce suntem. Prea multe lucruri s-au degradat, în raport cu imaginea României în lume; prea multe lucruri ne dor astăzi, când mergem în străinătate şi vedem cum se vorbeşte despre români sau cum sunt trataţi compatrioţii noştri. Ne-am cucerit libertatea în decembrie 1989 ca fim cu fruntea sus. Şi, atunci, aniversarea Revoluţiei Române este un prilej pentru aceasta. Nu pot închei această intervenţie fără ceea ce mi se pare a fi cel mai important, cea mai importantă lecţie, învăţământul cel mai important pe care l-am resimţit şi pe care-l am în memorie şi în sufletul meu în legătură cu Revoluţia Română. În momentul când noi, cei de la baricadă, în noaptea zilei de 21 spre 22 decembrie, mai rămăsesem 81, după cum ne-am numărat apoi, în momentul când s-a tras asupra noastră şi 39 din cei 81 au fost masacraţi, au fost asasinaţi, cine şi-ar fi imaginat, în momentul acela, când 39 din 81 au fost ucişi, cine şi-ar fi imaginat peste 15 ore, întregul eşafodaj al regimului Ceauşescu va dispărea, se va prăbuşi? Nimeni. Şi, totuşi, aşa a fost. mulţumesc. (Aplauze.)
17 Dec 2013  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next