Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Viorel Oancea
Viorel Oancea
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Bună ziua. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, prezint astăzi în faţa dumneavoastră pentru a prezenta lămuriri cu privire la acuzaţiile ce mi se aduc şi pentru a spune punctul meu de vedere asupra tuturor împrejurărilor care au dus la această situaţie nedorită pentru mine. Sunt un om integru, cinstit, care am muncit alături de familia mea şi nu am încălcat niciodată în niciun fel dispoziţiile legale. Prin prisma funcţiei pe care o deţin, mi-am îndeplinit în mod corect şi onest datoriile ce îmi revin şi nu am atras niciodată atenţia asupra unor fapte. Niciodată nu am luat sau dat vreo sumă de bani pentru a interveni pe lângă vreun coleg sau vreun funcţionar din instituţiile publice. Cum toţi cunoaşteţi, aşa cum şi eu am onoarea de a cunoaşte. Nici eu şi nici dumneavoastră nu cred reprezentaţi vreun pericol public pentru ordinea şi liniştea publică. Solicitarea încuviinţării arestării preventive adresate dumneavoastră nu prezintă niciun element concret care conducă la ideea fi implicat în vreun fel, m- implica într-un fel în derularea cercetărilor. Sunt la dispoziţia organelor abilitate şi voi colabora prin toate mijloacele legale pentru aflarea adevărului. Nu cred însă ridicarea imunităţii şi arestarea preventivă sunt mijloace de aflare a adevărului. Prin funcţia publică pe care o îndeplinim suntem mereu expuşi la astfel de situaţii nedorite. Orice persoană de rea-credinţă poate vehicula în numele nostru, în diverse cercuri sau în faţa unor apropiaţi care au probleme cu legea, fără ca noi avem cunoştinţă şi fără facem astfel de demersuri. Aveţi încredere sunt nevinovat. Timpul va dovedi tot ce am spus este adevărat. Oricare dintre dumneavoastră puteţi fi în aceeaşi situaţie. De votul dumneavoastră depinde cariera şi soarta mea ca om. Dragi colegi, rog din suflet analizaţi această situaţie omeneşte sau chiar dumnezeieşte, aşa cum ne învaţă Domnul Hristos când ne spune: "Atunci când îţi judeci aproapele, pune-te în locul lui şi judecă cum tu ai fi în aceeaşi situaţie". mulţumesc. Doamne-ajută!
02 Jul 2014  Sursa: stenograme parlament
2.
: Conform ultimelor estimări ale Institutului Naţional de Statistică, produsul intern brut a crescut în anul 2013 cu 3,5% comparativ cu anul 2012, procent care se situează cu mult peste prognozele iniţiale. De asemenea, produsul intern brut în trimestrul IV 2013 a fost în termeni reali mai mare cu 1,7% comparativ cu trimestrul al III-lea din 2013, iar faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 5,2% pe seria brută şi cu 5,1% pe seria ajustată sezonier. Aceste cifre demonstrează anul 2013 a însemnat relansarea economică a României şi implementarea măsurilor USL pentru redresarea ţării. România a înregistrat o performanţă economică peste estimări, situându-se printre statele cu cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, fapt care oferă premise economice favorabile în 2014. O altă veste bună pentru România este reducerea inflaţiei la un minim istoric după 1989, 1,55%, evoluţie pozitivă care se confirmă şi în luna ianuarie a acestui an, când inflaţia a coborât la 1,06%. În ceea ce priveşte crearea de noi locuri de muncă, în perioada mai 2012 - noiembrie 2013 au fost create 80.000 de noi locuri de muncă stabile în economie, determinând scăderea ratei şomajului care se numără printre cele mai mici din Uniunea Europeană. O evoluţie pozitivă se înregistrează în domeniul fondurilor europene, România având în 2013 o creştere a ratei de absorbţie de peste 33%. Printre ministerele care au avut cea mai mare rată a creşterii se numără şi Ministerul Transporturilor, condus de un ministru liberal. Trendul pozitiv pe care se află economia ţării se resimte şi în buzunarul cetăţenilor. Astfel, anul trecut şi de la începutul anului 2014, venitul minim a crescut la 850 lei, urmând ajungă la 900 lei, iar salariul mediu net a crescut la 1.760 lei în decembrie 2013. Prin politicile fiscal-bugetare implementate de Guvernul USL, rata dobânzilor de referinţă a scăzut simţitor, ceea ce înseamnă în ultimii doi ani de guvernare s-a reuşit îmbunătăţirea în mod radical a percepţiei ţării noastre pe pieţele financiare private. Investiţiilor străine directe au crescut în 2013 peste nivelul cu 27% faţă de anul 2012, ceea ce arată încrederea de care se bucură România printre investitorii privaţi care văd în ţara noastră o piaţă de capital cu un potenţial de dezvoltare foarte rapid. Exporturile au atins şi ele un maxim istoric în 2013: 50 miliarde euro, cu 10% mai mult faţă de 2012. Aceste rezultate economice pozitive dovedesc eficienţa măsurilor liberale promovate în cadrul Guvernului, care vor continua în 2014 pentru susţinerea firmelor care creează minimum 20 de locuri de muncă, precum şi prin reducerea CAS şi neimpozitarea profitului reinvestit, cu aplicare de la 1 iulie. De asemenea, printre obiectivele anunţate pentru perioada 2014 - 2015, Guvernul a inclus păstrarea unei tendinţe de creştere economică de peste 3%, creşterea investiţiilor în mediul rural la 18 miliarde, acolo unde un rol important îl vor juca fondurile europene.
18 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
3.
: Economia românească a avut în anul 2013 o evoluţie pozitivă, fapt confirmat atât de statisticile oficiale de la sfârşit de an, de creşterea economică de 2,8% faţă de 2,2% cât era prognozat, cât şi de analiza delegaţiei reprezentanţilor FMI, Băncii Mondiale şi Uniunii Europene prezenţi la Bucureşti pentru evaluarea acordului semnat de ţara noastră. Continuarea trendului economic ascendent reprezintă principala provocare a Guvernului USL în 2014, după ce în anii 2012 şi 2013 a fost reparat dezastrul lăsat de guvernarea Băsescu - Boc şi au fost adoptate o serie de măsuri reparatorii privind salariile şi pensiile românilor. La acest început de an, Guvernul a aprobat deja câteva măsuri liberale privind încurajarea mediului de afaceri prin relaxarea condiţiilor de pe piaţa muncii şi acordarea de facilităţi pentru păstrarea şi crearea de locuri de muncă, decizii care merită fie supuse atenţiei publice. Astfel, firmele care creează minimum 20 de locuri de muncă vor fi ajutate prin suportarea de către stat a jumătate din cheltuielile totale aferente salariilor. Nu este vorba de o scădere a impozitului sau a contribuţiilor sociale, ci de decontarea a jumătate din cheltuielile salariale, pe care statul le va suporta din costul salarial, atât salariul net, cât şi taxele aferente. Această schemă de ajutor de stat a fost convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), iar normele de aplicare vor fi prezentate la începutul lunii aprilie, astfel încât fie funcţională începând cu 1 iulie 2014 pentru o perioadă de şapte ani. Conform procedurii, firmele vor achita întregul cost salarial pentru locurile de muncă nou-create, dar vor deconta trimestrial jumătate din acest cost. Condiţia, atât pentru firmele nou-înfiinţate, cât şi pentru cele aflate deja în funcţiune, este fie create minimum 20 locuri de muncă. Firmele care creează aceste locuri de muncă într-un an pot apela la această schemă de ajutor şi pe parcursul următorilor ani de aplicare a sistemului, în aceleaşi condiţii. De asemenea, sunt în dezbatere publică alte măsuri fiscale privind fluidizarea şi accelerarea rambursării taxei pe valoarea adăugată, eficientizarea compensării creanţelor, limitarea operaţiunilor cu numerar pentru întărirea disciplinei financiare şi reducerea evaziunii fiscale. Am convingerea aceste iniţiative, care se adaugă proiectelor PNL privind reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator şi scutirea impozitului pe profitul reinvestit, vor contribui la dezvoltarea mediului de afaceri şi asigurarea creşterii economice a României.
11 Feb 2014  Sursa: stenograme parlament
4.
: "Bugetul pentru 2014 - o dovadă a respectării angajamentelor de către USL" Parlamentul a adoptat săptămâna trecută cele mai importante proiecte de lege care vizează evoluţia României pentru anul viitor, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, motiv pentru care se impun câteva concluzii. USL îşi propune în anul 2014 susţină creşterea economică înregistrată în acest an şi continue măsurile economice pentru sprijinirea cetăţenilor după ce obiectivele politicii fiscale şi angajamentele din 2013 au fost atinse. În acest an, am reuşit creşterea salariului minim cu 15%, măsură de care au beneficiat sute de mii de români. De asemenea, ne-am ţinut de cuvânt şi am crescut salariile bugetarilor cu 15%, ceea ce a dus la o majorare a veniturilor pentru un milion de angajaţi din sistemul bugetar. O noutate pentru politica economică din România din ultimii ani o reprezintă creşterea pensiilor, măsură al cărei impact a fost resimţit de peste 5 milioane de cetăţeni. Dacă în 2013 am reuşit creştem nivelul economic al României şi instituim un echilibru între creşterea economică şi dreptatea socială, pentru 2014 ne-am propus mergem mai departe cu măsurile economice de care beneficieze românii. Ca atare, pentru anul viitor a fost construit un buget care promovează un model de creştere echilibrată, care continuă repararea tuturor nedreptăţilor sociale din perioada 2009-2011. Actualul buget schimbă modelul economic pe care ţara noastră l-a avut în perioada guvernării PDL, ce susţinea austeritatea doar prin tăieri de salarii şi ajustări bugetare. Astfel, din bugetul pentru anul viitor, 47,7 miliarde de lei sunt atribuite pentru salarii, 52 de miliarde pentru pensii, iar 20 de miliarde pentru plăţi de asistenţă socială. De asemenea, anul viitor va avea loc şi creşterea salariului minim la 900 de lei, ceea ce va aduce beneficii pentru aproximativ 1 milion de salariaţi. Creşterea economică din 2013 ne permite majorăm salariul minim cu 12,5%, pensiile cu 3,76% şi venitul minim garantat cu 5%. Totodată, sunt prevăzute resursele necesare atât pentru finanţarea suplimentară a unor domenii de importanţă strategică, precum educaţia şi sănătatea, cât şi pentru majorările salariale şi creşterile de pensii pe care le-am promis, 10% pentru cadrele didactice cu vechime mai mică de 6 ani şi o bursă de 670 de lei pentru medicii rezidenţi şi farmacişti. Una dintre ţintele majore ale bugetului pe 2014 este creşterea sumelor alocate pentru investiţii, care vor ajunge la 6% din PIB, în cuantum de 40 miliarde lei. Totodată, mediul de afaceri se va dinamiza şi mai mult ca urmare a accelerării absorbţiei fondurilor europene, menţinerii cotei unice şi reducerii CAS de la 1 iulie 2014. Toate aceste cifre demonstrează bugetul de stat este realist şi proiectul USL pentru România merge mai departe pentru asigurarea relansării economice a României şi a bunăstării cetăţenilor, în ciuda criticilor şi pesimiştilor de serviciu, în frunte cu eternul demagog al ţării, preşedintele Băsescu.
10 Dec 2013  Sursa: stenograme parlament
5.
: Datele preliminare din proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2014, anunţate după şedinţa de Guvern de săptămâna trecută, demonstrează sănătatea şi educaţia rămân priorităţi majore ale Guvernului USL, ca parte a strategiei de dezvoltare a Românei pe termen lung. În consecinţă, pentru anul 2014 au fost alocate sume mai mari acestor domenii faţă de anul în curs, urmare a măsurilor guvernamentale care au permis reluarea creşterii economice. Astfel, bugetul sănătăţii însumează peste 30 miliarde lei, Ministerul Sănătăţii primind cu 2,5 miliarde lei mai mult decât în 2013 şi ajungând la 7,8 miliarde lei. De asemenea, va creşte şi bugetul CNAS, de la 22,5 miliarde lei, în acest an, la 22,6 miliarde lei în 2014. nu uităm în 2013 plata datoriilor din sistemul sanitar a reprezentat o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii, fiind achitate peste 800 de milioane de euro pentru stingerea arieratelor din sistem lăsate moştenire de fosta guvernare PDL. În 2014, fără această datorie, Ministerul Sănătăţii va putea direcţiona fonduri consistente pentru investiţii şi pentru programele naţionale de prevenţie, ca parte a procesului de reformă iniţiată în acest an. Cea mai importantă măsură din acest domeniu are în vedere stoparea exodului cadrelor medicale către Occident şi crearea condiţiilor civilizate şi materiale pentru a-i determina profeseze aici, în România. Astfel, pentru prima dată în ultimii ani, este prevăzut un stimulent financiar pentru medicii şi farmaciştii rezidenţi, care vor primi o bursă lunară neimpozitată de 670 de lei (150 de euro). În ceea ce priveşte educaţia, acest domeniu beneficiază de un buget în creştere în 2014, 300 de milioane de euro din fonduri europene fiind realocate de la alte programe pentru lucrări de infrastructură în şcoli. Salariile profesorilor debutanţi din învăţământul preuniversitar cu o vechime maximă de 6 ani, precum şi salariile preparatorilor şi ale asistenţilor universitari cresc cu 10%, procent cu care se majorează şi subvenţiile pentru cămin. În plus, pentru repararea inechităţilor salariale din perioada guvernării PDL, în 2014 statul plăteşte 2,06 miliarde lei titluri executorii, din care 1,06 miliarde pentru învăţământul preuniversitar şi universitar (echivalentul unei creşteri salariale de 10%, în medie, pe întregul sistem).
19 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
6.
: Pe parcursul mandatului trecut, cât şi în timpul acestei legislaturi, am adresat în calitate de deputat mai multe întrebări către instituţiile statului, prin care am încercat aduc în discuţie problema clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare şi a terenurilor aferente din administrarea unor ministere. În municipiul Râmnicu Sărat, pe care îl reprezint în Parlament, există astfel de imobile, clădiri şi terenuri, ce aparţin Unităţii Militare 01258 Râmnicu Sărat, care se degradează continuu şi din care se sustrag periodic cărămizi, fier vechi, uşi şi alte materiale. Există interes şi disponibilitate din partea autorităţilor locale de a prelua în administrare aceste imobile, pentru a fi reabilitate şi redate comunităţii pentru diverse funcţionalităţi. La Râmnicu Sărat, spaţiul aflat în administrarea UM 01258 ar putea fi folosit pentru construcţia de locuinţe sociale, având în vedere numărul mare de solicitări, sau pentru construirea unui parc industrial, la fel de necesar pentru comunitatea locală. În acest sens, am semnat alături de alţi colegi deputaţi liberali o iniţiativă legislativă care vizează transmiterea unor bunuri imobile dezafactate din domeniul privat al statului şi administrarea autorităţii publice centrale în proprietatea privată a autorităţilor administraţiei publice locale. Transferul se va face în urma unei proceduri clar stabilite, autorităţilor locale revenindu-le sarcina de a motiva temeinic solicitarea şi de a asigura fondurile pentru reabilitarea obiectivelor preluate. Am convingerea adoptarea acestei iniţiative reprezintă o şansă pentru autorităţile locale de a valorifica aceste spaţii în folosul comunităţii pentru proiectele economico-sociale derulate, cu implicarea mediului de afaceri şi a antreprenorilor locali care genereze locuri de muncă şi venituri suplimentare la buget.
12 Nov 2013  Sursa: stenograme parlament
7.
: În calitate de deputat liberal, infirm categoric informaţiile vehiculate în mass-media săptămâna trecută, referitoare la o posibilă creştere a cotei unice de impozitare. Reamintesc cu acest prilej Partidul Naţional Liberal a fost promotorul introducerii cotei unice de impozitare de 16%, fiind prima măsură adoptată de Guvernul Tăriceanu cu aplicare de la 1 ianuarie 2005, decizie care şi-a dovedit efectele economice pozitive şi care a răspuns aşteptărilor mediului de afaceri. Cota unică reprezintă un apanaj al politicilor de dreapta şi, ca atare, Partidul Naţional Liberal se opune categoric oricărei creşteri de fiscalitate şi nu susţine nicio măsură de creştere a cotei unice de 16%. O asemenea măsură nu este cuprinsă nici în programul de guvernare, iar PNL rămâne consecvent angajamentelor făcute prin acest document de bază al guvernului USL, aprobat de Parlamentul României. Pentru îndeplinirea obiectivului de îmbunătăţire a colectării veniturilor statului, principala preocupare a Guvernului o reprezintă reducerea semnificativă a evaziunii fiscale, şi nicidecum creşterea fiscalităţii. În prezent, toate structurile implicate în lupta cu evaziunea fiscală îşi concentrează eforturile pe eficientizarea măsurilor administrative şi legislative. Pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, avem în vedere o mai bună colectare a veniturilor, şi nicidecum o majorare a taxelor şi impozitelor, iar o mai bună colectare presupune de fapt o povară fiscală mai prietenoasă pentru mediul de afaceri. Soluţiile pentru creşterea încasărilor şi implicit pentru relansarea economiei vizează, printre altele, măsuri de stimulare fiscală şi creare de locuri de muncă. În acest sens, are loc un amplu proces de reorganizare a ANAF, care va conduce în final la îmbunătăţirea colectării veniturilor statului. Pe termen mediu şi lung, prosperitatea românilor reclamă o viziune fiscal-bugetară liberală, adică măsuri hotărâte de simplificare fiscală şi, totodată, de stimulare fiscală a mediului de afaceri, a clasei de mijloc şi a întreprinzătorilor care creează locuri de muncă şi generează prosperitate şi dezvoltare. În acest sens, PNL şi-a afirmat hotărât intenţia de a susţine şi promova reducerea CAS cu 3 puncte procentuale, cu aplicare de la 1 ianuarie 2014, care reafirme interesul antreprenorial pentru investiţii şi creare de locuri de muncă. Politicile economice promovate de PNL au în vedere interesul României de a crea un mediu de afaceri predictibil, capabil atragă investiţii şi genereze locuri de muncă, ingredientele necesare creşterii economice şi dezvoltării României.
29 Oct 2013  Sursa: stenograme parlament
8.
: Împlinirea unui an şi jumătate de la preluarea guvernării de către USL îmi prilejul unui scurt bilanţ, mai ales în domeniul economic, în raport cu promisiunile asumate şi aşteptările mediului de afaceri. Politica liberală de la Ministerul Finanţelor Publice a început producă efecte, fapt reflectat în rezultatele pozitive înregistrate în economie, dar şi în analizele agenţiilor de rating. Numărul total de companii active din România a trecut pentru prima dată, la finalul lunii august, de 714.000 de firme, în creştere cu 2,7% faţă de 2012, ceea ce demonstrează relansarea economiei, atât de aşteptată după perioada de recesiune din 2009-2011. Pe de altă parte, înregistrăm cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană. România a avut, în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013, cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din Uniunea Europeană, de 8,6%, iar în luna august 2013, creşterea a fost de 7,7%, faţă de aceeaşi lună a anului 2012. Mai mult, exporturile României au atins un nivel record în luna iulie 2013, de 4,5 miliarde de euro. În ceea ce priveşte piaţa muncii, România înregistrează progrese şi în acest domeniu, în condiţiile în care angajatorii au încheiat cu 10% mai multe contracte de muncă, în comparaţie cu perioada similară din 2012. Guvernarea pe datorie este de domeniul trecutului. Dinamica de creştere a plăţilor cu dobânzile este de patru ori mai mică decât în primele şapte luni din 2011 şi de circa opt ori mai mică decât în aceeaşi perioadă din 2009. În primele 7 luni din 2013 înregistrăm un deficit bugetar de aproape două ori mai mic decât în aceeaşi perioadă din 2011 şi de peste 3 ori mai mic decât în 2010, fapt care va permite României respectarea ţintei de deficit bugetar convenită cu partenerii internaţionali. În acelaşi timp, credibilitatea externă a sporit, fapt demonstrat de randamentele minime istorice la împrumuturile făcute atât pe piaţă internă, cât şi pe piaţă externă. Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut semnificativ şi reprezintă acum 23,77% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013. În plus, România a obţinut un an suplimentar pentru utilizarea fondurilor alocate de UE, ceea ce înseamnă încă 2,2 miliarde de euro pentru firmele româneşti. În agricultură am înregistrat o producţie record pentru ultimii 8 ani la grâu şi secară, aproximativ 7,3 milioane de tone, în timp ce la producţia de floarea-soarelui România este în acest an pe primul loc în Uniunea Europeană. De asemenea, în primele 8 luni ale anului 2013, producţia industrială a României a crescut cu 6,6% faţă de perioada similară din 2012, fapt care demonstrează direcţia bună a economiei româneşti. Toate aceste cifre traduc viabilitatea politicilor Ministerului de Finanţe, responsabilitatea în abordarea mediului de afaceri, oferind speranţe pentru reluarea ritmului de creştere economică care asigure dezvoltare României şi bunăstare cetăţenilor ei.
22 Oct 2013  Sursa: stenograme parlament
9.
: Camera Deputaţilor a organizat săptămâna trecută o dezbatere privind stadiul absorbţiei fondurilor europene şi demersurile făcute de autorităţi pentru pregătirea exerciţiului bugetar european 2013-2020, eveniment la care au participat premierul Victor Ponta şi ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici. Este motivul pentru care de aici, de la tribuna Parlamentului, voi face câteva consideraţii referitoare la acest subiect extrem de important pentru societatea românească. Îmbunătăţirea semnificativă şi imediată a gradului de absorbţie a fondurilor structurale reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea creşterii economice sustenabile şi limitarea datoriei externe. Este motivul pentru care, încă de la preluarea mandatului guvernamental în 2012, USL a avut ca prioritate mărirea gradului de absorbţie a fondurilor europene şi deblocarea programelor stopate din cauza neregulilor constatate între anii 2009 şi 2011. Auditurile efectuate asupra modului în care au fost derulate programele sectoriale în perioada guvernărilor PDL au scos la suprafaţă abateri şi probleme grave. În consecinţă, Comisia Europeană a anunţat, la 25 octombrie 2012, presuspendarea a trei programe: POSCCE, POR şi POS Transport. Ca atare, obiectivul principal al Guvernului USL a fost acela de a remedia toate deficienţele identificate şi de a repara ce s-a greşit în acea perioadă pentru a putea fi deblocate programele. Datorită acestor eforturi şi a modului eficient în care autorităţile române au rezolvat problemele identificate pe axele respective, Comisia Europeană a decis la sfârşitul lunii aprilie a acestui an deblocarea a patru din cele cinci axe presuspendate în cadrul POR, iar pe 25 iunie a fost ridicată presuspendarea celor două axe de pe POS Transport. Mai mult, Comisia Europeană a hotărât pe 8 octombrie deblocheze şi Programul de competitivitate pentru România, în urma evaluării pozitive a măsurilor derulate de Guvernul USL pentru reluarea programului. Practic, în acest moment toate programele sectoriale sunt deblocate şi se primesc cereri de rambursare la Comisia Europeană. În zilele următoare, CE va trimite României 196 de milioane de euro pentru proiectele deja depuse. România a încasat peste două miliarde de euro de la Comisia Europeană în acest an, valoarea totală a rambursărilor ajungând în prezent la un nivel aproape dublu faţă de sfârşitul anului 2012. Cu alte cuvinte, suma încasată în 2013 este aproape egală cu cea returnată de Comisie în întreaga perioadă 2007-2012. Cea mai mare sumă a fost rambursată în cadrul Programului Operaţional Regional - peste 572 milioane de euro. Pe locul al doilea din punct de vedere al fondurilor rambursate se situează Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, în cadrul căruia au fost returnate fonduri în valoare de peste 571 milioane de euro. Prin Programul Operaţional Sectorial Mediu au fost rambursate fonduri de peste 441 milioane de euro, iar prin Programul Operaţional Sectorial Transport a fost returnată o sumă de peste 429 milioane de euro. Astfel, în momentul de faţă rata de absorbţie pe toate programele europene a ajuns la 24%, fapt care demonstrează eficienţa măsurilor implementate de USL şi care oferă perspective încurajatoare în ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii României de a accesa fondurile puse la dispoziţie în viitoarea structură bugetară europeană 2013-2020.
15 Oct 2013  Sursa: stenograme parlament
10.
: Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aviz favorabil, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, aviz favorabil. În conformitate cu prevederea art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei au examinat proiectul menţionat mai sus în şedinţa din 1 octombrie 2013. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor a Proiectului de Lege privind adoptarea Ordonanţei Guvernului nr. 1 din 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul instituţiilor de credit în forma adoptată de Guvern.
14 Oct 2013  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next