Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Neculai Rățoi
Neculai Rățoi
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Bună dimineaţa! Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acum mai bine de 10 ani, Organizaţia Naţiunilor Unite a votat o Rezoluţie, prin care ziua de 2 aprilie devenea Ziua Internaţională de Conştientizare a Autismului. Este o zi în care, peste tot în lume, recunoaştem faptul autismul nu este o boală, ci este o tulburare de dezvoltare, de natură neurobiologică, ale cărei specificităţi sunt vizibile până în jurul vârstei de 2-3 ani. Toţi cei care au această tulburare trăiesc alături de noi, îi vedem în fiecare zi, dar, uneori, sunt martorii tăcuţi ai indiferenţei noastre. Însă noi avem toate mijloacele necesare şi datoria îi ajutăm. Doamnelor şi domnilor, 2 aprilie este ziua care nu poate fi trecută cu vederea de Parlamentul României. Astăzi suntem obligaţi ne amintim de cei peste 67 de milioane de oameni din lumea întreagă care trăiesc cu tulburare de spectru autist, reprezentând aproximativ 1% din populaţia globului. Astăzi este important vorbim despre cei 7.000 de copii din România, care, conform statisticilor oficiale, sunt diagnosticaţi cu tulburare de spectru autist, precum şi despre cei aproximativ 30.000 de copii, care, deşi luptă în fiecare zi cu această tulburare, încă sunt nediagnosticaţi. Astăzi trebuie înţelegem autismul este o tulburare de dezvoltare care afectează toate ariile de dezvoltare ale copilului, de la comportament, cognitiv, comunicare, limbaj, motricitate, dificultăţi care însă nu trebuie fie o piedică pentru o viaţă normală. Pentru , doamnelor şi domnilor, orice copil care este diagnosticat cu TSA şi care poate beneficia de terapie, are toate şansele devină un adult independent şi nu un asistat social. Pentru studiile ne arată diagnosticarea timpurie, la fel ca şi terapiile specializate, pot creşte cu până la 50% şansele ca persoanele cu TSA dobândească abilităţi pentru o viaţă independentă. Mulţi dintre aceşti copii diagnosticaţi cu autism şi trataţi corespunzător au poveşti de succes, pe care de multe ori le vedeţi chiar şi la televizor. Pentru multe dintre lucrurile extraordinare pe care le citiţi în presă, multe realizări ştiinţifice de neimaginat sunt datorate unor copii care sunt afectaţi de această tulburare. Şi sunt poveşti de succes pe care şi mulţi dintre dumneavoastră le povestiţi, fără a şti însă aceşti copii suferă de o tulburare de spectru autist. Pentru ei au fost diagnosticaţi la timp şi pentru au beneficiat de un tratament corespunzător, au putut aibă o viaţă normală şi chiar exceleze. Din păcate, doamnelor şi domnilor, cuvintele mele, cuvintele noastre nu pot aduce însă alinare unui părinte care nu înţelege de ce copilul său nu răspunde atunci când este strigat, de ce nu interacţionează, de ce nu îşi manifestă afecţiunea. Mai grav este atunci când este diagnosticat cu tulburare de spectru autist, acel părinte nu ştie câte ore de terapie de recuperare îşi poate permite şi nu ştie cine îl poate ajuta în această luptă. Eu sper ca deciziile noastre, luate în Parlament, îl facă aibă încredere ziua de mâine poate fi mai bună, dacă beneficiază de puţin ajutor. De aceea, în 2013, împreună cu o parte dintre colegii din Parlament, am iniţiat o serie de modificări la Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum: Stabilirea unui parteneriat public-privat între ministere, serviciile deconcentrate şi organizaţiile neguvernamentale din domeniu, în vederea furnizării de intervenţii integrate, plata serviciilor de sănătate conexe oferite persoanelor cu TSA şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, din bugetul Ministerului Sănătăţii sau din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate; Dezvoltarea de programe de formare profesională continuă pentru profesioniştii care lucrează cu persoane cu TSA, din cadrul Ministerelor Sănătăţii, Educaţiei şi Muncii, precum şi depistarea precoce efectuată la copiii cu vârsta între 0 şi 3 ani. Cred este important fim mândri de fiecare măsură pe care am reuşit s-o adoptăm împreună cu organizaţiile neguvernamentale. Dar, din păcate, cu tot efortul Parlamentului, al Guvernului şi al autorităţilor locale, încă mai sunt foarte, foarte multe lucruri de făcut. vrea salut prezenţa, în plenul Parlamentului, la balcon, a organizaţiilor neguvernamentale care sprijină această cauză, precum: Help Autism; Asociaţia de Terapie Comportamentală Aplicată; Asociaţia de Recuperare Terapeutică Aplicată; Asociaţia Naţională pentru Copii şi Adulţi cu Autism; Claudiu Miu, de la Asociaţia Club Sportiv Climb Again; doamna doctor Magda Budişteanu; Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi; Asociaţia "Young Initiative", Asociaţia pentru Recuperarea Copiilor cu Autism din România, Autism România, Asociaţia "Puzzle", Asociaţia A.R.C.A.D.A., Asociaţia "Învingem Autismul". Trebuie le mulţumim pentru toate eforturile pe care le depun zilnic! Dragi colegi, Ştiu lista noastră de priorităţi este una extrem de lungă, însă investiţia în copii trebuie fie una la fel de importantă. Mai avem încă timp le oferim o şansă la o viaţă normală, până la urmă, la o viaţă pe care o dorim şi pentru copiii noştri. Stimaţi colegi, Stă în puterea noastră ca în perioada următoare sprijinim atât schimbarea modului de decontare a serviciilor medicale conexe de recuperare din decontarea numărului de servicii/medic/zi în decontarea numărului de servicii/beneficiar/zi, obligativitatea aplicării screening-ului pentru toţi copiii cu vârsta între 0 şi 3 ani, precum şi o clarificare a legislaţiei în ceea ce priveşte reglementarea centrelor de terapie. Cred sunt doar câteva măsuri pe care împreună putem le susţinem, dintr-un pachet mult mai larg. Vreau închei, spunând doar , în România, astăzi, aproximativ 40.000 de copii au autism. Îi vedem în fiecare zi şi sunt alături de noi. Îi vedem suferă, aşteaptă şi speră. Şi, uneori, sunt martorii tăcuţi ai indiferenţei noastre. Însă noi avem şi mijloacele şi datoria -i ajutăm. Vreau mulţumesc. Şi sunt convinsă , împreună, indiferent de grupul politic din care facem parte, putem oferim copiilor cu autism o şansă la o viaţă normală, precum şi un ajutor real familiilor acestora. mulţumesc. (Aplauze.)
04 Apr 2018  Sursa: stenograme parlament
2.
: "Şi copiii străzii sunt copiii României - 21 martie, Ziua internaţională a copiilor străzii" În 1998, Federaţia Internaţională a Comunităţii Educative, organizaţie cu rol consultativ pe lângă UNESCO, instituie 21 martie ca fiind Ziua internaţională a copiilor străzii, prin Rezoluţia Forumului Internaţional "Prietenii Copiilor Străzii", desfăşurat la Varşovia. 21 martie este astfel ziua în care trebuie ne amintim mereu de responsabilitatea pe care o avem faţă de drepturile fundamentale ale copiilor, de a le respecta, de a le promova şi de a face tot ce ne stă în puteri pentru a le proteja. Ziua internaţională a copiilor străzii trebuie reprezinte un moment de reflecţie şi de conştientizare a existenţei acestor copiii. Ei sunt tot copiii României. De aceea, în această zi, mai mult decât oricând, trebuie discutăm despre provocările cu care se confruntă şi despre rolul mult mai activ decât până acum, pe care statul şi decidenţii politici trebuie şi-l asume pentru a veni în sprijinul lor. Însă cine sunt aceşti copii ai străzii? Cercetările arată proporţia copiilor străzii, proveniţi din orfelinate, este minoritară, 20% -40%, în raport cu 60% - 80% minori proveniţi din familii numeroase cu disfuncţionalităţi importante - violenţă domestică, alcool, divorţ, recăsătorii, parteneri multipli sau situaţii monoparentale. Totodată, există copii şi nou-născuţi în familiile care locuiesc pe stradă. Se poate vorbi de familii constituite din ex-copii ai străzii care au devenit adulţi sau de familii în sărăcie extremă. Copiii şi tinerii care trăiesc permanent în acest mediu dorm pe străzi, în canale, în diverse clădiri abandonate, care de multe ori nu au apă, electricitate şi sunt insalubre. Ei nu au acces la serviciile publice care ar trebui fie gratuite pentru minori, precum sănătatea şi educaţia, iar speranţa de viaţă este limitată. Un număr mare de copii sau tineri ai străzii nu au documente de identitate sau nu au reşedinţa în Bucureşti, ceea ce înseamnă limitarea posibilităţii de integrare a acestora. Conform ultimului studiu, realizat de Organizaţia Salvaţi Copiii România, în 2013, 47% din totalul respondenţilor afirmă au beneficiat, până la momentul cercetării, de servicii de asistenţă, de sprijin. Referindu-se la tipul de servicii accesate, 26% afirmă au beneficiat de asistenţă medicală, 25% au primit ajutoare materiale, 11% au beneficiat de serviciile centrelor de zi şi 4% au fost ajutaţi îşi facă acte de identitate. Întrebaţi din partea cărei instituţii au beneficiat de aceste servicii, majoritatea respondenţilor, aproximativ 60% din totalul acestora, indică, în mod neasistat, diferite organizaţii neguvernamentale - ARAS, Caritas, Concordia, Parada, Salvaţi Copiii, Samusocial - şi sub 5% diferite autorităţi publice - direcţii de asistenţă socială şi protecţia copilului, în special. În România, legislaţia care vizează direct copiii străzii a apărut abia în 1997, ea fiind adaptată şi modificată ulterior. În prezent, protecţia copiilor aflaţi în dificultate este reglementată de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, însă multiplele situaţii de risc pe care le arată diverse studii, precum şi realitatea din stradă demonstrează nevoia unei actualizări a cadrului normativ care face referire la incluziunea socială a copiilor şi a tinerilor. Consiliul Tinerilor Instituţionalizaţi, organizaţie neguvernamentală care luptă pentru drepturile copiilor şi tinerilor din sistemul de protecţie, militează pentru creionarea unei strategii naţionale privind incluziunea socială a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi şi postinstituţionalizaţi din România, tocmai pentru a preveni situaţiile de locuire informală sau în stradă. De asemenea, Asociaţia Young Initiative, organizaţie nonprofit care le oferă copiilor şi tinerilor cu oportunităţi reduse instrumentele educaţionale necesare pentru a se dezvolta personal şi profesional, a realizat un document de politică publică - Carta Albă a Tinerilor fără Adăpost din România - în care prezintă o imagine de ansamblu a situaţiei tinerilor fără adăpost şi propune soluţii posibile pentru această categorie. Pentru a putea -i ajutăm, este necesar cunoaştem nevoile urgente pe care le au, precum şi care sunt cele mai potrivite metode de intervenţie pentru rezolvarea situaţiei lor. Şi trebuie, în primul rând, începem prin a cunoaşte numărul exact de copii care trăiesc pe stradă. De aceea, este important ca specialiştii, cei care lucrează cu copiii străzii, organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale, instituţiile publice din domeniu se aşeze la aceeaşi masă şi lucreze împreună cu factorii decidenţi, în vederea identificării celor mai bune soluţii. Iar în perioada următoare voi organiza o dezbatere publică unde aştept alături de mine pe toţi, indiferent de familia politică din care faceţi parte, pentru a construi împreună un viitor mai bun inclusiv pentru cei denumiţi în mod nedrept copiii străzii. Ei sunt copiii noştri, copiii României şi avem obligaţia construim o lume mai bună şi pentru ei.
20 Mar 2018  Sursa: stenograme parlament
3.
: Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor colegi, Statisticile arată 30% dintre persoanele fizice care au realizat venituri din salarii sau alte surse direcţionează 2% din impozitul pe venit organizaţiilor neguvernamentale, sumele primite din această sursă reprezentând un cuantum semnificativ în bugetele asociaţiilor, folosit la implementarea proiectelor pe care acestea le derulează. Numărul celor care aleg sprijine o cauză socială în acest mod este totuşi extrem de mic, iar dezideratul pe termen lung este, bineînţeles, ca fiecare contribuabil se folosească de această facilitate şi vină în sprijinul mai multor categorii vulnerabile. Până în 2017, reprezentanţii ONG-ului depuneau formularul 230 la ANAF, pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal cu cei care împuterniceau ONG-ul depună formularul, în numele lor. Odată cu propunerea vehiculată în spaţiul public, de modificare a procedurii de depunere a formularului, prin înaintarea acestuia, personal, de către contribuabil, mulţi reprezentanţi ai ONG-urilor şi-au exprimat îngrijorarea ar putea rămâne fără finanţare. Şi pe bună dreptate. Lipsa timpului şi cozile interminabile de la ghişee descurajează orice contribuabil de bună-credinţă, dornic sprijine, prin intermediul unui ONG, activităţi cu caracter social, umanitar sau sportiv. De aceea, bucură şi salut iniţiativa Ministerului Finanţelor Publice şi a ministrului Eugen Teodorovici, care, într-un timp scurt şi în urma consultării cu reprezentanţi ai societăţii civile, au identificat o soluţie privind procedura depunerii formularului 230 - "Cerere privind destinaţia sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii". Astfel, se are în vedere depunerea formularelor 230 la ANAF şi pe bază de borderou, împreună cu un tabel nominal, exact cum se proceda şi în anii trecuţi. Trebuie precizat măsura este una tranzitorie, până la generalizarea depunerii tuturor formularelor, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă, prin intermediul Spaţiului Public Virtual, un obiectiv strategic al Ministerului Finanţelor Publice. Este un pas înainte spre normalitate şi spre găsirea de răspunsuri la provocările cu care se confruntă multe ONG-uri, mai ales din punct de vedere financiar. Până la urmă, rolul nostru, al decidenţilor, este de a veni în sprijinul celor care vor aducă plusvaloare cetăţenilor şi societăţii în ansamblu, dar şi de a construi acele mecanisme care înlăture procedurile dificile şi birocratice din calea celor care vor facă ceva bine. Este important de amintit , în contextul acestor discuţii, un subiect conex a apărut în spaţiul public, şi anume creşterea cotei din impozitul pe venit datorat, de la 2% până la 3,5%, pe care contribuabilii o pot direcţiona. Această măsură face fiu optimistă în ceea ce priveşte încurajarea şi sprijinirea mediului asociativ din România, încercând se identifice constant mecanisme care vină în sprijinul proiectelor şi beneficiarilor acestora. În încheiere, vreau asigur organizaţiile neguvernamentale de întregul meu suport în susţinerea de modificări legislative care le sprijine activitatea şi mai ales de dorinţa de a demara împreună cât mai multe proiecte care vină în sprijinul cetăţenilor, inclusiv a celor din categoriile vulnerabile. Gabriela-Maria Podaşcă, deputat al Partidului Social Democrat, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti. mulţumesc.
14 Mar 2018  Sursa: stenograme parlament
4.
: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Jurământ de credinţă faţă de ţară şi popor Eu, Podaşcă Gabriela-Maria, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 42 municipiul Bucureşti, Jur credinţă patriei mele România; Jur respect Constituţia şi legile ţării; Jur apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur -mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa ajute Dumnezeu. (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de şedinţă.) (Aplauze.)
13 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
5.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Iată astăzi, la numai o lună după ce am dat un vot Legii privind alegerea autorităţilor locale, revenim astăzi în plen cu o altă lege la fel de importantă, Legea privind alegerile parlamentare. Astfel, începând cu Legea partidelor politice, Legea finanţării partidelor şi continuând cu Legea alegerilor locale şi cu Legea pentru alegerile parlamentare, noi am reuşit, practic, în numai cinci luni de zile, aducem modificări substanţiale unui pachet legislativ extrem de complex, iar principiile pe care le-am avut în vederea modificării legislaţiei electorale au fost, pe de o parte, creşterea nivelului de reprezentativitate şi o participare mai largă a oamenilor la viaţa politică. Sistemul uninominal mixt, cel pe care-l avem astăzi, şi-a demonstrat limitele. Cu toţii am avut de suferit din cauza redistribuirii, pentru este foarte greu le explici alegătorilor cum poate un candidat obţină mandatul de parlamentar chiar dacă el nu este câştigătorul alegerilor. Este şi mai greu susţii un astfel de sistem este unul corect şi el reprezintă cu adevărat opţiunile alegătorilor, iar atunci când alegătorii nu înţeleg cum funcţionează sistemul, nu înţeleg nici cum un astfel de sistem poate fi corect şi reprezentativ, iar în acel moment, alegătorii îşi pierd încrederea în procesul electoral, îşi pierd încrederea în Parlament şi în partide. Sistemul proporţional, votul pe listă, este cel mai reprezentativ mecanism electoral. Este cel mai simplu şi cel mai clar. Practic, câte voturi primeşti, atâtea mandate obţii în Parlament, evident, cu condiţia de a depăşi pragul electoral. Oamenii ştiu ce votează şi mai ştiu votul lor se va regăsi în mandatul de mandate în obţinut de partidul pe care-l votează. Un astfel de sistem ne permite şi stabilim un număr fix de mandate în Senat şi în Camera Deputaţilor. Fiecare partid şi fiecare alegător vor şti exact câte locuri sunt puse la bătaie şi câţi parlamentari vor fi aleşi în urma procesului electoral. Astfel, potrivit noilor prevederi, în viitoarea legislatură vor fi 330 de deputaţi şi 136 de senatori. În acelaşi timp, vreau mărturisesc am discutat extrem de mult şi despre modul în care facilităm accesul tuturor cetăţenilor, inclusiv al celor care sunt în străinătate, la vot. Astfel, am reuşit punem bazele unui mecanism în care fiecare instituţie implicată, indiferent vorbim despre Ministerul de Externe sau despre Autoritatea Electorală Permanentă, aibă foarte clar stabilite atribuţiile şi, în acelaşi timp, reuşim evităm orice fel de probleme logistice. Toţi cetăţenii români cu domiciliu sau reşedinţa în străinătate vor avea posibilitatea de a vota la cea mai apropiată secţie de votare, înregistrându-se în registrul electoral. Pentru prima dată - cred eu - vom reuşi avem date exacte cu privire la numărul românilor aflaţi în străinătate şi vom mai şti şi câte secţii de votare trebuie înfiinţate. Stimaţi colegi, Acestea sunt doar câteva dintre cele mai importante modificări din cadrul Legii privind alegerile parlamentare, modificări pe care le sprijină toate partidele, măsuri adoptate în urma consultărilor cu societatea civilă şi care - sper eu - vor duce la recâştigarea încrederii în instituţiile politice. De aceea, Grupul parlamentar al PSD va susţine proiectul de Lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.
24 Jun 2015  Sursa: stenograme parlament
6.
: Stimate colege din PNL, Stimaţi colegi, mărturisesc v-am ascultat cu multă atenţie şi nu înţeleg de ce sunteţi atât de supăraţi şi atât de nervoşi. ştiţi dacă vreţi putem invita la Comisia de elaborare a legilor electorale, poate mai calmaţi. Noi am avut discuţii foarte bune acolo cu toţi reprezentanţii, ştiţi. Stimaţi colegi, Toate partidele şi-au luat un angajament ferm în cadrul discuţiilor pe care le-au avut cu preşedintele Iohannis, votul prin corespondenţă va face parte din legislaţia electorală. Sigur, avem idei diferite, proiecte diferite, dar până la urmă suntem în acelaşi cadru care a permis şi până acum găsim soluţii pentru Legea alegerilor locale, pentru Legea partidelor şi pentru Legea finanţării partidelor. Şi atunci, doamnelor şi domnilor parlamentari liberali, întreb: de ce abandonaţi munca din comisie? De ce această moţiune de cenzură când în comisia condusă de dumneavoastră nu a existat nici măcar o discuţie pe marginea votului prin corespondenţă? Spuneţi doriţi vot prin corespondenţă. V-aţi luat un angajament în acest sens. Cum credeţi o moţiune de cenzură poate duce la îndeplinirea acestui angajament? Credeţi demiterea Guvernului va putea grăbi în vreun fel adoptarea votului prin corespondenţă, când nici măcar nu ne-am apucat de treabă? Noi credem nu. Noi credem de fapt va duce la blocarea oricărei discuţii legate de votul prin corespondenţă. Stimaţi colegi din PNL, Cine o mai aibă timp şi chef de oamenii din diaspora, când veţi alerga după fotoliile de miniştri? Pentru demiterea Guvernului, alegerile anticipate şi toate celelalte lucruri pe care dumneavoastră le doriţi nu vor face decât arunce ţara în haos şi economia în criză, o economie care abia şi-a revenit după toţi anii în care tot dumneavoastră aţi tăiat pensiile şi salariile. Vreţi întoarceţi la guvernare ca faceţi acelaşi lucru? Vreţi -l aduceţi înapoi pe Emil Boc şi pe Mihai-Răzvan Ungureanu? (Aplauze.) Doamnelor şi domnilor, fim sinceri unii cu alţii. Moţiunea aceasta nu are nicio legătură cu votul prin corespondenţă, nu are nicio legătură cu alegerile parţiale, nu are nicio legătură cu nimic din ceea ce aţi scris în ea. spunem lucrurilor pe nume, pentru nu ceea ce scrie în moţiune este motivul pentru care suntem astăzi în plen. Momentul în care ea a fost depusă, acesta este subiectul real al dezbaterii de astăzi. Din februarie ne tot ameninţaţi cu moţiunea de cenzură. De ce aţi aşteptat până acum? nu aţi stat nici după votul prin corespondenţă, nici după vreun pas greşit al Guvernului. Nu, stimaţi colegi, aţi aşteptat un singur lucru: puneţi pe moţiunea dumneavoastră semnătura unui procuror. Asta aţi aşteptat. Nu puteţi veni în faţa Parlamentului şi spuneţi depunerea moţiunii de cenzură în aceeaşi zi în care un procuror trimitea o solicitare împotriva premierului este o coincidenţă. uit la dumneavoastră şi văd oameni cu experienţă, atât de la opoziţie, cât şi de la putere. Ştiu nu aveţi cum credeţi în astfel de coincidenţe. Şi mai ştiu în carierea dumneavoastră aţi văzut suficiente moţiuni de cenzură şi aceasta nu este o moţiune de cenzură, este doar un pretext. Este pentru prima dată, repet, când depuneţi o moţiune de cenzură în aceeaşi zi în care la Parlament vine o solicitare de la DNA împotriva şefului Guvernului. Iar astăzi, dragi colegi, suntem chemaţi votăm o moţiune de cenzură care nu are alt obiect de activitate decât o aşa-zisă coincidenţă cu această acţiune a justiţiei şi cu o solicitare a Preşedintelui. Dragi colegi, Ni se cere, practic, subordonăm voinţa Paramentului unor solicitări venite din partea altor puteri ale statului. Ni se cere legitimăm ca un procuror poate demite un guvern. Această moţiune este de fapt pretextul prin care alte instituţii încearcă demită Guvernul, iar noi avem astăzi responsabilitatea constituţională de a împiedica aşa ceva. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Această moţiune de cenzură a PNL-ului nu are nici subiect, nu are nici coerenţă, nu are nici măcar susţinere. Nu are decât semnătura unui procuror, iar pentru asta aţi dat deja un vot marţi. Acum suntem chemaţi votăm din nou acelaşi lucru. În acest context, parlamentarii PSD nu vor legitima prin votul lor o moţiune de cenzură care nu este altceva decât un pretext pentru o tentativă neconstituţională de demitere a Guvernului. mulţumesc. (Aplauze.)
12 Jun 2015  Sursa: stenograme parlament
7.
: Mulţumesc. Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, România se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri de violenţă domestică, procentul victimelor ajungând la 70%. Din păcate, de multe ori violenţa în familie este privită cu indiferenţă, iar agresorii nu sunt descurajaţi. Prin această iniţiativă se stabileşte clar cui revin atribuţiile din domeniul violenţei domestice, şi anume Departamentului pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, din subordinea Ministerului Muncii. reamintesc în acest moment avem un vid legislativ. Departamentul are atribuţii doar în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, iar violenţa în familie nu mai revine nici Direcţiei pentru protecţia copilului. Într-adevăr, problematica egalităţii de gen trebuie tratată împreună cu cea a violenţei în familie şi, adăuga eu, cu cea a violenţei împotriva femeilor. De aceea, este firesc avem aceste două domenii sub aceeaşi pălărie, cea a Departamentului pentru egalitate. Politicile, strategiile şi campaniile pe care le va derula departamentul se vor referi, în egală măsură, la ambele aspecte. Funcţionarea acestui departament, în deplinătatea atribuţiilor sale, va întări capacitatea instituţională a autorităţilor administraţiei locale şi centrale. Pe această cale, ele vor fi capabile ofere servicii specializate, desfăşoare activităţi de informare şi chiar eficientizeze emiterea ordinelor de protecţie. Este nevoie de resurse umane şi materiale importante, atât pentru sprijinirea victimelor violenţei, cât şi pentru prevenirea fenomenului, iar departamentul va putea cofinanţa programe naţionale, astfel încât ajutăm mai multe victime ale violenţei domestice şi derulăm campanii de informare mai ample. În acest sens, daţi-mi voie felicit Departamentul pentru egalitate din cadrul Ministerului Muncii şi pe doamna secretar de stat Ioana Cazacu pentru programele desfăşurate până acum şi în mod special pentru Programul "Start - o viaţă de calitate în siguranţă!". Prin urmare, Grupul PSD va susţine acest proiect de lege şi încurajează -l votaţi. Mulţumesc.
27 May 2015  Sursa: stenograme parlament
8.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Avem azi, în dezbatere, unul dintre cele mai curajoase proiecte de reformare a clasei politice. Pachetul de modificări aduse la Legea partidelor dovedeşte politicienii au ajuns, în sfârşit, la maturitatea de a accepta solicitări curajoase venite din partea societăţii civile. Şi, aici, vreau subliniez implicarea specialiştilor din partea "Politică fără bariere", care au participat la toate şedinţele comisiei. Până la urmă, aceste consultări sunt cele care au adus un real câştig pentru democraţie. Practic, legea pe care Grupul Partidului Social Democrat o sprijină este o invitaţie adresată cetăţenilor care-şi doresc se implice în viaţa politică. Cele două noutăţi majore asupra cărora vreau opresc sunt: eliminarea criteriului teritorial şi posibilitatea de a înfiinţa un partid din trei membri fondatori. Chiar dacă sunt propuneri care au generat dezbateri intense în toate grupurile politice, eu cred relaxarea condiţiilor de înfiinţare a unui partid va duce, pe de o parte, la o creştere a interesului oamenilor pentru politică, va aduce un plus de dinamism vieţii politice şi, implicit, o mai bună comunicare inclusiv cu cetăţenii pe care-i reprezentăm în Parlament. În ceea ce priveşte numărul de semnături necesare înfiinţării unui partid, vechea lege era extrem de restrictivă. Pentru un partid mic era, practic, imposibil strângă 25 de mii de semnături. Acum, un partid va putea fi înfiinţat doar cu trei membri fondatori. Dar important este ca aceste partide nou înfiinţate aibă un proiect solid, o platformă fezabilă şi răspundă nevoilor reale identificate în teritoriu. Miza nu este avem o inflaţie de partide. Fragmentarea scenei politice nu ar fi benefică pentru nimeni. Adevăratul câştig al reducerii numărului de membri fondatori este posibilitatea de a ajunge mai uşor la viaţa politică. Şi eu sper ca, pe această cale, încurajăm cât mai mulţi oameni tineri, capabili şi cu viziune intre în politică şi vină cu proiecte cât mai bune. Stimaţi colegi, Avem ocazia, prin acest proiect de lege, facem o reală schimbare pe scena politică românească, o schimbare pe care alegătorii noştri o doresc. PSD susţine Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii partidelor politice nr. 14/2003. încurajez sprijiniţi deschiderea, dinamizarea şi împrospătarea clasei politice, votând acest proiect de lege. mulţumesc.
06 May 2015  Sursa: stenograme parlament
9.
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am crezut , înainte de a participa la o dezbatere într-un mod real, o încercăm citim legea sau măcar o -i întrebăm pe cei care au contribuit la elaborarea ei. În al doilea rând, atunci când am început discuţiile în comisie, cred , sincer, nici unul dintre noi nu ne-am închipuit vom ajunge la o amploare atât de mare a acestor modificări. Şi, totuşi, eu cred am fost de acord cu un singur lucru, acela avem nevoie de o reformare, avem nevoie de o modificare a legii finanţărilor şi a legii partidelor. Forma actuală, în ciuda declaraţiilor anterioare, este rezultatul colaborării dintre toate partidele politice. Este rezultatul consultării societăţii civile. Este un pachet legislativ care astăzi corespunde realităţilor politice din România. Punctul de plecare bineînţeles l-a reprezentat proiectul colegului PSD, Mircea Drăghici, pe care Grupul PSD l-a şi sprijinit. În plus, noi am preluat recomandările GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupţiei, recomandări care aduc mai multă transparenţă întregului proces de finanţare. Astfel, noutatea principală a textului de lege este aceea toate campaniile electorale vor fi de acum înainte finanţate de la buget. Dar asta înseamnă vom avea o finanţare controlabilă, o finanţare bazată pe principiul decontării. Iar partidele şi candidaţii vor fi încurajaţi prin această lege declare toate sumele pe care le folosesc în campanie. Într-o perioadă în care încrederea oamenilor în Parlament şi în partidele politice este din ce în ce mai scăzută, eu cred gestionarea la vedere a finanţării campaniilor electorale poate ne aducă tuturor beneficii de credibilitate. Sau măcar va reuşi elimine un subiect de critică la adresa candidaţilor şi a partidelor politice. În al doilea rând, această lege ne va oferi un context potrivit pentru a reduce din cheltuielile electorale. Cred a venit timpul nu ne mai întrecem în pixuri şi în brichete sau în numărul de bannere afişate la bulevard. Este o decizie pe care trebuia s-o luăm mai demult. Iată a venit momentul. Putem -i convingem pe alegători ne voteze şi prin folosirea altor instrumente de informare. După atâtea campanii electorale, eu cred fiecare dintre dumneavoastră, mai ales cei cu mai multă experienţă, s-au convins nici pixurile şi nici brichetele nu reuşesc ne ajute câştigăm alegerile. Şi, în final, vrea fac un comentariu şi atrag atenţia asupra unui fenomen care este din ce în ce mai prezent în spaţiul media, pentru am văzut cu toţii ce se întâmplă când scena politică devine un spaţiu de manevră a unor afacerişti. Am văzut cu toţii unde duce această lipsă de transparenţă. Iată avem ocazia, prin acest proiect de lege, facem lumină o dată pentru totdeauna şi ne decidem ce este cu adevărat permis şi ceea ce este interzis în finanţarea politicii din România. Grupul PSD va susţine acest proiect de lege şi încurajează -l votaţi. Mulţumesc.
18 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
10.
: "Portofoliul pentru politici regionale, un succes pentru România" Ieri a avut loc audierea doamnei Corina Creţu pentru funcţia de comisar european pentru politici regionale. Cu această ocazie, europarlamentarul PSD a prezentat portofoliul de dezvoltare regională drept una dintre politicile europene de succes, cu rezultate vizibile în îmbunătăţirea calităţii vieţii. Principalul instrument de solidaritate îl constituie politica de coeziune 2014-2020, de care vor beneficia în primul rând ţările mai puţin dezvoltate. În acest sens, Corina Creţu a subliniat importanţa eliminării decalajelor dintre sistemele educaţionale din cadrul statelor membre UE. În prezentarea sa, Corina Creţu a evidenţiat două direcţii prioritare ale Strategiei Europa 2020, şi anume, reducerea numărului de cazuri de abandon şcolar sub 10% şi creşterea numărului de absolvenţi de învăţământ superior la cel puţin 40% până în 2020. Îndeplinirea acestui obiectiv ar însemna un mare pas înainte pentru ţara noastră, care, din păcate, încă înregistrează o rată mare a abandonului şcolar: aproximativ 17%. nu uităm părăsirea timpurie a şcolii este un simptom, un efect al marginalizării sociale. De aceea, un instrument important este Fondul Social European, care se adresează direct grupurilor defavorizate. Vestea bună este cel puţin 20 de procente din Fondul Social European vor fi alocate pentru incluziunea socială, ceea ce înseamnă sporirea accesului la educaţie pentru mai mulţi copii aflaţi în dificultate. După cum bine ştim, în toată Europa, tinerii continuă se confrunte cu dificultăţi la angajare chiar şi după finalizarea studiilor. Pentru a veni în sprijinul lor, Partidul Socialiştilor Europeni a lansat Garanţia pentru Tineri, prin care, la patru luni de la terminarea studiilor sau intrarea în şomaj, tinerii beneficiază de alternative precum formarea profesională gratuită, continuarea studiilor sau accesul la un internship. Corina Creţu a precizat pentru implementarea Garanţiei pentru Tineri vor fi alocate 6,4 miliarde de euro. Mai mult, în următorii 7 ani, iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor europeni va ajunge la investiţii de peste 80 de miliarde de euro. încurajez le faceţi cunoscute aceste oportunităţi cetăţenilor din colegiile voastre şi promovaţi mecanismele prin care ţara noastră poate atrage fonduri europene. După cum ştiţi, România este un beneficiar important al politicilor de coeziune, astfel portofoliul pentru politici regionale este un domeniu extrem de important pentru noi. Avem nevoie de politici care reducă decalajele faţă de Europa Occidentală, iar portofoliul doamnei Creţu va urmări întocmai implementarea unor asemenea politici. De aceea, bucur am reuşit depăşim disensiunile partinice şi privim nominalizarea doamnei Creţu drept un succes al tuturor românilor.
23 Sep 2014  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next