Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
Dacă te autentifici vei putea
să selectezi pasaje de declarații pentru a le marca drept importante.
1. | : Domnule prim-ministru, Onorat prezidiu, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Oricum, înainte de a începe, vizavi de ceea a spus colegul Oajdea, în ceea ce-l priveşte, cum spuneam, voturile se vor termina de numărat foarte repede. Să nu-şi facă griji! (Vociferări, rumoare, gălăgie foarte mare, replici neinteligibile) Am avut în faţă textul moţiunii de cenzură pe care l-aţi gândit foarte bine. Necesitatea revizuirii unor legi, începând cu Legea fundamentală a statului, devine tot mai evidentă. Un exemplu la îndemână îl reprezintă această Lege electorală. Iată, domnilor, ce efecte a reuşit să producă, printre altele, această lege, purtând pecetea actualilor opozanţi. Unii lideri au reuşit să pătrundă în Parlament din poziţia a doua sau a treia, ca număr de voturi obţinute de la alegători, iar în detrimentul competitorilor s-au situat pe locul pe locul întâi. (Replică neinteligibilă din sală) Seamănă mai degrabă cu legea absurdului. Aşa stând lucrurile, nu mai poate fi de mirare că unii dintre dumnealor nu înţeleg nici acum pe ce criterii au ajuns demnitari. Cu atât mai greu ar putea pricepe raţiunea unor măsuri de guvernare în situaţii de criză. Stimaţi colegi din opoziţie, Nu este de mirare că aţi recurs la un asemenea gest a cărui penibilitate este destul de dezbătută de către cei care înţeleg contextul macroeconomic şi sunt interesaţi de viitorul românilor, dar, să daţi dovadă de o neîncredere atât de mare în propria strategie, este hilar chiar pentru un copil de grădiniţă. (Replică neinteligibilă din sală) Da, da, mulţumesc. În lipsa altei activităţi, vă frecaţi ochii a nedumerire şi constataţi tot ceea ce se poate constata în plan legislativ. Nu ştim cui aparţine partitura după care dirijaţi, dar, cu siguranţă, aţi devenit personaje contradictorii. O dată spuneţi că vrem comasarea alegerilor ca să fraudăm votul, iar după aproape o secundă, vă arătaţi convinşi că vom pierde. Şi atunci, vă întreb: dacă tot sunteţi convinşi că vom pierde următoarele alegeri, pentru ce atâta tevatură inutilă. Grea întrebare. Inconştienţa aceasta în afirmaţii şi în gândire transpare chiar şi în partidele pe care le reprezentaţi şi în acţiunea din ograda dumneavoastră. Aşa se explică tot teatrul prost şi dramele cu care dumneavoastră ieşiţi la rampă. Dar de ce să ne mirăm când daţi chiar în foştii colegi de guvernare, UDMR? Cred că aţi uitat cam repede cât de mult v-aţi bazat, în 2007 - 2008, pe sprijinul celor pe care acum îi criticaţi aspru şi pe care îi numiţi cu atâta convingere "trădători". "Trădători", "păpuşari supremi de la Cotroceni", "măsură abuzivă", "nedemocratică" sunt nişte cuvinte destul de grele. Este evident câtă educaţie şi cât respect transpar din vorbele dumneavoastră şi cum interpretaţi rolul politicianului român, de umorist, reprezentant al poporului. Mai mult, credeţi că singurii care vor merge la vot vor fi cei care vor primi ceva în schimbul acestui lucru şi vor alege un politician pe care nu-l cunosc şi care nu a avut absolut nicio legătură. Aşa o fi în altă parte, noi nu ştim, dar "gura păcătosului adevăr grăieşte". La noi, alegătorii votează în cunoştinţă de cauză, iar participarea la vot este un act liber consimţit. Probabil că şi acesta este unul dintre motivele pentru care nu aţi ajuns la putere în două legislaturii consecutive. Ne aruncaţi în faţă studii despre democraţie, fără ca măcar să vă documentaţi până la capăt, însă, ca auditoriul să nu rămână cu nişte concluzii total eronate, să luăm exemplul indexului democraţiei realizat şi publicat de Economist Intelligence Unit. Este prima armă cu care ne atacaţi cu convingere în moţiunea de cenzură. Acesta a fost criticat după apariţia primei ediţii, în anul 2006, din cauza faptului că nu a ţinut cont de contextul economic în analiza făcută. Drept urmare, în ultima ediţie sunt foarte bine expuse motivele pentru care indicii democraţiei au scăzut în majoritatea ţărilor, inclusiv în Franţa. Dar, în acelaşi timp, dacă aţi fi avut răbdare să citiţi toate rapoartele până la capăt, aţi fi constatat faptul că, de exemplu, categoria referitoare la nivelul respectării drepturilor civile primeşte o notă mare, de 8,24 de puncte, la fel ca şi alte categorii de interes. Mai mult, ei pun regresul multor ţări pe seama crizei economice şi financiare şi a măsurilor dure, dar absolut necesare, pe care conducătorii trebuie să le ia pentru binele populaţiei, pentru asigurarea stabilităţii economice. Tot aceeaşi publicaţie, pe care se bazează teoria conspiraţionistă din moţiunea de cenzură, ne indică şi măsurile pe care trebuie să le luăm pentru a asigura stabilitatea, măsuri pe care Guvernul prim-ministrului Boc le-a luat şi le ia în continuare pentru binele tuturor românilor, nu pentru o mână de oameni. Cele mai importante sunt: atragerea investiţiilor, absorbţia fondurilor europene, eficientizarea sistemului de sănătate, reducerea cheltuielilor de personal, acolo unde este posibil, evident, acest lucru, şi diversele reforme, care vor asigura creşterea economică şi reducerea deficitului bugetar. În acest context, stimaţi colegi de la opoziţie, aş dori să vă urez "La mulţi ani!", în opoziţie, evident, şi tuturor colegilor "Un Crăciun fericit!". Vă mulţumesc. (Aplauze) |  |
|
2. | : Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi, Poate că schimbarea de regim de acum 20 de ani nu s-ar fi petrecut fără curajul şi jertfa muncitorilor din Braşov, din ziua de 15 noiembrie 1987, precum şi a studenţilor din Iaşi, din acea perioadă. Vreau să vă felicit, cu sinceritate şi respect, adânc respect, pe cei prezenţi în sală şi, totodată, să-mi exprim dezamăgirea şi mâhnirea faţă de acei parlamentari - aleşi uninominal! - care lipsesc şi pentru care se pare că Revoluţia din 1989 se rezumă la foarte puţine lucruri. Le mulţumesc sincer şi acelora care mi-au dat posibilitatea să vorbesc aici liber, în faţa dumneavoastră, în faţa ţării, şi să-mi exprim, încă o dată, tot ceea ce înseamnă sentiment de recunoştinţă pentru jertfa pe care au făcut-o în urmă cu 20 de ani. Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.) |
3. | : Vă mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Declaraţia politică a Grupului parlamentar al PD-L se intitulează "PSD, în opoziţie". PSD nu iese astăzi de la guvernare! PSD nu mai este de o bună bucată de timp la guvernare, cel puţin nu acolo unde este vorba despre responsabilitate şi acolo unde ar trebui să dea coerenţă actului guvernării, adică în Parlamentul României. La nivelul Senatului României este vizibil, atât în comisii, cât şi la votul legilor în plen, atunci când vorbim despre legi organice sau ordinare, atunci când vorbim despre susţinerea actelor Guvernului sau despre aplicarea Programului de guvernare, faptul că social-democraţii votează, în mai mult de jumătate din cazuri, alături de opoziţie. Majoritatea de 70%, pe care am clamat-o atât, reprezintă doar declaraţie de intenţie şi argument pentru păstrarea portofoliilor din Executiv. Atunci când este însă vorba despre coerenţă în actul guvernamental, despre aplicarea politicilor din Programul de guvernare iniţiat şi de partidul domnului Mircea Geoană, procentele de la voturi se reduc doar la cele aduse de aleşii democrat-liberali. Declaraţiile publice sunt şi ele în consonanţă cu ale politicienilor care şi-au asumat opoziţia. Nu există un exemplu mai bun decât cel oferit săptămâna trecută la adoptarea Proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă". A fost chiar pentru a doua oară când acest program al Guvernului României a fost votat doar de senatorii noştri. În fapt, toate actele guvernamentale de forţă s-au lovit de împotrivirea liderilor social-democraţi, deşi au miniştri în Guvern şi chiar vicepremier. Politicieni ai PSD au cârtit şi când a fost vorba despre plafonarea veniturilor din agenţiile guvernamentale şi deconcentrate, şi când am dorit să eliminăm discrepanţele de nejustificat dintre bugetarii din diferitele instituţii, şi atunci când ne-am împotrivit pensionarilor de lux, fie ei şi din Parlamentul României. Nu au fost de acord, în declaraţii politice de suprafaţă, cu aplicarea impozitului minim forfetar, s-au împotrivit pe şest şi la programul "Prima casă". Declaraţii discrepante au avut loc şi când a fost vorba despre cele două coduri penale şi nu s-au manifestat altfel nici atunci când s-a pus problema asumării răspunderii Guvernului pe ultimele acte normative vizând restructurarea statului român. Decizia ministrului educaţiei naţionale, doamna Ecaterina Andronescu, de a înlocui directorii noştri de la nivelul şcolilor şi liceelor, nu reprezintă decât legiferarea unei practici cu care ne confruntăm de o bună bucată de vreme încoace. Aceasta este cea mai bună demonstraţie în favoarea deciziei noastre de acum câteva săptămâni, de a renunţa la colaborarea cu PSD pentru guvernarea ţării, de vreme ce colaborarea este doar una formală în actul de conducere a ţării. Este drept, colegii de partid ai domnului Mircea Geoană sunt la putere doar prin exercitarea beneficiilor apărute de pe urma deţinerii funcţiilor de miniştri, secretari de stat, directori de agenţii şi deconcentrate sau deţinerii funcţiilor de prefecţi. Cu toate acestea, ca partid preocupat în primul, în al doilea şi în al treilea rând doar de buna gestionare a treburilor ţării, noi nu ne-am pus problema scoaterii PSD de la guvernare, noi doar am constatat că declaraţiile aberante ale vicepremierului Dan Nica privitoare la iniţierea unei fraude electorale de proporţii de către PD-L la alegerile prezidenţiale depăşesc mai mult decât ar putea fi acceptabil cadrul declaraţiilor specifice campaniei electorale. Aşa că noi nu am făcut altceva decât să cerem argumente vicepremierului Dan Nica în sprijinul afirmaţiilor făcute. Doar în urma faptului că vicepreşedintele PSD nu a putut aduce nicio dovadă concretă, prim-ministrul Emil Boc a cerut înlocuirea acestuia. Ne-am fi dorit păstrarea coaliţiei de guvernare pentru binele întregii ţări. Am cerut PSD doar nominalizarea unui alt ministru. Atragem atenţia că, dacă PSD se va decide să iasă de la guvernare, este sigurul responsabil pentru criza politică în care se află România. Vă mulţumesc, (Aplauze.) |  |
|
4. | : Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Voi adresa o întrebare domnului Ion Bazac, ministrul sănătăţii. Domnule ministru, Pe această cale, vreau să vă aduc la cunoştinţă o problemă care poate afecta jumătate din populaţia judeţului Braşov, din zona Rupea-Făgăraş, colegiul electoral pe care îl reprezint, şi anume iminenta desfiinţare a Compartimentului de primire urgenţe din cadrul Spitalului Municipal din Făgăraş, care nu este, în prezent, finanţat de ministerul pe care îl conduceţi. Această unitate medicală se confruntă cu o acută şi cronică lipsă de fonduri, ceea ce a determinat conducerea spitalului să ia decizia transformării Compartimentului de primire urgenţe în cameră de gardă. Din datele furnizate de Instituţia Prefectului din judeţul Braşov, care a ridicat, la rândul ei, această problemă în nenumărate rânduri, fondurile necesare nu se pot aloca, având în vedere că acest compartiment nu a fost evaluat până în prezent de către Ministerul Sănătăţii, cu toate că este cuprins în structura organizatorică a forului pe care îl conduceţi, prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 628/2008. În lipsa finanţării, cheltuielile din cadrul unităţii nu mai pot fi acoperite nici de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Braşov, cu toate că acest compartiment deserveşte un spital cu multe specialităţi, care dispune de alte şase linii de gardă. Numai în perioada 1 ianuarie 2009 - 1 septembrie 2009 au apelat la serviciile medicilor din centrul de primiri urgenţe peste 10.200 pacienţi, în condiţiile în care unitatea medicală se află la mijlocul distanţei dintre Sibiu şi Braşov, iar pe o rază de 75 de kilometri nu mai există niciun alt spital. Potrivit evaluărilor făcute de Direcţia de Sănătate Publică Braşov, necesarul de fonduri pentru anul 2009 al Compartimentului de primire urgenţe Făgăraş este de 1.057.400 lei, din care: 637.600 lei, cheltuieli de personal; 27.500 lei, cheltuieli cu medicamentele; 50.500 lei, cheltuieli cu materialele sanitare; 154.000 lei, investigaţii paraclinice şi 187.800 lei, cheltuieli aferente altor bunuri şi servicii. În prezent, în acest compartiment lucrează trei medici, doi dintre aceştia specializaţi pentru lucrul în unităţi de primire urgenţe, iar cel de-al treilea urmând cursurile de specialitate organizate de ministerul pe care îl conduceţi. Domnule ministru, Furnizarea către cetăţeni a unor servicii medicale de sănătate de calitate, în condiţii optime de timp şi de cost reprezintă o prioritate pentru Guvern şi, implicit, pentru instituţia pe care o conduceţi. Ar fi păcat ca locuitorii acestei zone a judeţului Braşov, care şi aşa se confruntă cu grave probleme sociale, să fie nevoiţi să se deplaseze în municipiul reşedinţă de judeţ în cazul unor urgenţe medicale. Pentru a nu bloca activitatea Compartimentului de primire urgenţe Făgăraş, vă solicit, în mod public, să sprijiniţi Spitalul Municipal Făgăraş şi conducerea acestuia prin realizarea evaluării Compartimentului de primire urgenţe şi finanţarea acestuia din fondurile Ministerului Sănătăţii. Vă solicit răspuns în scris la problemele semnalate. Cu deosebită consideraţie, senator PD-L de Braşov-Făgăraş, Marian Iulian Rasaliu. Vă mulţumesc foarte mult. |  |
|
5. | : Bună ziua, stimaţi colegi! Declaraţia politică a Grupului parlamentar al PD-L se intitulează "Reforma statului român, obligatorie pentru evoluţia întregii societăţi româneşti". Ştim cu toţii, de mult timp, că statul român este slab, ineficient şi confruntat permanent cu probleme structurale. Acestea sunt, de fapt, şi motivele principale pentru care, nici pe timp de prosperitate economică şi cu atât mai puţin pe timp de criză, viaţa românului de rând nu poate fi îmbunătăţită semnificativ, deşi s-a simţit acut nevoia de schimbare în toţi aceşti ani. Situaţia nu se poate rezolva prin măsuri punctuale, ci numai printr-o reformă profundă. Statul trebuie schimbat din temelii, şi nu doar cosmetizat, cum s-a tot încercat în toată perioada care a trecut din decembrie 1989 şi până astăzi. Faptul că partidul nostru îşi asumă iniţierea acestei reforme în perioadă de criză face lucrurile mai dificile, dar orice altceva am întreprinde nu va avea efectul scontat în absenţa unor modificări radicale ale modului în care sunt constituite instituţiile statului român. Aceste modificări sunt necesare şi ar fi imoral să le amânăm, indiferent de costurile politice pe care va trebui să le decontăm. Toţi politicienii Partidului Democrat Liberal sunt conştienţi de faptul că este foarte greu să schimbi ceea ce nu funcţionează la baza statului, şi asta pentru că rezistenţa grupurilor interesate este foarte mare. Noi suntem acum decişi să încetăm cheltuirea fără logică a banilor publici şi astfel să rămânem fără resurse în zone esenţiale pentru societate. Procesul reformării statului trebuie abordat raţional, profesionist, pe baza unor analize serioase. Avem însă o viziune strategică asupra reformei statului, bine fundamentată şi structurată. Nu trebuie să facem reformă de dragul reformei, ci reformă cu un scop clar: o viaţă mai bună pentru români. Reforma legislativă o preconizăm în vederea reorganizării tuturor domeniilor care pot contribui la transformarea societăţii româneşti într-una performantă şi capabilă să se îngrijească de viitorul ei. Pentru asta ne preocupăm de sistemul de salarizare unitară, de reglementarea cumulului pensie-salariu, reforma în educaţie şi reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, precum şi de raţionalizarea cheltuielilor bugetare. Avem, de asemenea, în vedere elaborarea unui set de măsuri concrete pentru susţinerea mediului de afaceri: restructurarea sistemului public de pensii, descentralizarea şi, în plus, creşterea calităţii serviciilor publice, implementarea standardelor de cost şi de calitate, nu uităm nici reforma funcţiei publice, şi toate acestea până la sfârşitul mandatului nostru. Considerentele care stau la baza acestui plan sunt legate de faptul că reforma statului nu se poate face doar prin adoptarea de noi legi şi reglementări, ci de faptul că, dincolo de legislaţie, trebuie să reformăm capacitatea managerială a instituţiilor statului şi abilităţile acestora de formulare şi implementare a politicilor publice. Ne aşteptăm ca, după încheierea unui proces elaborat cu destul de multe etape, să obţinem un stat puternic şi eficient, care-şi îndeplineşte rolul său esenţial: servirea intereselor cetăţenilor români. Ştim că vom avea un sistem educaţional modern, vom avea, în sfârşit, servicii publice de calitate şi astfel ajungem la ceea ce ne dorim cel mai mult: creşterea calităţii vieţii românilor şi construcţia unei societăţi prospere. Vă mulţumesc. |  |
|
6. | : Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Prima întrebare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. Obiectul întrebării: Situaţia statutului lucrătorului în agricultură. Domnule ministru, La aproape 20 de ani de la căderea sistemului comunist, perioadă în care agricultura românească a suferit multiple transformări, specialiştii din domeniu se întreabă ce înseamnă, practic, noţiunea de agricultor. Trebuie definit, o dată pentru totdeauna, ce înseamnă agricultorul român. După definirea acestei noţiuni, trebuie văzut care este nevoia lor. Este necesară o separare a problemelor dezvoltării agriculturii româneşti de cele sociale. Agricultura românească trebuie dezvoltată, cine are două hectare nu se numeşte agricultor. Este necesară separarea celor care fac agricultură pentru a-şi asigura hrana de cei care fac agricultură performantă. România are o suprafaţă agricolă de 14,7 milioane hectare, din care doar 10 milioane hectare sunt ocupate cu terenuri arabile. Circa 40% din populaţie trăieşte la ţară, iar cea mai mare parte lucrează în agricultură. Potrivit datelor oficiale, în România există 4,5 milioane fermieri mici. În acest sens, vă întreb, domnule ministru, dacă Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale are printre proiectele sale imediate adoptarea unui proiect de lege privind statutul lucrătorului agricol. Vă mulţumesc. Doresc răspuns în scris. A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Ilie Sârbu. Obiectul întrebării: Situaţia producătorilor de lapte. Domnule ministru, Laptele produs de fermierii români s-a ieftinit în primele luni ale anului 2009 cu circa 0,2 - 0,3 lei/litru, din cauza puterii scăzute de cumpărare a consumatorilor. Un litru de lapte cu 3,5% grăsime se vindea la sfârşitul anului 2008 cu aproximativ 1,2 lei/litru, cu tot cu bonusul pentru calitate. În prezent, preţul ajunge la 0,8 - 1 leu/litru. Astfel, preţul unui litru de lapte este sub preţul unui litru de apă minerală. Chiar dacă este o scădere mică, atunci când ai o mie de capete, diferenţa se simte foarte mult. Sunt necesari mai mulţi bani, pentru că întreţinerea animalului costă mult, energia, motorina, toate sunt scumpe. Diferenţa este resimţită cel mai acut de cei care au bovine de calitate inferioară, cu o producţie zilnică redusă de lapte. În acest sens, vă întreb, domnule ministru: Când şi cum se va reglementa importul de lapte, în condiţiile în care producătorii interni vând produsele la un preţ ce aduce mai degrabă a bătaie de joc? Cum pot fi stimulaţi şi încurajaţi producătorii de lapte autohtoni să producă şi să comercializeze laptele? Când şi sub ce formă pot fi puse la punct centrele de colectare a laptelui, având în vedere că în anumite locuri, unde predomină zootehnia, centrele de colectare a laptelui lipsesc cu desăvârşire, producătorii fiind obligaţi să apeleze la tot felul de improvizaţii? Vorbesc în numele locuitorilor din zonele Rupea, Făgăraş, Victoria şi Codlea, precum şi al tuturor celor care se chinuiesc să găsească o rezolvare acestei probleme. Vă mulţumesc. Doresc răspuns în scris. |  |
|
7. | : Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Obiectul întrebării: Problema şomajului în judeţul Braşov. Domnule ministru, Şomajul reprezintă una dintre consecinţele actualei crize mondiale şi, probabil, mulţi se întreabă câţi oameni vor rămâne fără locuri de muncă până în momentul în care economia îşi va reveni. În România, ultimele şase luni au adus 160.000 şomeri. În ceea ce priveşte judeţul Braşov, există câteva cazuri în care problema şomajului şi cea socială este deficitară. Enumerez doar câteva cazuri: în zona Rupea - Platforma "Colorom- Codlea", în zona Făgăraş - SC NITRAMONIA. În acest sens, vă întreb, domnule ministru, care este prognoza Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în ceea ce priveşte şomajul în aceste cazuri şi dacă există măsuri sociale pentru prevenirea efectelor negative ale acestui fenomen? Doresc răspuns în scris. Vă mulţumesc. Marian Iulian Rasaliu, Grupul PD-L, senator de Braşov. |  |
|
8. | : Mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori, Stimaţi colegi, Săptămânile acestea, la Bruxelles, s-au înteţit rumorile la adresa prezenţei României şi Bulgariei în Uniunea Europeană. Lipsa de credibilitate a reformelor în justiţie, temerile legate de modul de gestionare a fondurilor Uniunii Europene vin să mărească simţitor corul celor care ar dori ca banii europeni să nu mai ajungă în cele două ţări. În pofida interpretărilor, de obicei atinse de morbul catastrofic, dacă nu al răutăţii, încă nu există un document oficial care să taie România de la beneficiile financiare ale apartenenţei la marea familie europeană. Ceea ce a influenţat săptămâna trecută întreaga societate românească este doar o jumătate de frază din textul unui document oficial care face vorbire despre faptul că raportorii vor avea libertatea de a propune în documentele de evaluare din luna iulie chiar stoparea fondurilor, dacă analiza pe care o fac asupra modului în care se produce managementul cheltuirii acestora manifestă disfuncţionalităţi care sugerează frauda. Dacă realitatea este mai puţin deprimantă, cenuşiul situaţiei nu poate fi ignorat. Am putea fi în pericol să rămânem fără finanţare comunitară, dacă factorii de decizie ar fi aceia care se băteau, în toamna trecută, cu pumnii în piept că nu trebuie să dăm socoteală nimănui despre ce facem în ţară nici cu reforma în justiţie, nici cu programele pentru atragerea de fonduri, şi nici cu taxele şi impozitele care îngrădesc libera circulaţie a mărfurilor. Nu mai este cazul, doamnelor şi domnilor senatori, să deplângem situaţia în care suntem puşi acum, cu toţii, de pe urma lipsei de responsabilitate a administraţiei Tăriceanu în tratarea chestiunilor de interes naţional. Modul în care a fost mimată timp de doi ani şi jumătate reforma justiţiei române nu a reuşit să convingă pe nimeni, nici pe români, cu atât mai puţin pe oficialii europeni. Din fericire, avem din nou în fruntea Guvernului echipa care a dat garnitura de premianţi în procesul de aderare a României. Unul după altul, de la o zi la alta, într-o întrecere permanentă cu clipele, steguleţele roşii au căzut de pe harta contractului de aderare. Miniştrii democraţi Anca Boagiu, Vasile Blaga şi Monica Macovei nu au avut zi sau noapte în lupta cu lipsa de performanţă a administraţiilor anterioare în domeniile-cheie ale descentralizării, depolitizării administraţiei, securizarea frontierelor şi, mai ales, reforma justiţiei. Principiile europene au fost odată respectate şi promovate în activitatea noastră de modernizare a statului român. Avem determinarea necesară şi, prin intermediul actualului Guvern, am purces deja la îndepărtarea tuturor cauzelor unor proaste percepţii la nivel european în ceea ce priveşte ţara noastră. Relaţia cu Uniunea Europeană este prioritatea zero a administraţiei de la Palatul Victoria, precum şi atragerea fondurilor comunitare care ne-au fost destinate încă de acum trei ani. Noi nu vom permite ca România să facă paşi înapoi în procesul său de obţinere a bunăstării pentru fiecare român în parte. Suntem garanţia unui rezultat pozitiv în acest proces. Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.) |  |
|
9. | : Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Partidul Democrat Liberal felicită romii din România pentru aniversarea Zilei Internaţionale a Romilor, care are loc astăzi. Noi susţinem activitatea intensă de integrare a acestora în societatea românească contemporană şi ne preocupăm intens pentru îmbunătăţirea infrastructurii, astfel încât nivelul lor de trai să înceapă să se apropie de un nivel decent şi să poată beneficia, în egală măsură cu toţi ceilalţi cetăţeni români, de ceea ce înseamnă alimentare cu apă, canalizare şi energie electrică. Suntem preocupaţi mai ales de nivelul de educaţie - nu numai al copiilor, dar şi al adulţilor de etnie romă -, în aşa fel încât aceştia să atingă standardul necesar pentru o evoluţie profesională adecvată statutului de cetăţean al Comunităţii Europene şi, nu în ultimul rând, al României. În plus, suntem în stadiul de elaborare a unor proiecte şi programe comunitare care să poată să fie aplicate de autorităţile locale pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă comunităţile de romi. Vă mulţumesc. |  |
|
10. | : Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Întrebarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale. Tema întrebării - Tichete de călătorie pentru pensionari. În memoriul adresat de Organizaţia orăşenească a pensionarilor din oraşul Victoria, judeţul Braşov, aceştia au semnalat faptul că tichetele de călătorie CFR acordate pensionarilor pentru transportul CFR, cele nefolosite, să fie decontate valoric sau în bonuri valorice la sfârşitul anului calendaristic beneficiarilor de drept. În acest sens, vă întreb, domnule ministru, care sunt măsurile pe care ministerul le va adopta pentru remedierea acestei situaţii deficitare. Doresc un răspuns în scris. Vă mulţumesc. A doua întrebare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, cercetării şi inovării. Doamnă ministru, Unul dintre obiectivele programului de guvernare, în ceea ce priveşte capitolul educaţie, se referă la investiţii în infrastructură, dezvoltarea campusurilor şcolare şi studenţeşti, reabilitarea şcolilor, construirea de noi săli de sport şi grădiniţe. La capitolul infrastructură, programul de guvernare menţionează dezvoltarea de campusuri şcolare integrate pentru educaţia de bază complementară şi reabilitarea şcolilor. Stimată doamnă ministru, În acest sens, doresc să vă adresez următoarea întrebare: Care este cuantumul sumei alocate, defalcată pe autorităţile publice locale şi pe Inspectoratul Şcolar Judeţean Braşov, în ceea ce priveşte infrastructura şcolară pentru anul 2009? Doresc răspuns în scris. Vă mulţumesc foarte mult. Marian Iulian Rasaliu, senator de Braşov. |  |
|
|