: "Necesitatea schimbării politicii sociale româneşti" În ţări europene precum Italia, Germania, Austria, protecţia socială are o logică şi o viziune în timp remarcabile. O societate sănătoasă este aceea care sprijină cu adevărat tinerii, bătrânii, copiii şi, în general, familia. Tinerii sunt sprijiniţi pentru achiziţionarea de locuinţe cu o parte din costul dobânzii creditului. Pensionarilor li se oferă pensii decente pentru că cei care se ocupă de gestionarea fondurilor au obligaţia de a obţine anumite randamente. Fiecare ţară are propriul model social. Cu toate acestea, modelele sociale ale statelor membre ale Uniunii Europene se bazează pe valori comune: economie de piaţă, eradicarea şomajului, acces la serviciile publice, protecţie socială. În orice ţară, Model Social European se traduce prin regulamente diferite cu privire la piaţa muncii, prin căi diferite de furnizare a serviciilor de sănătate, educaţie şi a altor servicii publice, precum şi prin taxe şi sisteme de protecţie socială diferite. În cadrul Model Social European, creşterea economică şi progresul social sunt strâns corelate. Competitivitatea presupune sisteme sociale eficiente, însă orice efort de a extinde măsurile sociale, indiferent de modul specific de viaţă al fiecărui stat membru, duce, în final, la regres în economie şi subminează capacitatea societăţii de a susţine măsurile sociale. Instituţii ca ANL (Agenţia Naţională pentru Locuinţe) trebuie să dispară pentru că acestea servesc doar intereselor de grup, iar în locul lor trebuie să se ofere soluţii tuturor tinerilor (o chirie subvenţionată sau suportarea de către stat a unei părţi din dobânda plătită pentru achiziţionarea unei locuinţe). Sistemul de pensii facultative trebuie modificat pentru că acesta oferă doar mari sume de bani intermediarilor financiari, aceştia neavând obligaţia de a da un randament real la sfârşitul perioadei de contribuţie. Dacă aceste lucruri nu vor fi schimbate, în România va creşte polarizarea socială, care va submina pacea socială şi viitorul ţării.

: "În România se trăieşte prost!" După preluarea puterii de către Alianţa portocalie DA, care a ademenit populaţia cu sloganul "Să trăiţi bine!", ţara nu a cunoscut prosperitatea, creşterea economică fiind direcţionată doar spre cei bogaţi. Păcăleala a fost inventată de preşedintele Băsescu, care, trecând printr-un cimitir din Sibiu, a văzut scris pe o placă funerară "Să trăiţi bine!". La sfârşitul guvernării de dreapta, în România, se trăieşte prost! O treime din români afirmă că trăiesc mai prost de la an la an, potrivit unui sondaj realizat recent. Aproximativ 30% dintre orăşeni au afirmat că viaţa lor s-a schimbat în rău în 2007 faţă de 2006, iar circa 20% spun că banii pe care îi câştigă nu le sunt suficienţi nici pentru a-şi cumpăra strictul necesar. Standardul de viaţă ne aruncă în coada Europei: cea mai mică putere de cumpărare, cele mai mici cheltuieli în bugetul de familie pentru mâncare şi cele mai mici pentru sănătate. Ţara noastră este pe locul 32 din 40 de state analizate din punctul de vedere al puterii de cumpărare şi pe unul dintre ultimele locuri din punctul de vedere al salariului minim pe economie şi al p.i.b. pe cap de locuitor. Salariul mediu din România nu asigură nici măcar subzistenţa, dar ce să spunem despre un trai decent! Salariul mediu net este de aproximativ 300 de euro, dublu faţă de salariul minim. Cum poate trăi un român din aceşti bani? După ce plăteşte întreţinerea şi utilităţile - curentul, taxa radio-TV şi telefonul - românului îi mai rămân aproximativ 200-250 de euro (în echivalent lei). Coşul zilnic de consum asigurat din aceşti bani ar putea fi relativ variat, prin comparaţie cu cel al salariului minim: o pâine, două ouă, un litru de lapte, un kilogram de cartofi, o jumătate de kilogram de carne, un sfert de kilogram de brânză, un iaurt şi 100 mililitri de ulei. Şi desert: o jumătate de kilogram de portocale şi, poate, o ciocolată. Pentru aceste alimente, românii ar scoate zilnic din buzunar aproximativ 7 euro. Şi iată, salariul este cheltuit! Aşadar, românii trebuie să îşi gospodărească salariul ca să le ajungă şi pentru celelalte cheltuieli: produse de igienă, îmbrăcăminte, transport ş.a.m.d. Dacă nu au o locuinţă în proprietate, la toate acestea se adaugă şi chiria. Pentru garsoniere, chiria lunară porneşte de la 300 de euro în Bucureşti. În consecinţă, românii care au un salariu mediu de 310 euro (echivalent lei) nu prea au şanse să găsească un acoperiş deasupra capului. În această categorie intră profesorii şi doctorii, tineri absolvenţi de facultăţi, pensionarii, oameni care, într-o societate normală, ar trebui să aibă un trai decent.

: "Reforma economică a fost făcută de formă!" Scăderea accelerată a puterii de cumpărare a leului ne confirmă faptul că guvernarea liberală minte când vorbeşte de creştere economică sustenabilă. Termenul acesta este vehiculat de aşa-zişii specialişti aduşi în prim plan de Alianţa de tristă amintire DA. Creşterea sustenabilă este creşterea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi. Conceptul de creştere sustenabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice şi elementele capitalului natural. Reforma economică a fost făcută de formă. Reforma economică adevărată înseamnă creşterea productivităţii: facilitarea investiţiilor, în special investiţiile străine directe (investiţii de la firul ierbii) şi dezvoltarea capitalului uman. Liberalii nu înţeleg că modernizarea sectorului energetic necesită investiţii importante. Deschiderea şi modernizarea acestui sector poate conduce la creşterea productivităţii şi a economiei în general. Piaţa muncii este esenţială pentru o economie sănătoasă. În segmentele cu participare scăzută, în special a tinerilor şi a celor în vârstă, este nevoie de stimulente care să conducă la creşterea participării acestor două categorii pe piaţa muncii. Dezvoltarea capitalului uman necesită reformarea sistemului de învăţământ - astfel încât să fie mai receptiv la o lume în schimbare - dar şi a sistemului sanitar. Sectorul public trebuie să fie unul eficient şi modern şi nu construit pe criterii clientelare. El trebuie să conducă la dezvoltarea infrastructurii publice. Următorul guvern trebuie să găsească soluţii la următoarele probleme esenţiale: dezechilibrele interne, care se dezvoltă într-un ritm accelerat şi se manifestă prin deficitul de cont curent şi inflaţie; mediul internaţional se află într-o etapă de reaşezare rapidă, proces care trebuie urmărit cu atenţie şi care necesită măsuri rapide de echilibrare.

: "Recesiunea economică şi criza demografică" Între recesiunea economică şi criza demografică există o legătură directă. România a intrat în al optsprezecelea an de declin al populaţiei şi nu există semne că această tendinţă va dispărea. Ţara noastră se află într-o criză demografică, ceea ce va duce în timp la decimarea populaţiei acestei ţări, la scăderea p.i.b.-ului şi a forţei economice naţionale. Populaţia României a scăzut cu aproape 2 milioane de persoane din 1990 până în prezent. Fertilitatea a scăzut la 1,2 copii la o femeie, cifră care nu asigură înlocuirea generaţiilor. Alt motiv pentru scăderea populaţiei îl reprezintă migraţia externă a cărei dimensiune rămâne necunoscută. Cele mai mari valori sunt reprezentate de migraţia temporară pentru muncă. Dintre cei plecaţi la muncă, 70% au vârste între 20 şi 40 de ani, adică sunt persoane care pot aduce pe lume copii, dar şi cei cu putere de muncă. Conform unui studiu al Băncii Mondiale din 2007, 88% dintre tinerii români între 15 şi 24 de ani se gândesc să emigreze temporar. Alături de capital, factorul forţă de muncă este determinant pentru creşterea economică. Criza demografică se întrepătrunde cu sistemul de pensii nesustenabil pe mai multe planuri: îmbătrânirea populaţiei - ceea ce înseamnă că tot mai puţini salariaţi vor susţine tot mai mulţi pensionari; şi emigraţia - ce semnifică faptul că o parte din ce în ce mai mare din populaţia activă nu îşi mai aduce contribuţia la sistemul românesc de contribuţii sociale. Rău este faptul că emigraţia nu pare să se oprească prea curând pentru că politica Guvernului liberal a ignorat total problemele generaţiei tinere, statul nu sprijină cu adevărat instituţia familie, care este celula de bază a societăţii. Preşedintele României îndeamnă tinerii să plece pe meleaguri străine, în vreme ce primarul Bucureştiului spune că nu vrea să mai construiască locuinţe sociale, dânsul lucrând doar pentru grupurile de interese democrat-liberale.

: "România este prinsă în capcana crizelor externe" Economia românească este în impas. Creşterea economică intră în buzunarele instituţiilor de intermediere financiară, a băncilor, a samsarilor imobiliari şi a regilor asfaltului. Populaţia primeşte la depozite o dobândă real negativă şi plăteşte la credite sume uriaşe, înrobitoare. Aşadar, creşterea economică este exportată de companiile financiare multinaţionale, profiturile imense făcute pe spinarea celor mulţi sunt externalizate. Banca Naţională, împreună cu Guvernul, trebuie să reglementeze urgent această situaţie. Crizele externe care afectează economia fac să crească costurile pentru populaţie, oamenii devenind veritabili sclavi ai creditelor. Juan Ansola, reprezentantul regional al Fondul Monetar Internaţional pentru România, a declarat că principalele probleme cu care se confruntă România în actuala conjunctură internaţională nefavorabilă sunt creşterea costului finanţărilor externe, restricţionarea accesului băncilor locale la finanţări din afară şi încetinirea economiilor principalilor parteneri. Politica Guvernului, în special cea fiscal-bugetară, este considerată a nu fi una viabilă, care să susţină creşterea economică. Emisarul FMI a precizat că România nu a luat, în ultimii ani, măsuri care să o ajute să depăşească conjunctura nefavorabilă, în primul rând în plan fiscal, iar acum depinde, în mare măsură, de mişcările externe imprevizibile. Aşadar, economia este la voia sorţii, guvernanţii actuali nu sunt capabili să înţeleagă pericolele şi factorii nocivi care sărăcesc populaţia.

: "Instabilitatea financiară a României" Comisia Europeană aşteaptă din partea României notificarea fiscală care prezintă scenariul macroeconomic pentru 2008 şi realizările din 2007. Într-un document recent, aceasta a atras atenţia că România nu îşi va putea ţine sub control deficitul bugetar până în 2011 în condiţiile în care cheltuielile publice îşi vor fi continuat trendul ascendent, iar inflaţia va continua să crească. Comisia Europeană este organul executiv al Uniunii Europene, având rolul de a întocmi proiecte de legi şi de a monitoriza aplicarea acestora, este totodată un organ al Comunităţilor Europene, independent de statele membre, având un caracter supranaţional. Creşterea dramatică a deficitelor externe a condus la explozia inflaţiei, iar pe termen mediu şi lung aceasta va afecta considerabil stabilitatea financiară a economiei româneşti. Creşterea îndatorării, posibilele şocuri negative asupra ratei dobânzii, majorarea inflaţiei şi deprecierea leului vor periclita capacitatea populaţiei de a plăti creditele contractate. Rezultatul va fi o presiune imensă asupra sistemului financiar şi va submina credibilitatea României pe plan internaţional. Din păcate, în ultima vreme, se realizează doar scenariile pesimiste, în ultimii ani, deficitul de cont curent a crescut de la 8% din p.i.b., la 12% din p.i.b. şi mai apoi la 16,5% din p.i.b. În aceste condiţii, dacă viziunea politicii guvernamentale şi oamenii care o conduc nu se vor schimba, putem asista la încetinirea accentuată a creşterii economice sub 3%, revenirea la inflaţia de două cifre şi corecţia deficitului de cont curent ce se va face brutal prin jocul pieţei, pe fondul deprecierii masive a monedei naţionale. Toate aceste efecte negative vor fi resimţite din plin de populaţie prin scăderea puterii de cumpărare şi prin bulversarea bugetelor agenţilor economici, scăderea profiturilor.

: Stimaţi colegi, Într-adevăr, aceşti bani au fost alocaţi pentru altele, pentru infrastructură, poduri, podeţe ş.a.m.d., dar ei nu au fost cheltuiţi deocamdată, deci nu s-au produs efectele. Iar Legea bugetului pe anul 2008 nu mai avem cum s-o modificăm. Retrimiterea la comisie, eu zic că nu este prea bună, pentru că o dată a mai fost retrimisă la comisie, noi am verificat aceste probleme. Totodată, noi solicităm ca acest proiect de lege să apară azi pe ordinea de zi.

: Trebuie să înţelegem că aceşti bani au fost alocaţi pentru infrastructură, sisteme de alimentare cu apă, canalizare, drumuri şi podeţe şi, totodată, sunt aprobaţi prin Legea bugetului pe anul 2008.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fondului de dezvoltare a satului românesc, cadru legislativ care să permită asigurarea evidenţierii în mod distinct, în cadrul resurselor financiare publice, a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea satului românesc, precum şi destinaţiile acestor fonduri. Se asigură finanţarea lucrărilor de investiţii din infrastructură, sisteme de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi epurare, platforme de gunoi, poduri, podeţe şi punţi pietonale. Repartizarea de sume din fond se va face prin hotărâre de Guvern, la propunerea ordonatorilor principali de credite. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituţia României, republicată. La dezbaterea proiectului a participat doamna Doina Dascălu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. La lucrările comisiei au participat 27 de deputaţi, din totalul de 28 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 27 noiembrie 2007. Acesta este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. În urma dezbaterii proiectului de lege, în şedinţa din data de 19 februarie 2008, comisia propune supunerea spre dezbatere şi adoptarea plenului Camerei Deputaţilor a proiectului de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulţumesc.

: Obiectul de reglementare al proiectului de lege este crearea cadrului juridic privind raportarea la Institutul European de Statistică a datelor statistice în domeniul finanţelor publice la termene precise, respectând sistemul european de conturi. La reexaminarea proiectului, în şedinţa comisiei din data de 19 februarie 2008, au participat doamna Dascălu, secretar de stat, doamna Ilie Doina, director general, şi doamna Alecu Georgeta, şef serviciu în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor. La lucrările comisiei au participat 24 de deputaţi din totalul de 28 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 27 noiembrie 2007. Acest proiect este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.