: Mulţumesc, domnule preşedinte. Distinşi colegi, Actualul Guvern, printr-o campanie mediatică agresivă, vrea să ne facă să credem că domeniul culturii a căpătat un loc central în actul de guvernare. Fals! Când privim acţiunile Guvernului, vedem că în spatele campaniei de imagine se ascunde dorinţa de a distrage atenţia opiniei publice de la dezastrul păstorit în cultură de miniştrii tehnocraţi. Mă refer aici la campania de promovare a subscripţiei publice pentru achiziţionarea sculpturii lui Constantin Brâncuşi, "Cuminţenia Pământului". În timp ce guvernanţii îi îndeamnă pe români să doneze bani pentru această sculptură, pentru a strânge suma de 6 milioane de euro sau aproximativ 26,7 milioane de lei, la rectificarea bugetară din luna august, Ministerului Culturii i-au fost tăiate 179,5 milioane de lei, de şapte ori suma cerută populaţiei. Constat cu surprindere, legat de această rectificare bugetară, lipsa de reacţie a unor colegi care anul trecut, când cultura nu a pierdut nici măcar un leu, au fost extrem de vehemenţi şi mi-au solicitat demisia din poziţia de ministru, doar pentru că pe proiectul iniţial al Ministerului Finanţelor, bugetul Ministerului Culturii era diminuat cu 2.000.000 de lei, o sumă oricum infimă faţă de cele 179,5 milioane de lei, tăiate acum. De fapt nu doar că anul trecut cultura nu a avut o rectificare bugetară negativă, dar a fost suplimentat bugetul Festivalului Internaţional "George Enescu" şi am putut aloca bani pentru investiţii şi proiecte importante la Opera Naţională din Bucureşti, la Teatrul Naţional "Ion Luca Caragiale" din Bucureşti, Muzeul Naţional de Istorie al României, Muzeul Naţional de Artă al României, Muzeul Satului "Dimitrie Gusti", Muzeul Ţăranului Român, Teatrul Naţional "Lucian Blaga" din Cluj şi Teatrul Naţional "Mihai Eminescu" din Timişoara şi de asemenea am obţinut înfiinţarea şi bugetarea a 100 de posturi la Teatrul Naţional din Bucureşti şi la alte instituţii reprezentative de cultură, posturi care au fost blocate de administraţia tehnocrată de la Ministerul Culturii. După care onorabilii colegi, anul trecut extrem de critici, se plâng ipocrit de soarta crudă a culturii. În contextul mai larg al aniversării celor 140 de ani de la naşterea lui Constantin Brâncuşi, aş adăuga lipsa de acţiune a actualei conduceri a Ministerului Culturii în ceea ce priveşte dosarul pentru includerea în patrimoniul UNESCO a ansamblului "Calea Eroilor" de la Târgu Jiu, dosar pe care anul trecut l-am retras pentru a-l actualiza cu observaţiile făcute de experţi internaţionali şi pentru a evita astfel respingerea sa pentru totdeauna. Astăzi nu mai ştim ce s-a întâmplat între timp. Nu se mai ştie nimic public despre acest dosar. Ştim doar că la ultima reuniune a Comitetului Patrimoniului Mondial UNESCO, care a avut loc la Istanbul, nu s-a întâmplat nimic în acest sens. Un alt punct restant este înfiinţarea Muzeului Naţional "Constantin Brâncuşi", aprobată de către Parlament, în vara anului trecut, prin Legea nr. 199/2015. Au fost discuţii în luna februarie a acestui an, despre iniţierea unor demersuri în acest sens, însă de atunci lucrurile stagnează. Coroborând toate acestea, putem concluziona că sub pretextul sprijinului acordat culturii naţionale, care este admirabil, sublim, am putea zice, dar lipseşte cu desăvârşire, actualul Executiv a transformat o intenţie bună, de altfel, într-un joc de imagine. Şi nu orice fel de joc, ci unul finanţat pe spinarea cetăţenilor acestei ţări şi de pe urma căruia în niciun caz nu profită cultura română. Suntem încă departe de a face din cultură o valoare a bunei guvernări şi un obiectiv central al actului de guvernare. Deputat Ioan Vulpescu, Colegiul nr. 13, Bucureşti.