: "cele mai frumoase zile" Sfârşitul toamnei. Începutul iernii. De 99 de ani la sfârşitul toamnei şi de 93 de ani la începutul iernii în acest an - 2011- la doar trei zile distanţă, două popoare înrudite îşi sărbătoresc cea mai frumoasă zi - Ziua Naţională. În ordine cronologică, 1912, 28 Noiembrie, albanezii; 1918, 1 Decembrie, românii. Iar la 29 noiembrie 1944 capitala Tirana s-a autoeliberat de sub ocupaţia militară germană. Cea mai frumoasă zi poate fi în viaţă una singură, sau pot fi mai multe, sau toate ale unei vieţi de om. Dar comună poporului, unică pentru fiecare ţară şi repetabilă, căci anual se sărbătoreşte, este ceea ce numim Ziua Patriei, Ziua Naţională. Cea mai frumoasă zi! Ea indică cel mai important şi fericit eveniment istoric pe care l-au trăit înaintaşii care l-au făurit şi pe care-l aniversăm în comun fiecare dintre noi, cei aparţinând prin cetăţenie unui popor. Aşa cum am arătat mai sus, doar 3 zile despart cele două zile naţionale, a Republicii Albania şi a României. Pentru albanezii din România, cele două atât de apropiate sărbători se unesc într-un buchet al cărui parfum dublează bucuria: declararea independenţei şi formarea statului naţional albanez; pentru România - Marea ei Unire şi formarea României Mari prin unirea cu Transilvania. Adunarea Naţională de la 1 Decembrie 1918 a recunoscut deplina egalitate în drepturi a tuturor naţionalităţilor ce locuiau pe teritoriul României, rezoluţie votată în unanimitate de Marele Sfat Naţional. Şi nu se poate uita nici mâna întinsă dintotdeauna dinspre Carpaţi spre ţinuturile albaneze, pod solid, înfrumuseţat în timp, dintre România şi Albania, căci istoricii consideră că cele două popoare sunt înrudite prin fondul istoric comun traco-ilir. Şi nu se uită că, de-a lungul vremilor s-a dorit, s-a muncit, s-a luptat şi viaţa s-a dăruit de mii şi mii de patrioţi pentru unitatea şi independenţa atât a patriei române, cât şi a patriei albaneze. Asociaţia Liga Albanezilor din România, organizaţie parlamentară reprezentativă a minorităţii albaneze, sărbătoreşte prin activităţi culturale şi acţiuni sociale şi umanitare atât ziua naţională a patriei de origine, cât şi ziua naţională a ţării care i-a primit pe albanezi de-a lungul sutelor de ani, totdeauna cu căldură frăţească, şi căreia i-au fost şi îi sunt mereu loiali şi în care s-au integrat în mod firesc. Urăm Republicii Albania, urăm României şi prieteniei de veacuri a celor două popoare surori, la mulţi ani!

: Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentele colegului meu au curs în valuri şi nu am avut timp să intervin la momentul potrivit, dar, chiar şi aşa, amendamentul referitor la Biserica din Uricani ar fi fost respins. Uricani este un loc foarte trist, poate cel mai trist dintre oraşele din Valea Jiului. Acelor oameni, care abia mai trăiesc, nu le-a rămas decât credinţa. Măcar data viitoare sau la rectificare, îl rog pe domnul ministru să aloce pentru Biserica din Uricani o parte din suma necesară şi vă invit, stimaţi colegi, la Uricani, în judeţul Hunedoara, să vedeţi cu ochii dumneavoastră că se poate face ceva, atunci când se va putea face. Vă mulţumesc. (Rumoare în sală)

: "În perimetrul celor trei zile" Niciodată nu este târziu pentru exprimarea sentimentului de iubire, al ataşamentului pentru ţara natală sau, dacă aparţii unei alte etnii, faţă de ţara care ţi-a primit strămoşii, bunicii, ori părinţii, rudele ori pe tine. Numai trei zile despart cele două sărbători ale zilelor naţionale: a Republicii Albania (28 noiembrie) şi a României (1 decembrie). Chiar dacă foarte multe evenimente au despărţit în lungul veacurilor cele două popoare, vremea le-a lăsat spiritul aproape, aşa cum din antichitate au fost, prin asemănarea lor sufletească, datorită înrudirii marilor triburi ale tracilor şi ilirilor. Nu e rostul nostru, doar bunul Dumnezeu îl are cu adevărat, să lăudăm ori să criticăm calităţile, respectiv defectele unui popor. Fiecare dintre cele două popoare ale noastre şi le cunoaşte, chiar dacă nu şi le afişează, ori şi le ascunde de cunoaşterea străinilor. Nimeni nu are voie să critice dacă nu este curat. Rolul nostru aici este de a aminti sau de a informa pe cei care ne cunosc mai puţin că sudura sufletească între români şi albanezi a fost dovedită în nenumărate ocazii, şi mari şi mărunte. Fiecare a luptat pentru independenţa, fiecare a muncit pentru prosperitatea ţării lui. Dar albanezii au venit de-a lungul timpului pe pământul acestei ţări ca spre fratele mai mare al ţinuturilor lor. În zonele submontane ale Carpaţilor meridionali sunt foarte multe nume de origine albaneză. Căsătoriile etnic mixte au fost şi sunt şi azi o realitate. Motivele populare pe ţesături sunt de cele mai multe ori foarte asemănătoare. Zeci de cuvinte din anticul fond lingvistic traco-ilir se regăsesc în ambele limbi. Apropierea albanezilor de populaţia aromână conlocuitoare le-a facilitat, la venirea în România, învăţarea limbii române. Stabilindu-se cu zecile de mii aici, albanezii au devenit cetăţeni loiali patriei de adopţie, au luptat în armata română şi au suferit în închisorile comuniste România modernă s-a ridicat şi cu braţele lor, a înflorit şi cu ajutorul gândirii lor. Au respectat legile ţării. Cei care n-au făcut-o sau nu-i cunosc nici astăzi legile, majoritari sau minoritari, nu şi-au găsit sau nu-şi găsesc niciodată cu adevărat, locul în ţara în care trăiesc. În perimetrul celor trei zile de sărbătoare, se regăsesc şi cetăţenii români de etnie albaneză din România, sărbătorind la 1 Decembrie 92 de ani de la Marea Unire, iar albanezii din România li se alătură, adăugându-şi în sărbătoare şi cei 98 de ani de când a fost declarată independenţa Albaniei. Două foarte vechi popoare gospodărindu-se de atunci pentru un nou început. Albania avea să devină teatru de război. România Mare ieşea întregită din război, dar graniţele sale erau trasate cu sânge. Dar totdeauna vremurile rele care au trecut peste cele două ţări s-au lovit de tăria şi semeţia muntelui făcut din eroism şi tenacitate ale celor două popoare. Le luminează astăzi soarele adevăratei libertăţi. Fie-i strălucirea binecuvântată!

: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Înainte de a face o declaraţie politică, doresc, în numele Asociaţiei Liga Albanezilor din România şi al cetăţenilor români de origine albaneză din România, în numele tuturor organizaţiilor parlamentare aparţinând minorităţilor naţionale şi al tuturor cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, să transmitem în Polonia condoleanţe sincere şi sentimentele noastre de susţinere morală pentru pierderile ireparabile suferite de poporul polonez. Nu este cetăţean al acestei ţări, şi printre ei se numără şi albanezii din România, care să nu sufere şi să nu vă fie alături. Suntem convinşi că puterea morală a poporului polonez va reuşi, ca în toate cazurile din istoria sa, petrecute până acum, să reunească, odată mai mult, prin durere şi tenacitate, pe polonezii de oriunde trăiesc şi să depăşească perioada atât de grea prin care trece patria poloneză. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declaraţia mea politică are o temă mai largă şi mai generală, dar e de maximă importanţă pentru minoritatea pe care o reprezint. Vorbesc despre relaţii actuale româno-albaneze. Relaţiile între România şi Republica Albania au tradiţie pe toate planurile vieţii: politice, spirituale, culturale, economice şi sociale. Elevii şi studenţii din Albania, albanezi cât şi cei de origine aromână, au beneficiat şi beneficiază de bursele statului român de-a lungul zecilor de ani, iar la începutul secolului XX funcţiona în Bucureşti o şcoală care pregătea învăţători pentru Albania. Încă din 1995 este în vigoare, ca urmare a tratatului de prietenie, colaborare şi bună vecinătate încheiat între cele două ţări, un protocol de colaborare economică prin care se fac: informări reciproce cu privire la situaţia economică, evaluarea schimburilor comerciale bilaterale şi cooperare economică şi se stabilesc perspectivele dezvoltării în continuare a acestora, se analizează periodic progresele făcute, se face schimb de date statistice - totul în cadrul juridic şi instituţional. Există acorduri în domeniul agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, tarife de transport transfrontalier, cercetare, domeniile petrolier şi metalurgic, se organizează forumuri de afaceri, târguri, misiuni economice între camerele de comerţ şi ministerele economice ale României şi Republicii Albania. La nivel parlamentar s-au format grupuri de prietenie şi schimb reciproc de vizite. În mod special se lucreză în ceea ce priveşte schimbul de experienţă şi asigurarea sprijinirii de către România a Republicii Albania în procesul actual de integrare în UE, aşa cum a fost sprijinită şi pentru intrarea în NATO. Schimburile de experienţă se efectuează prin vizite la nivel înalt şi prin specialişti, între instituţii de stat din diferite domenii. Schimburile culturale, nu atât de intense după revoluţie cum ne-am dori, se efectuează în general prin Asociaţia Liga Albanezilor din România în majoritatea cazurilor. Schimburile comerciale, din care 9 zecimi exporturi româneşti spre Republica Albania, s-au diminuat cu o treime în ultimul timp datorită crizei economice care a lovit România, dar a crescut considerabil exportul albanez spre ţara noastră. Asociaţia Liga Albanezilor din România - organizaţie parlamentară reprezentativă a acestei minorităţi - contribuie la dinamizarea cooperării între cele două ţări în domeniul cultural, social şi universitar. Asociaţia Liga Albanezilor din România speră că întreaga economie românească va reveni la nivelul maxim de cooperare şi din domeniul economic propus. Fac mult pentru aceasta nu numai ambasadele celor două ţări şi specialiştii diferitelor domenii menţionate, ci şi cetăţenii albanezi absolvenţi ai universitrăţilor româneşti care, conform unei foarte vechi tradiţii, au şi ei meritul de a menţine permanent legăturile spirituale şi materiale între cele două popoare considerate de către istorici a fi înrudite pe linia traco-iliră. Vă mulţumesc.

: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Oana Manolescu, deputat ales în Colegiul uninominal naţional, "Jur credinţă patriei mele România. Jur să respect Constituţia şi legile ţării. Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor. Aşa să mă ajute Dumnezeu!" (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor.) (Aplauze.)

: Bună ziua. Din păcate, vreau să-i răspund domnului meu coleg, nu sunt informată asupra a cât de mari sunt pensiile în Albania, însă am să vă rog frumos, găsiţi comparaţii, domnule coleg, şi cu alte ţări. De la această tribună, în general, s-au făcut comparaţii cu Albania în sens peiorativ. Am să vă rog să vă informaţi şi despre alte ţări, nu numai despre ţara ai cărei cetăţeni, cu zeci de ani în urmă, sunt acum cetăţeni români. Vă mulţumesc.

: La mulţi ani!, dragele mele colege de muncă din toată instituţia Parlamentului român. Stimaţi colegi, Daţi-mi voie să vorbesc astăzi, în scurtul meu cuvânt, în primul rând, din partea colegilor şi apoi din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, tuturor femeilor: "Acestea sunt flori care nu pier nicicând, răsărite, crescute, înflorite şi al căror parfum îmbracă un pământ, luminându-l cu raze aurite, de la străbunice până la strănepoate, din vechime în viitor, mama, soţia şi fiica, toate femeile-s cântec şi dor şi oricând, pretutindeni, alăturea sunt, fiindcă datu-le Domnul puterea să aducă bucurie în faptă şi gând şi să aline în lacrimi durerea, Domnul datu-va alăturea nouă flori şi cântec şi zâmbet şi soare, mulţumim pentru că existaţi şi vouă vă închinăm inima în sărbătoare" (Aplauze.) Mulţumesc. Chiar dacă aceste cuvinte nu sunt de calitate, calitate reprezintă ceea ce vor ele să exprime. Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, urarea noastră, în orice zi din viaţă, este pentru florile cu a lor dulceaţă, femei şi fete, zâmbet în cuvânt, puterea ţării noastre, ele sunt şi trebuiesc mereu a fi iubite, pentru virtuţile deosebite, pentru întreg devotamentul lor, precum Hristos cerut-a tuturor; ele cultivă binele omenirii şi pun tărie în slăbiciunea firii, speranţă, jertfă, milă şi iubire, buchet pentru eternă fericire; femei şi fete de orişice etnie, lăsaţi în suflet soarele să vie, iar dacă zâmbetul v-a dispărut, credinţa şi blândeţea de început, păstraţi-le şi dăruind şi voi, primi-veţi înmiitul înapoi din ceruri o benefică lumină, ce-i pentru toate dragostea divină." Mulţumesc. (Aplauze.)

: Stimate domnule preşedinte, Stimate colege şi stimaţi colegi senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Cetăţenii români de altă etnie, minorităţile naţionale reprezintă 10% din populaţia ţării. România e patria noastră. Singura noastră patrie, în afara celei de origine, cea din care provenim şi o purtăm în suflet. Cetăţenii români de altă etnie, albanezi, armeni, bulgari, cehi, croaţi, evrei, germani, greci, italieni, macedoneni, maghiari, polonezi, romi, ruşi lipoveni, ruteni, sârbi, slovaci, tătari, turci, ucraineni, au participat de-a lungul vremilor la trăinicia şi înfrumuseţarea pământului românesc, pământ care i-au primit mereu cu dragoste şi care le-a dat un cămin cald şi zâmbetul frăţesc. România s-a ridicat şi cu ajutorul braţelor lor. A înflorit şi cu ajutorul gândirii lor. A rămas puternică prin fiecare cetăţean al ei, indiferent de etnie, iar când sicriele celor căzuţi în revoluţie au fost purtate şi urmate de mii de oameni în lacrimi şi în suspinul unei ţări întregi, pe aceste sicrie nu a fost etnia celor plecaţi spre veşnicie, a fost scris erou şi aşa vor rămâne. Orizonturi noi şi parcă cerul îşi deschise bolţile albastre, vă cântăm pe voi, eroi care aţi şters lacrima florilor în rouă, voi aţi dat istoriei alt mers, voi care aţi deschis o eră nouă, de iubire în locurile noastră, majoritari şi minoritari, suntem uniţi prin durerea şi fericirea zilelor revoluţiei şi aşa să rămânem mereu, iar Bunul Dumnezeu să lumineze şi să odihnească cerul său pe toţi cei care au schimbat definitiv neagra noastră umilinţă în strălucirea uriaşei noastre libertăţi. Vă mulţumesc. (Aplauze)

: Stimate domnule preşedinte, Stimate colege şi colegi, Astăzi este Ziua naţională a Republicii Albania. Permiteţi-mi să vă spun câteva cuvinte. În luna noiembrie a fiecărui an, Republica Albania îşi sărbătoreşte Ziua naţională, care, începând din anul 1912, la 28 noiembrie, este aniversarea de suflet a poporului albanez. Anul acesta se împlinesc 94 de ani de când la Vlora s-a înălţat steagul independenţei, proclamată de către Ismail Qemali în Adunarea Naţională a Reprezentanţilor din toată ţara. Au participat, de asemenea, reprezentanţi ai coloniei albaneze din Bucureşti, colonie care a contribuit substanţial spiritual, cu ajutorul statului român şi material, la pregătirea acestei mult visate zile. Şi doar 3 zile despart cele două zile naţionale, a Albaniei şi a României. Pentru albanezii din România, cele două zile, atât de apropiate sărbători, se unesc într-un buchet al cărui parfum dublează bucuria: formarea statului naţional albanez şi pentru România, Marea ei Unire. Dar albanezii trăiesc răspândiţi şi în alte ţări ale lumii. Ei îşi transmit de la bunici la nepoţi, la părinţi, copii, nepoţi şi strănepoţi, însemnătatea zilei ţării lor de baştină. Şi departe de patria-mamă, cu bucurie şi uneori cu nostalgie îi sărbătoresc ziua. În curând, România se va alătura Uniunii Europene. Ţinând seama de experienţa României, Republica Albania va avea un real sprijin în ea, pentru ca Albania să fie ferită de greşeli şi de dificultăţi în procesul de aderare. Greu încercatului şi viteazului popor albanez îi urăm să aibă mereu lumina şi pacea, dragostea şi libertatea pentru care a luptat atâtea secole şi a învins pentru el însuşi şi prin el însuşi. La mulţi ani, Albania! Vă mulţumesc. (Aplauze)

: Eu vă voi vorbi despre copii. "Copiii-s tot ce-i drept, frumos şi bine, Şi-n astă lume n-au un preţ al lor. Pentru copii să te jertfeşti pe tine, Ei fac să dăinuiască un popor. Ei sunt reala, unica avere Ce-aduce-n viaţă marele senin. Copiii-s cu adevărat putere. Copiii merită să-i ocrotim". Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine din plin acest proiect de lege. Vă mulţumesc. (Aplauze)