Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Sallai Imre
Sallai Imre
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, În continuare, îl invit la tribună pe domnul Liviu Dragnea, preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru prezentarea Declaraţiei Parlamentului pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918, pe care o vom supune votului la finalul intervenţiilor reprezentanţilor grupurilor parlamentare. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte.
27 Mar 2018  Sursa: stenograme parlament
2.
(de la tribună): Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova, Doamnă prim-ministru al României, Domnilor foşti preşedinţi ai României, Majestatea Voastră, Custode al Coroanei Române, Doamnelor şi domnilor miniştri, Domnule preşedinte al Curţii Constituţionale, Stimaţi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, Preafericirea Voastră, Înalt Preasfinţia Voastră, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Această şedinţă solemnă n-ar trebui aibă pentru noi, parlamentari români şi moldoveni deopotrivă, ca şi pentru toţi cetăţenii români şi moldoveni, doar o însemnătate istorică, oricât de monumentală ar fi aceasta. dovedim, cu ocazia acestei aniversări, semnificaţia politică a evenimentelor de acum un veac nu şi-a pierdut caracterul actual şi nici capacitatea de a ne mobiliza voinţele. Ideologia naţională a anilor ‘30 şi ‘40, resuscitată de naţional-comunismul ultimelor două decenii ale regimului totalitar, ne-a învăţat privim Actul Unirii, pregătit cu mari sacrificii şi trudă, proclamat de Sfatul Ţării de la Chişinău, pe 27 martie 1918, ca pe un episod memorabil - şi din păcate reversibil - al procesului de înfăptuire a idealului unităţii naţionale româneşti. Desigur, Sfatul Ţării a constatat, simplu şi firesc, poporul moldovean era în fapt parte a poporului român şi ţara care îşi căuta destinul după destrămarea imperiului ţarist nu era altceva decât o parte înstrăinată a Moldovei istorice. Această conştiinţă identitară a fost o condiţie necesară, dar nu şi suficientă, a Unirii. Revoluţia din februarie şi căderea autocraţiei erau trăite de moldovenii de peste Prut ca o şansă istorică de a deveni în sfârşit cetăţeni egali ai unei societăţi libere. Acum un veac, pe 27 martie, la Chişinău, ca şi pe 1 decembrie, la Alba Iulia, idealul naţional era inseparabil de viziunea democraţiei. Dictaturile secolului al XX-lea ne-au dezobişnuit asociem Revoluţia naţională din 1918 cu revoluţia democratică care, de la Petrograd până la Viena, prin Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, a schimbat radical nu numai harta Europei, dar şi modul de a gândi al tuturor europenilor. În ciuda refluxului democraţiei, care a început pentru ei în 1938 şi s-a încheiat tocmai în 1989, românii de pe ambele maluri ale Prutului nu au mai abandonat vreodată, chiar dacă nu i-au putut da glas în public, viziunea unei societăţi democratice, în care drepturile şi libertăţile civile şi politice nu sunt darul guvernelor, ci aparţin în mod natural fiecărui cetăţean în parte şi tuturor împreună. Printre aceste drepturi politice este şi acela de a trăi liber într-o naţiune întreagă şi indivizibilă. Acest drept a fost proclamat, în numele poporului dintre Prut, Marea Neagră, Nistru şi vechea graniţă cu Austria, de Sfatul Ţării, la 28 martie 1918. Sfatul Ţării nu a fost o adunare reprezentativă abstractă. Membrii Adunării aveau chipuri şi nume. Se cuvine rostim astăzi, cu solemnitate şi recunoştinţă, câteva dintre numele deputaţilor care au lucrat atunci pentru unire, care au redactat şi au adoptat Actul Unirii: Vladimir de Herţa, Pantelimon Erhan, Ion Inculeţ, Pan Halippa, Daniel Ciugureanu, Ion Buzdugan, Vladimir Cristi, Anton Crihan şi mulţi alţii, dar, desigur, alături de ei şi nu în ultimul rând, Constantin Stere. Nu am citat aici o listă de eroi atemporali ai idealului naţional. Nu am evocat supraoameni, ci oameni politici, unii dintre ei cu o lungă carieră. În ochii noştri, ei poartă, astăzi, aura nemuririi. Presa vremii însă nu i-a tratat cu o indulgenţă prea mare, în niciun caz mai mare decât cea de care beneficiază politicienii zilelor noastre. Câţiva au făcut chiar obiectul unor investigaţii ale instituţiilor de forţă ale statului precomunist. Ce au avut, aşadar, în plus faţă de noi, oamenii politici de azi, de la Bucureşti şi de la Chişinău? Neîndoielnic, pasiunea pentru democraţie, credinţa naţiunea se cuvine fie întregită, pentru este singurul trup cunoscut al democraţiei, unicul cadru constituţional în care democraţia se poate manifesta prin instituţii şi proceduri care garanteze drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Doamnelor şi domnilor, Evenimentul de acum un secol ne oferă, aşadar, o lecţie la care trebuie reflectăm cu mare atenţie. Revoluţia democratică a făcut România "întreagă şi mare", în vreme ce totalitarismul a fragmentat din nou România. Când democraţia este abandonată sau abuzată, naţiunea devine divizibilă şi fragilă. Această lecţie rămâne valabilă şi astăzi. Ca români, am învăţat, începând din 1940, nu litera tratatelor, alianţele internaţionale şi forţa armelor păzesc naţiunea, dar pare nu am înţeles încă pe deplin singura pavăză a naţiunii este calitatea democraţiei pe care este capabilă o pună în operă. Cel mai eficient şi, paradoxal, cel mai puţin costisitor program de înzestrare a unei naţiuni este cel care înarmează fiecare cetăţean cu drepturi şi libertăţi inalienabile, care îl echipează cu cele mai puternice garanţii constituţionale şi procedurale în faţa abuzurilor statului. Pentru cetăţenii abuzaţi de instituţiile propriului stat nu vor fi predispuşi, orice ar spune ideologiile naţionaliste şi miturile patriotice, reziste agresiunii unui stat străin. Trăind sub dictatură în 1940, românii nu au avut forţa morală refuze ultimatumul sovietic şi dictatul nazist. Au deplâns frângerea naţiunii, dar nu i s-au opus. Doamnelor şi domnilor, propun, sub inspiraţia evenimentelor de acum un secol din Basarabia, încercăm aprindem în noi înşine pasiunea pentru democraţia care i-a animat pe iluştrii noştri înaintaşi de la Chişinău şi nu ne amăgim. Hotarul de pe Prut nu va dispărea datorită talentului nostru diplomatic sau ştiinţei noastre de a negocia tratate şi acorduri internaţionale. Nu-l vor şterge nici poeziile, cântecele sau declaraţiile patriotice. După exemplul anului 1918, doar vrerea Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, exprimând voinţa poporului român din România şi din Moldova, va putea reface ceea ce a făcut Sfatul Ţării cu un veac în urmă şi a desfăcut hotărârea arbitrară a marilor puteri totalitare în 1940. Nădăjduiesc, aşadar, vom găsi curajul, aici la Bucureşti, ca şi la Chişinău, de a lua o asemenea decizie. Numai lipsa de încredere în propria noastră capacitate de a construi împreună o naţiune democratică, liberă şi indivizibilă, ne poate împiedica ne punem şi noi semnăturile pe un Act al Unirii! mulţumesc. (Aplauze.) (Revine la prezidiu.) În continuare, va avea cuvântul preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Liviu Dragnea.
27 Mar 2018  Sursa: stenograme parlament
3.
: Stimaţi colegi, Am încheiat dezbaterile asupra Raportului Comisiei speciale de anchetă a Senatului şi Camerei pentru verificarea aspectelor ce ţin de organizarea alegerilor din 2009 şi de rezultatul scrutinului prezidenţial. În continuare, trecem la dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind raportul dezbătut. Dacă doreşte cineva ia cuvântul la dezbateri generale asupra proiectului de hotărâre? Nu sunt intervenţii. Urmează dezbaterea pe articole. Dacă la titlul proiectului de hotărâre sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Atunci, este adoptat. Articolul 1. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2. Dacă sunt obiecţii sau comentarii? Nu sunt. Este adoptat. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? rog votaţi. Da. mulţumesc. 205 voturi pentru. Împotrivă? 94 de voturi împotrivă. Abţineri? 24 de abţineri. Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată. Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa Camerelor Parlamentului.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
4.
: Domnul Stanciu-Viziteu, USR. Staţi numai o clipă, domnule Stanciu, numai o clipă. ştiţi este foarte simplu vorbeşti la adresa cuiva care nu este prezent şi nu poate aibă drept la replică. Da, domnul Stanciu, rog.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
5.
: Domnul deputat Pleşoianu.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
6.
: Domnul senator Băsescu. Şi domnul Pleşoianu, am înţeles... Da. Imediat. Şi dumneavoastră tot 30 de secunde.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
7.
: Păi, nu o comparaţi dumneavoastră cu fostul preşedinte! Cred ar fi cam tare, nu?!
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
8.
: mulţumesc. (Domnul senator Remus Mihai Goţiu doreşte ia cuvântul.) Domnule Goţiu, ce doriţi? La cine... Drept la replică... Numai o clipă! Dumneavoastră puteţi cere, conform Regulamentului, dreptul la replică în situaţia în care, la adresa dumneavoastră, s-au făcut afirmaţii incorecte sau ofensatoare. N-am sesizat fie făcute afirmaţii incorecte sau ofensatoare. (Vociferări.) OK. Eu atrag atenţia dreptul la replică va fi formulat într-un mod care nu genereze un nou drept la replică. Aveţi dreptul la drept la replică - 30 de secunde.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
9.
: mulţumesc. Urmează, din partea Grupului PNL, domnul Varga Vasile.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
10.
: mulţumesc şi îmi cer scuze pentru încurcătură. Domnul deputat Nicolicea, Grupul PSD. Aveţi cuvântul.
12 Feb 2018  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Sallai Imre”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.