: Prezent.

(din lojă): Uitaţi-vă la procente!

(ministrul administraţiei şi internelor): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vin în completarea celor spuse de către domnul ministru Cseke Attila şi, ţinând cont că suntem coautori, şi noi, şi Domnia Sa, la acest proiect de lege, sigur că ne-am propus ca fiecare dintre noi să dăm astăzi răspunsuri la moţiunea dumneavoastră. Grupurile parlamentare ale PSD şi PNL ridică astăzi în faţa noastră o problemă într-adevăr îngrijorătoare pentru societate, dar pe care, din păcate, o tratează la modul superficial şi politicianist. Nu voi intra în polemici inutile cu autorii moţiunii. Prefer să arăt în cele ce urmează că Guvernul României acţionează pe toate palierele împotriva traficului şi consumurilor de droguri de orice fel. Ministerul Administraţiei şi Internelor, în special, tratează cu maximă atenţie acest fenomen, atât de periculos pentru societate, şi acţionează constant pentru combatere, cât şi pentru prevenire. Vă voi prezenta ceea ce facem în domeniul antidrog, acţiunile noastre de zi cu zi, însă mai întâi de toate trebuie să clarificăm un lucru: aceste substanţe şi produse cu efecte psihoactive sunt denumite în mod incorect etnobotanice, pentru că ele nu au nimic de-a face cu plantele. Sunt substanţe toxice, care, odată inhalate, au efecte echivalente drogurilor de risc şi de mare risc. Într-adevăr, sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate şi produc efecte ireversibile. Suntem conştienţi de acest pericol şi acţionăm din răsputeri, atât pe partea de combatere, cât şi pe partea de prevenire a acestui flagel. Nu este o luptă uşoară, nu există soluţii miraculoase şi vreau să vă spun că nicio ţară nu a reuşit să elimine total consumul unor astfel de produse. Vă amintesc că în luna februarie a acestui an a fost emis un ordin comun interinstituţional, în baza căruia echipe mixte efectuează insistent controale în locurile în care se produc, se comercializează, se utilizează sau se consumă substanţe şi produse cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii. Vă pot spune că măsurile aplicate de prefecţi, autorităţile administraţiei publice locale şi instituţiile cu responsabilităţi în aplicarea legislaţiei privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului de droguri şi alte preparate stupefiante au determinat limitarea proliferării magazinelor care comercializează astfel de produse. Astfel, dacă în anul 2010 funcţionau un număr de 373 de magazine cu acest profil, în prezent mai funcţionează numai 26 de unităţi; aproape 350 de magazine au fost închise de anul trecut şi până acum. Şi vă asigură că nu ne vom opri aici. În perioada februarie - 5 iunie 2011 echipele de control au aplicat amenzi de peste 3,1 milioane de lei şi au confiscat peste 16.200 de plicuri care conţineau substanţe psihoactive. A fost suspendată activitatea a 124 de unităţi de desfacere şi au fost închise 102 magazine. Organele de cercetare penală au înregistrat 322 de dosare în care sunt cercetate 480 de persoane. Din luna februarie şi până în prezent, pentru 38 de persoane a fost aplicată măsura reţinerii. Vreau să întăresc din nou că rezultatele obţinute până în prezent nu semnifică slăbirea intensităţii acţiunilor de combatere a consumului, utilizării şi deţinerii de plante sau substanţe cu efecte psihoactive. O atenţie specială acordăm comerţului on-line şi ofertelor promovate de diferite persoane prin intermediul internetului. Prefecţii, serviciile publice deconcentrate de specialitate, reprezentanţii centrelor judeţene de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi autorităţile publice locale organizează în mod constant acţiuni în şcoli pentru prevenirea consumului de substanţe cu efecte psihoactive, dăunătoare sănătăţii, cât şi pentru promovarea de acţiuni educative pentru identificarea de activităţi alternative destinate pentru petrecerea timpului liber de către tineri. În licee se desfăşoară numeroase programe de prevenire pentru ca tinerii să conştientizeze riscul la care se expun, ca urmare a consumului cu produse cu efecte psihoactive. Numai în luna mai 2011 s-au desfăşurat 82 de acţiuni de prezentare a riscurilor medicale, a consecinţelor şi riscurilor asociate consumului de droguri şi aspectelor juridice şi legale asociate consumului de droguri în judeţele Botoşani, Buzău, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Mehedinţi, Sălaj şi Vâlcea. După cum ştiţi, la nivelul inspectoratelor şcolare judeţene au fost elaborate planuri de măsuri cu acţiuni concrete privind prevenirea consumului de substanţe cu efecte psihoactive. În şcoli au loc, pe întreaga perioadă a anului şcolar, variate acţiuni de prevenire, dezbatere în cadrul orelor de dirigenţie, mese rotunde cu specialişti din domeniul siguranţei publice şi al sănătăţii, lectorate cu părinţii pe tema fenomenului drogurilor la copii şi tineri, diverse activităţi culturale desfăşurate în scopul prevenirii şi consumului de tutun, alcool şi alte droguri. În cadrul centrelor judeţene de asistenţă şi consiliere pedagogică şi în cabinetele de asistenţă din şcoli, activează consilieri care au sarcina de a asista elevii şi familiile acestora în cele mai diverse situaţii. Stimaţi colegi deputaţi, Autorii moţiunii au făcut referire la Agenţia Naţională Anti-Drog, deplângând regresul acestei structuri. Dar cine a trecut agenţia pe linie moartă în anul 2009, nu cumva ministrul de interne PSD? Reorganizarea Agenţiei Naţionale Anti-Drog în 2009, trecerea sa în subordinea IGPR a însemnat pierderea personalităţii juridice pentru această structură şi pierderea statutului de ordonator terţiar de credite. Agenţia nu a avut o capacitate foarte bună pentru a-şi îndeplini rolul de coordonator al politicilor publice antidrog. Ca efect imediat al reorganizării, nu au mai putut fi accesate finanţări nerambursabile importante, care ar fi putut asigura implementarea unor programe de proiecte naţionale coerente de prevenire a consumului de droguri şi asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri. Nu mai insist asupra greşelii de a declanşa Agenţia Naţională Anti-Drog, timp de doi ani de zile. Eroarea a fost semnalată inclusiv în raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite. Important este că acum suntem în plin proces de operaţionalizare a Agenţiei, iar această structură va avea un rol important în implementarea politicilor de prevenire. Profit de acest prilej, pentru a vă anunţa că Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Agenţia Naţională Anti-Drog, va lansa în curând un program amplu naţional de prevenire a consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive. Programul, cu elemente de prevenire universală şi selectivă, conform analizei la nivel naţional a riscurilor de sănătate psihosociale şi de infracţionalitate asociate consumului şi traficului acestei categorii de substanţe, este corelat obiectivelor Strategiei Naţionale Antidrog 2005-2012 şi va avea ca scop diminuarea consumului şi accesului la aceste produse prin implementarea de proiecte şi campanii de prevenire adresate populaţiei, generate de categoriile demonstrate a fi vulnerabile la acest fenomen. Programul va fi implementat la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivel local, cu sprijinul centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, prin intervenţii specifice asupra comportamentelor, atitudinilor şi practicilor existente, conform ariilor principale de prevenire a consumului de droguri, comunitate, mediu şcolar şi familia. Vom urmări prin campania derulată la nivel naţional creşterea gradului de conştientizare şi sensibilizare a populaţiei, în special categoria tânără, referitor la consumul de plante etnobotanice şi consecinţele acestora. Vor fi derulate activităţi de consiliere specifice, informare şi sensibilizare în mediile reacţionale, în cluburi, baruri, alte locuri de petrecere a timpului liber des frecventate de tineri aflaţi la risc privind consumul şi substanţele psihoactive noi. Stimaţi colegi, Am arătat care sunt acţiunile Guvernului României, ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi ale structurilor sale în domeniul antidrog. Aş mai adăuga la această componentă acest proiect de lege care, practic, în momentul de faţă, se află la Senat. Aştept, doamnelor şi domnilor deputaţi, autori ai acestei moţiuni, să ne sprijiniţi în procesul de legiferare a acestui proiect normativ şi aştept de la dumneavoastră, în acest sens, o dovadă de bună-credinţă. Vă mulţumesc.

: V-aş propune să dezbatem proiectele de lege aflate pe ordinea de zi în ordinea în care noi le avem în mapă, iar săptămâna viitoare să dăm un vot final special pentru ceea ce am dezbătut astăzi. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Să împăcăm şi capra, şi varza.

: Declaraţia politică se intitulează "Pledoarie pentru reforma legislativă a României de ziua primei Constituţii postdecembriste a României". Stimaţi colegi, Odată cu încheierea alegerilor prezidenţiale, am intrat într-o nouă etapă şi ne pregătim pentru primii paşi "de a doua zi", formarea guvernării de dreapta, liberală şi democrată. Aşteptăm validarea rezultatelor, iar, între timp, facem demersurile necesare. Înainte de toate, vreau însă să fac o urare specială. Aniversăm astăzi un majorat: prima Constituţie postdecembristă a României, adoptată în vremuri tulburi, în data de 8 decembrie 1991, prin referendum naţional. Ceea ce îmi doresc, atât pentru mine, cât şi pentru toţi cetăţenii care şi-au exprimat deschis dorinţa pentru o schimbare în cadrul referendumului din 22 noiembrie, este o Constituţie nouă, care să răspundă unui context modern intern şi internaţional. Voi face, în continuare, o pledoarie pentru ceea ce preşedintele proaspăt reales, domnul Traian Băsescu, iniţiatorul de drept, numea "proiectul Parlamentului unicameral", dar care este unul mai larg, de revizuire a Constituţiei României. În scurtul timp care a mai rămas înainte de sărbătorile de iarnă, înlănţuirea logică a evenimentelor prinde câţiva paşi esenţiali formării noului guvern. Vreau să profit de acest răstimp pentru a iniţia dezbaterea pe acest proiect esenţial pentru toţi cei de faţă şi, în particular, pentru partidul nostru. Consider că o declaraţie privind viziunea noastră asupra îndatoririlor şi obiectivelor care stau la baza unei viitoare comisii pentru revizuirea Constituţiei este oportună în acest moment şi sper să deschid, prin aceasta, un constructiv şir de dezbateri. Venind şi în întâmpinarea unor probleme cu care ne tot confruntăm, vreau să vă reamintesc, pe scurt, motivele care stau la baza reformei legislative. În primul rând, sunt factorii exogeni presiunilor care vin din interiorul ţării. Va trebui să adaptăm această Constituţie noului context european, cel al prevederilor Tratatului de la Lisabona. Celelalte motive, endogene, pornesc de la reforma parlamentară prin diminuarea numărului de parlamentari, trecerea la Parlament unicameral, trecând prin toate celelalte, şi se încheie cu proiectul de modernizare a României. În paralel cu formarea unei comisii prezidenţiale, Parlamentul trebuie să îşi formeze propria comisie în vederea revizuirii Constituţiei. Este un răspuns firesc dat tuturor cetăţenilor României care au votat referendumul. Concluzionez, susţinând că România are nevoie de o nouă Constituţie, una simplă şi clară, care să cuprindă articole atributive ale puterilor în stat bine delimitate. Numai aşa vom putea depăşi conflictele politice, conflicte care au atins o notă aproape tribală şi care împiedică o guvernare solidă şi stabilă, într-un cadru european. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Cred că domnul senator Iulian Urban avea dreptate când spunea că această iniţiativă legislativă a dânsului şi proiectul de lege al Guvernului fac parte din categoria legilor organice. Nu avem încă un răspuns concret din partea Secretariatului tehnic. În aceste condiţii, domnule preşedinte de şedinţă, pentru a clarifica şi pentru a nu intra într-o dezbatere înainte de a şti dacă este o lege organică sau ordinară, eu vă propun o pauză de consultări cu liderii de grup, ca să vedem ce facem în continuare. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. În deplin acord cu domnul senator Haşotti, în ceea ce priveşte ordinea noastră de zi vreau să vă fac o propunere. Am ajuns în acest moment la punctul 17 din ordinea de zi. Este o lege organică, iar Senatul este Cameră decizională, deci nu avem un termen de adoptare tacită care să preseze discutarea acestui punct de pe ordinea de zi, iar începând de la punctul 18 din ordinea de zi sunt înscrise legi ordinare pentru care cred că avem cvorum de lucru şi ar trebui să trecem la punctul 18 din ordinea de zi, cu aceste legi cu caracter ordinar. Vă mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Suntem de acord cu a doua variantă a dumneavoastră, adică liderii de grupuri să ne retragem undeva aici, în sală, să discutăm asupra punctului 2 din ordinea de zi, iar dumneavoastră să continuaţi şedinţa cu celelalte puncte, pentru că avem o ordine de zi destul de încărcată şi ar fi bine să încercăm s-o epuizăm astăzi. Vă mulţumesc.

: ...nu ar avantaja cu nimic iniţiativa legislativă. (Rumoare, discuţii, râsete.) Ţinând cont şi de programul nostru încărcat pe care îl avem în aceste zile, eu vă propun să dăm un vot final astăzi (Rumoare, discuţii, râsete.)... şi, în funcţie de ceea ce se întâmplă... (Discuţii, rumoare, vociferări, aplauze, râsete.)