Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Sorin Grindeanu
Sorin Grindeanu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: mulţumesc, domnule preşedinte. Din partea Grupului parlamentar al PSD din Senat. Grupul parlamentar de prietenie cu Africa de Sud: Frătean Petru-Alexandru, Silistru Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Albania: Popa Florian, Bădălău Niculae. Grupul parlamentar de prietenie cu Algeria: Severin Georgică, Bodog Florian Dorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Arabia Saudită: Toma Ion. Grupul parlamentar de prietenie cu Argentina: Creţu Gabriela. Grupul parlamentar de prietenie cu Armenia: Bota Marius-Sorin-Ovidiu. Grupul parlamentar de prietenie cu Australia: Vâlcov Darius Bogdan, Bumbu Octavian Liviu. Grupul parlamentar de prietenie cu Austria: Fifor Mihai-Viorel, Pop Gheorghe. Grupul parlamentar de prietenie cu Azerbaidjan: Coca Laurenţiu Florian. Grupul parlamentar de prietenie cu Bahrein: Calcan Valentin-Gigel. Grupul parlamentar de prietenie cu Belarus: Bumbu Octavian Liviu. Grupul parlamentar de prietenie cu Belgia: Andronescu Ecaterina, Geoană Mircea-Dan. Grupul parlamentar de prietenie cu Bolivia: Chelaru Ioan. Grupul parlamentar de prietenie cu Bosnia şi Herţegovina: Croitoru Cătălin, Duruţ Aurel. Grupul parlamentar de prietenie cu Brazilia: Arcaş Viorel, Moga Nicolae. Grupul parlamentar de prietenie cu Bulgaria: Mutu Gabriel, Stuparu Timotei. Grupul parlamentar de prietenie cu Canada: preşedinte - Frătean Petru Alexandru; membru - Severin Georgică. Grupul parlamentar de prietenie cu Cehia: preşedinte - Saghian Gheorghe; membru - Mutu Gabriel. Grupul parlamentar de prietenie cu Chile: Belacurencu Trifon. Grupul parlamentar de prietenie cu Cipru: Chiriac Viorel - vicepreşedinte; membru - Federovici Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Columbia: Fifor Mihai-Viorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Costa Rica: Cordoş Alexandru. Grupul parlamentar de prietenie cu Cte d’Ivoire: vicepreşedinte - Greblă Toni. Grupul parlamentar de prietenie cu Croaţia: Pavel Marian, Greblă Toni. Grupul parlamentar de prietenie cu Cuba: Creţu Gabriela. Grupul parlamentar de prietenie cu Danemarca: Mazăre Alexandru, Marian Valer. Grupul parlamentar de prietenie cu Ecuador: Mihăilescu Petru Şerban. Grupul parlamentar de prietenie cu Egipt: preşedinte - Mocanu Victor; membru - Mitu Augustin Constantin. Grupul parlamentar de prietenie cu Estonia: Mohanu Nicolae, Nicolae Şerban. Grupul parlamentar de prietenie cu Federaţia Rusă: Arcaş Viorel, Moga Nicolae. Grupul parlamentar de prietenie cu Filipine: Oprea Gabriel. Grupul parlamentar de prietenie cu Finlanda: Badea Leonardo, Donţu Ovidiu Liviu. Grupul parlamentar de prietenie cu Franţa (Senat): vicepreşedinte - Popa Florian; membri: Drăghici Damian, Chelaru Ioan, Constantinescu Florin, Croitoru Cătălin, Cordoş Alexandru, Dumitrescu Cristian-Sorin. Grupul parlamentar de prietenie cu Georgia: preşedinte - Oprea Radu Ştefan. Grupul parlamentar de prietenie cu Germania: Corlăţean Titus, Bodog Florian Dorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Grecia: Bădălău Niculae, Duruţ Aurel. Grupul parlamentar de prietenie cu Guineea: Badea Leonardo. Grupul parlamentar de prietenie cu India: Chiriac Viorel, Oprea Radu Ştefan. Grupul parlamentar de prietenie cu Indonezia: Mohanu Nicolae. Grupul parlamentar de prietenie cu Iordania: Rotaru Ion, Stuparu Timotei. Grupul parlamentar de prietenie cu Irak: secretar - Valeca Şerban Constantin. Grupul parlamentar de prietenie cu Iran: Tămagă Constantin. Grupul parlamentar de prietenie cu Irlanda: Şova Dan Coman, Tămagă Constantin. Grupul parlamentar de prietenie cu Islanda: Tătaru Dan, Teodorovici Eugen Orlando. Grupul parlamentar de prietenie cu Israel: secretar - Nicolae Şerban; membru - Tătaru Dan. Grupul parlamentar de prietenie cu Italia: vicepreşedinte - Bota Marius-Sorin-Ovidiu; membru - Federovici Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Japonia: preşedinte - Mihăilescu Petru Şerban; membru - Savu Daniel. Grupul parlamentar de prietenie cu Kazahstan: Oprea Gabriel. Grupul parlamentar de prietenie cu Kuwait: Silistru Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Letonia: Valeca Şerban Constantin, Voinea Florea. Grupul parlamentar de prietenie cu Liban: Suciu Matei, Silistru Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Lituania: Bădălău Niculae, Bodog Florian Dorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Luxemburg: Teodorovici Eugen Orlando, Corlăţean Titus. Grupul parlamentar de prietenie cu Macedonia: Croitoru Cătălin, Dumitrescu Cristian-Sorin. Grupul parlamentar de prietenie cu Malaezia: secretar - Butunoi Ionel Daniel. Grupul parlamentar de prietenie cu Malta: Duruţ Aurel, Federovici Doina. Grupul parlamentar de prietenie cu Maroc: Sârbu Ilie, Andronescu Ecaterina. Grupul parlamentar de prietenie cu Mexic: secretar - Toma Ion. Grupul parlamentar de prietenie cu Mongolia: Fifor Mihai-Viorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Muntenegru: vicepreşedinte Mitu Augustin Constantin, Filip Petru. Grupul parlamentar de prietenie cu Norvegia: Donţu Ovidiu Liviu - preşedinte; membru - Mocanu Victor. Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda: Petru Filip, Pavel Marian. Grupul parlamentar de prietenie cu Pakistan: Geoană Mircea-Dan. Grupul parlamentar de prietenie cu Panama: Nicula Vasile-Cosmin. Grupul parlamentar de prietenie cu Peru: Adrian Anghel. Grupul parlamentar de prietenie cu Polonia: Pop Liviu-Marian, Butunoi Ionel Daniel. Grupul parlamentar de prietenie cu Portugalia: Adrian Anghel, Drăghici Damian. Grupul parlamentar de prietenie cu Qatar: preşedinte - Arcaş Viorel. Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: secretar - Calcan Valentin-Gigel, Şova Dan Coman - membru. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Bolivariană Venezuela: Constantinescu Florin. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Coreea: Geoană Mircea-Dan, Cordoş Alexandru. Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Populară Chineză: Sârbu Ilie, Nicula Vasile-Cosmin. Grupul parlamentar de prietenie cu Serbia: Marian Valer, Suciu Matei. Grupul parlamentar de prietenie cu Singapore: vicepreşedinte - Vâlcov Darius Bogdan. Grupul parlamentar de prietenie cu Siria: Voinea Florea, Pop Liviu-Marian. Grupul parlamentar de prietenie cu Slovacia: Coca Laurenţiu Florian, Lazăr Sorin Constantin. Grupul parlamentar de prietenie cu Slovenia: vicepreşedinte - Belacurencu Trifon; Mutu Gabriel - membru. Grupul parlamentar de prietenie cu Spania: Badea Leonardo, Saghian Gheorghe. Grupul parlamentar de prietenie cu Suedia: preşedinte - Cordoş Alexandru; membru - Adrian Anghel. Grupul parlamentar de prietenie cu Sultanatul Oman: Savu Daniel. Grupul parlamentar de prietenie cu Thailanda: Rotaru Ion. Grupul parlamentar de prietenie cu Tunisia: preşedinte - Bereanu Neculai; membru - Mazăre Alexandru. Grupul parlamentar de prietenie cu Turcia: Firea Gabriela - secretar; membru - Dumitrescu Cristian-Sorin. Grupul parlamentar de prietenie cu Turkmenistan: Pavel Marian. Grupul parlamentar de prietenie cu Ucraina: Lazăr Sorin Constantin, Bereanu Neculai. Grupul parlamentar de prietenie cu Ungaria: Firea Gabriela, Pop Gheorghe. Grupul parlamentar de prietenie cu Uruguay: Oprea Radu Ştefan. Grupul parlamentar de prietenie cu Vietnam: Pop Liviu-Marian. mulţumesc, domnule preşedinte.
13 Feb 2013  Sursa: stenograme parlament
2.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Pornind de la realităţile cu care Guvernul Ponta s-a confruntat la preluarea mandatului, anul trecut, în luna mai, realităţi dure, legate de diminuări de pensii pentru unele categorii de pensionari sau stagnări pentru marea majoritate a lor, de reduceri salariale drastice şi de creşteri de taxe, acesta s-a preocupat găsească soluţii viabile pentru reaşezarea tuturor acestor nedreptăţi. Astfel, primele şapte luni ale mandatului au fost luni care au concis cu perioada premergătoare alegerilor, perioadă în care orice gest reparatoriu putea fi identificat de către opozanţi ca fiind populism. Guvernul Ponta a avut în vedere o serie de măsuri care reducă chinurile din anii trecuţi, readucă nivelul de trai al românilor la un standard comparabil cu cel de dinainte de aceste reduceri operate de guvernarea PDL. Sigur , atât în deciziile pe care le-a luat Guvernul, dar şi în elaborarea Programului de guvernare, care va acoperi următorii patru ani, s-a ţinut cont de evoluţia crizei la nivelul Uniunii Europene, de diminuarea balanţei comerciale, respectiv a exportului în zona euro şi, în consecinţă, de reducerea veniturilor bugetare. În primele luni, Guvernul Ponta a demonstrat , având la bază o evaluare obiectivă a realităţilor economice şi sociale din ţară, România s-a putut înscrie pe drumul cel bun al dezvoltării sustenabile, deşi se confruntă în continuare cu efectele crizei economice gestionate deficitar până în 2012. Toate lucrurile prezentate anterior impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti. În acest context, elaborarea celor două bugete, bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, s-a circumscris în mare parte obiectivelor clare stabilite în Programul de guvernare 2013 - 2016 şi mai ales realităţilor politice de după alegerile din 9 decembrie 2012, care au creat, din acest punct de vedere, condiţiile unei guvernări coerente şi viabile. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul în curs a avut la bază prognoza indicatorilor macroeconomici pentru următorii patru ani, realizându-se un echilibru real între nevoile urgente ale celor loviţi de modul în care a fost guvernată ţara până la începutul anului 2012 şi resursele avute la dispoziţie, un buget al îmbunătăţirii nivelului de trai şi de creştere a consumului. Într-o sumară prezentare în cifre, bugetul asigurărilor sociale de stat arată astfel. Venituri pentru anul 2013, din totalul veniturilor bugetare estimate, de 50 995 de milioane de lei; respectiv 73% urmează se încaseze din contribuţiile pentru asigurări sociale în sistemul public de pensii, 0,6% din contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, iar cele 73% din încasări contribuţii sunt cu o creştere de 2% mai mare faţă de 2012. Din totalul veniturilor bugetare, 50 703 milioane de lei sunt aferente sistemului public de pensii. Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013 sunt diminuate cu suma de 3 051 de lei, aferentă Pilonului II de pensii, echivalentă cotei de 4% ce se deduce din contribuţia individuală de asigurări sociale. Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor ce se finanţează din acest buget în anul 2013, din bugetul de stat se alocă o subvenţie de 13 407 milioane de lei. Cel mai important obiectiv pe care bugetul asigurărilor sociale de stat l-a avut se referă la aplicarea prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prevederi care au fost prorogate de către vechiul Guvern şi pe care Guvernul Ponta le aplică prin această lege. Astfel, s-a avut în vedere majorarea cu 4% a valorii punctului de pensie în anul 2013, respectiv majorarea punctului de pensie la 762 de lei, şi acordarea pentru persoanele care au desfăşurat activităţi în condiţii deosebite de muncă, după data de 1 aprilie 2001, şi care s-au înscris la pensie anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 a majorării cu 25% a punctajelor lunare realizate în perioadele respective. La aceste creşteri, se adaugă, bineînţeles, restituirea sumelor de anul trecut, reţinute ilegal, de 5,5%, pensionarilor, precum şi reîntregirea salariilor. De asemenea, s-a avut în vedere majorarea punctului mediu anual realizat de persoanele care au ieşit la pensie începând cu 1 ianuarie 2011, cu un indice de corecţie de 1,06%, şi creşterea câştigului salarial mediu brut în 2013 la 2 223 de lei, faţă de 2 077 de lei estimat pentru 2012 şi de 1 980 de lei înregistrat în anul 2011. Iată deci doar câteva dintre motivele care stau la baza necesităţii adoptării acestui buget, motive generate de modul în care actualul Guvern a înţeles distribuie resursele nu considerabil mai mari faţă de acele avute la dispoziţie de guvernarea precedentă. Dar printr-o gestionare mai eficientă a acestora, se pot îndrepta lucrurile care au creat atâta durere în anii precedenţi. mulţumesc.
07 Feb 2013  Sursa: stenograme parlament
3.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD de la Senat pentru Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Avem trei locuri: doamna senator Firea Gabriela, domnul senator Valeca Şerban, domnul senator Mitu Augustin. Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE: doamna senator Silistru Doina, domnul senator Bădălău Niculae, domnul senator Donţu Ovidiu-Liviu. Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei: un titular şi un supleant: domnul senator Drăghici Damian şi domnul senator Fifor Mihai-Viorel. Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO, titular: senator Geoană Mircea-Dan, supleant Tătaru Dan. Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei, domnul senator Marian Valer. Pentru delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, domnul senator Mazăre Alexandru. Pentru delegaţia Parlamentului României la Iniţiativa Central-Europeană - Dimensiunea Parlamentară: titular, doamna senator Federovici Doina, supleant, domnul senator Pavel Marian. Cam acestea sunt propunerile. mulţumesc.
07 Feb 2013  Sursa: stenograme parlament
4.
: Mulţumesc, domnule preşedinte. Propunerile Grupului parlamentar al PSD din Senat sunt următoarele: Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii - senator Savu Daniel. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe - senator Sârbu Ilie. Comisia parlamentară a revoluţionarilor din Decembrie 1989 - senator Coca Laurenţiu. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO - senator Firea Gabriela, senator Damian Drăghici. Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului - senator Greblă Toni. Mulţumesc.
21 Dec 2012  Sursa: stenograme parlament
5.
: Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă. Mai încercăm încă o dată şi propunem introducem un nou articol, art. 181. S-au menţionat două forme aici, poate sunteţi de acord cu a treia variantă, şi anume valoarea punctului de pensie aflat în plată la 31 decembrie 2011, se majorează cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent. Argumente: respectarea actualei Legi a pensiilor şi păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor. bucur este prezentă şi doamna ministru Sulfina Barbu şi sunt convins şi Domnia Sa va vota acest amendament. mulţumesc mult.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
6.
: mulţumesc, doamnă preşedinte. Domnule ministru, Doamnă preşedinte, Mi-ar fi plăcut spun "Doamnă ministru Sulfina Barbu", dar probabil aceasta este importanţa pe care Domnia Sa o acordă, adică prin lipsă. Stimaţi colegi, În acest buget sau despre acest buget rog -mi permiteţi fac câteva consideraţii generale, şi anume faptul bugetul pe 2012 nu greşim dacă îl numim buget al sărăciei şi umilinţei naţionale. Prin acest buget, românii sunt condamnaţi în continuare la sărăcie, este un buget al austerităţii pentru populaţie şi al prosperităţii pentru clientela de partid. Pensiile vor fi îngheţate, astfel puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea cu peste 10% în 2012, faţă de 2011. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaţilor din România a scăzut cu 640 000 de persoane pe perioada crizei. Despre acelaşi buget pe 2012 putem spune este antisocial. De ce? Pentru pensionarii, profesorii, agricultorii şi salariaţii din sistemul sanitar rămân singurii sacrificaţi în numele crizei. În acest timp, risipa banului public şi evaziunea sunt în floare. Stimaţi colegi, Permiteţi-mi menţionez doar câteva dintre propunerile USL cu impact pentru bugetul pe 2012, şi anume câteva măsuri - respectiv cele 10 măsuri -, dintre care cinci cu impact major, prin care, într-adevăr, cresc cheltuielile bugetare, doar cu 1,7% din PIB, dar acest impact este însă compensat cu următoarele cinci măsuri, care aduc venituri suplimentare la buget - este vorba de o creştere de 2,4% din PIB -, rezultând pe total un plus de 0,7% din PIB. Acestea ar fi doar câteva dintre ele, şi anume: - reducerea CAS, cu impact bugetar de 0,8% din PIB; - respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie, cu un impact bugetar de 0,4% din PIB. Câteva dintre măsurile care aduc venituri suplimentare la buget ar fi următoarele: - reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii pentru oprirea risipei actuale, neluând în calcul cheltuielile cu utilităţi şi medicamente, care ar aduce o economie de 0,9% din PIB; - introducerea unor măsuri active - pentru s-a tot vorbit despre acestea şi vom vedea dacă la acest amendament veţi contribui şi dumneavoastră - de stimulare a angajărilor prin scăderea contribuţiilor cu 50% pentru locurile de muncă nou create. Menţionez nu exercită nicio influenţă financiară; - menţinerea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrate privat la 3%, care ar aduce o economie de 0,5% din PIB, respectiv o creştere a încasărilor cu 400 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale şi o reducere a împrumuturilor şi, de aici, şi o reducere a cheltuielilor cu dobânzile. Stimaţi colegi, În concluzie, pentru toate aceste considerente, PSD, USL nu va vota bugetul asigurărilor sociale de stat decât condiţionat de eventuala trecere a amendamentelor sus-menţionate. mulţumesc.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
7.
: mulţumesc, doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Doamna ministru, Este foarte clar parlamentarii puterii nu pot -şi stăpânească sentimentele care provin din exercitarea puterii. Aveam impresia, până în acest moment, lucrurile, oarecum, erau într-o zonă a normalităţii, dar, din păcate, m-am înşelat. Noi am citit doar amendamentele pe care le-am considerat importante, dar s-ar putea ne răzgândim, mai avem până la 8 000 de amendamente şi o le citim pe toate. Permiteţi-mi nu procedez la fel, în aceeaşi manieră, şi dau citire doar la două amendamente. Poziţia 512, Anexa nr. 3/24 - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, prin care solicit o sumă în valoare de 43 000 000 de lei pentru începerea lucrărilor la pista de 3 500 de metri a Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca. De asemenea, o sumă în valoare de 5 000 000 000 de lei pentru continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania. Aşa cum a declarat de mai multe ori, actuala majoritate a promis susţine în continuare lucrările de infrastructură majore din România. mulţumesc şi aştept susţinerea dumneavoastră.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
8.
: Mulţumesc, doamna preşedinte. Poziţia 289, Anexa nr. 3/23 - Ministerul Mediului şi Pădurilor Propun suplimentarea bugetului Ministerului Mediului şi Pădurilor pentru amenajare spaţii verzi şi locuri de joacă pentru copii în comuna Viişoara, judeţul Cluj şi solicit o rectificare aici, pentru este o greşeală de redactare, cu 50 de mii de lei, nu 5 milioane, cât era trecut. De asemenea, pentru amenajarea râului Arieş, partea de diguri, tot în comuna Viişoara, judeţul Cluj, valoarea de 500 de mii de lei. Sursa: bugetul Ministerul Mediului şi Pădurilor. mulţumesc.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
9.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Mai încercăm o dată. Susţinem şi suntem consecvenţi în susţinerea păstrării valorii punctului de pensie la 45%, conform fostei Legi nr.19. De aceea, la art.15 se menţionează: "Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 este de 2.022 lei." Introducem un nou alineat, cu următorul cuprins: "Valoarea punctului de pensie este de 940 de lei şi se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2011." De ce? Revin şi eu şi spun: scăderea nivelului de trai şi instituirea contribuţiei de sănătate pentru pensionari necesită o majorare a punctului de pensie sau cel puţin păstrarea la 45% din salariul mediu brut pe economie. De aceea, rog, domnule preşedinte, îl rog şi pe primul-ministru al României dacă doreşte facă un comentariu vizavi de punctul de pensie de 45%, respectiv 940 de lei. mulţumesc.
22 Dec 2010  Sursa: stenograme parlament
10.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Fiind la dezbateri generale, permiteţi-mi fac câteva consideraţii de ordin general, şi anume: Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2011, în opinia noastră, nu a fost fundamentată conform legilor în vigoare la acea dată, ci pe legile care urmau a fi dezbătute şi, eventual, adoptate. O primă concluzie este aceea ori nu este realist acest buget, ori este ilegal, pentru nu are la bază un cadru legislativ existent. Aici vorbim de legea salarizării unitare, de Legea sistemului unic de pensii, Legea privind indemnizaţiile de concediu pentru îngrijirea copilului, Legea nr.416. De altfel, Consiliul fiscal atrage atenţia asupra acestui fapt, menţionând la pagina 7: "cheltuielile cu asistenţa socială sunt revizuite în scădere pe baza unor propuneri legislative neclarificate încă." Bugetul asigurărilor sociale de stat nu ţine cont de realităţile româneşti, precum şi de faptul România cheltuieşte cu mult sub media Uniunii Europene pentru asistenţă socială. Recent, Academia Română prin Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii relevă faptul anul 2010 indică o deteriorare a valorii calităţii vieţii la mulţi indicatori cu revenire la nivelul anului 1990, anul cel mai critic din perioada de tranziţie. Practic, anul 2010 este anul în care, pentru prima dată, după 1990, românilor le scad toate veniturile nete câştigate până în prezent. Conform acestui studiu, cele mai mari temeri ale cetăţenilor României sunt: 1. frica pierderii locului de muncă; creşterea preţurilor şi, implicit, scăderea puterii de cumpărare; creşterea impozitelor şi a taxelor. Al doilea element: afirmaţia preşedintelui României, conform căreia statul nu este responsabil pentru toţi cetăţenii săi, afirmaţie pe cât de incorectă şi anticonstituţională, pe atât de jignitoare şi dispreţuitoare faţă de populaţia României. Art.47 alin.(1) din Constituţia României prevede: "Statul este obligat ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială de natură asigure cetăţenilor un nivel de trai decent." Din păcate, în statul condus de PDL, în ultimii ani, au explodat inegalităţile de tot felul, polarizarea socială s-a accentuat şi tot mai mulţi oameni coboară sub limita sărăciei. Pensionarii sunt umiliţi, trataţi ca asistaţi sociali, angajaţii sunt presaţi muncească pe mai puţini bani şi mai puţine drepturi, şomerii, tot mai mulţi, cărora li se impun condiţii tot mai grele pentru a primi un ajutor tot mai mic. Tinerele familii sunt forţate -şi regândească planurile de viitor dacă vor un copil, iar ca fie tabloul complet, creditorii sunt împinşi se lupte singuri cu băncile, deşi statul ar trebui le asigure un suport. Distinşi colegi, acesta nu este un stat social. Nu este nici măcar stat. Este o formă de sclavie modernă în care un grup restrâns încearcă distrugă ideea de stat pentru a controla România. Acesta, dacă vreţi, este tabloul PDL, momentul în care dezbatem bugetul asigurărilor sociale de stat, este acesta. Bugetul este insuficient, este un buget care deşi are o creştere, ea se referă doar la preluarea unor categorii de pensionari, în realitate, este un buget care alocă mai puţini bani pentru pensii, prin reducerea punctului de pensie de la 45% la 36% în 2011, un buget care prin introducerea pensiilor ocupaţionale în sistemul public de pensii, respectiv militari, poliţişti, creşte deficitul bugetului şi nedreptăţeşte flagrant categorii de pensionari, precum foştii militari, un buget care este fundamentat pe creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani pentru bărbaţi şi la 63 de ani pentru femei, aplicând astfel un tratament diferenţiat femeilor, iar prin nediferenţierea stagiului complet de cotizare, adică 35 de ani femeilor, cât şi bărbaţilor, afectează numărul de puncte şi cuantumul acestuia. Un alt aspect este efectul dezastruos asupra asigurărilor sociale pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în agricultură, în mediul rural, ca deţinători de terenuri agricole, de exploataţii forestiere şi crescători de animale, prin abrogarea Legii nr.263, agricultorii sunt condamnaţi nu se poată asigura din punct de vedere social, iar peste ani, devină persoane asistate prin venitul minim garantat, nu beneficiari ai unei pensii. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Pentru toate aceste motive Partidul Social Democrat nu va vota Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2011, iar în momentul în care Partidul Social Democrat va veni la guvernare va anula toate aceste prevederi antisociale şi neconstituţionale care îi condamnă pe cetăţenii României la sărăcie. mulţumesc.
22 Dec 2010  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next