Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Gheorghe Lupu, candidat D Braila alegeri 2016
Gheorghe Lupu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Domnule preşedinte, Am fiu foarte scurt. Am refer, în primul rând, la afirmaţiile pe care le-a făcut vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, legate de observaţia făcută de către mine: o dată nu m-am referit, sub nicio formă, la faptul această comisie depune un efort săptămânal incontestabil pentru analiza actelor normative. Cunosc volumul de muncă al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ştiu este una dintre comisiile cele mai încărcate şi cele mai harnice. Deci, nu m-am referit la acest lucru. M-am referit la două aspecte: 1. Celeritatea cu care această comisie a dezbătut acest proiect de lege, atâta timp cât pe ordinea de zi a acestei comisii sunt proiecte care au o vechime de câteva săptămâni şi care aşteaptă fie planificate pentru întocmirea raportului. 2. M-am referit la lipsa, şi cu tot respectul pentru juriştii care sunt acolo, de profesionalism în ceea ce priveşte strict acest proiect de lege. Este inadmisibil ca un asemenea proiect de lege iasă de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi cu prevederi contradictorii, cu prevederi care exced Regulamentul Camerei Deputaţilor. Acestea sunt aspectele pentru care eu am criticat şi pe formă şi pe fond acest raport. Niciun moment nu am avut în vedere aspectul politic al acestui act normativ şi, în toată intervenţia mea, m-am referit la chestiuni de tehnică legislativă, şi nu la aspectul politic. De aceea, mie îmi pare foarte rău astăzi propunerea de retrimitere la comisie nu a fost acceptată. Partidul Democrat va vota, în mod cert, împotriva acestui proiect de lege. Şi, dacă el - în final - va ieşi aşa cum este prevăzut în raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în mod cert Partidul Democrat va sesiza Curtea Constituţională în privinţa aceasta. mulţumesc.
19 Feb 2007  Sursa: stenograme parlament
2.
Doamnă preşedintă,Stimaţi colegi,Iniţiativa legislativă care a avut în vedere modificarea Legii nr. 154/1998, mai exact a Anexei nr. 6, a avut în vedere două obiective. Unul, înlăturarea contradicţiei existente între Legea nr. 69/1991 şi Legea nr. 154, prin care secretarii erau subordonaţi primarului. Şi al doilea obiectiv, stabilirea unui raport echitabil între importanţa muncii prestate de către secretari şi preţul acestei munci.La vremea respectivă, s-a arătat în baza Legii nr. 69/1991 secretarii consiliilor judeţene, secretarii consiliilor locale nu sunt subordonaţi primarului, nici consiliului local; iar prin Legea nr. 154, stabilindu-se primarul este autoritatea care fixează salariul secretarului, în mod indirect, acesta este subordonat primarului. Determinând în felul acesta ca munca pe care el o prestează nu aibă calitatea şi obiectivitatea pe care legiuitorul o doreşte.De asemenea, avându-se în vedere prin Legea nr. 40/1991 s-a stabilit un raport echitabil între munca pe care o prestează secretarul, care este funcţionarul cu cel mai înalt rang la nivelul consiliilor locale, în ce priveşte salariul primarului, vicepremarului şi, evident, al secretarului, raport care nu mai este menţinut prin Legea nr. 154.Acestea au fost argumentele principale pe care iniţiatorul le-a avut în vedere la prezentarea iniţiativei în faţa Camerei Deputaţilor, motivaţii care au fost însuşite de către comisia de specialitate şi de către plenul Camerei. Drept dovadă, iniţiativa respectivă a trecut aproape nemodificată prin Camera Deputaţilor.Ulterior, Senatul, în baza unor argumente nepertinente, a modificat substanţial această iniţiativă legislativă, menţinând în continuare secretarul ca fiind subordonat primarului, prin menţinerea acestui atribut al primarului, de a stabili salariul secretarului. Şi, evident, indicatorii, coeficienţii variabili pe care i-au stabilit nu ridică salariul la o valoare compatibilă cu importanţa prestanţei pe care secretarul trebuie o facă şi, mai ales, cu independenţa activităţii acestuia, în raport cu activitatea primarului şi a consiliului local.Este surpinzător pentru mine cu câtă uşurinţă membrii comisiilor de mediere şi, în special, ai Camerei Deputaţilor, şi-au însuşit punctul de vedere al Senatului, renunţând la punctul de vedere al Camerei Deputaţilor.Stimaţi colegi,V- ruga aveţi în vedere argumentele care au fost luate în discuţie la prezentarea iniţiativei în faţa dumneavoastră şi, astăzi, menţinem punctul de vedere al Camerei Deputaţilor în această privinţă, şi nu pe cel al Senatului, pentru , apreciez eu, acesta este cel care răspunde necesităţilor pe care legiuitorul le-a avut în vedere atunci când a iniţiat acest proiect de lege.
01 Jun 1999  Sursa: stenograme parlament
3.
Domnule preşedinte,Doamnelor şi domnilor deputaţi, În primul rând vreau remarc faptul interpelarea care mi-a fost mie adresată în scris, faţă de cea care a fost expusă acum în faţa dumneavoastră, are o substanţială îmbunătăţire, în sensul întrebările care mi-au fost adresate sunt mult mai ample şi mult mai de esenţă faţă de cele pe care le cuprinde conţinutul interpelării comunicate mie în scris.Este adevărat, domnule deputat şi domnilor deputaţi, întrebarea dumneavoastră face referire la un interviu ce l-am acordat ziarului "Adevărul economic" şi răspunsul mea avea în vedere următorul fapt: în opinia mea, modificările Legii nr.18, în probleme de silvicultură, în raport de promisiunile electorale făcute de către actuala coaliţie majoritară, ar trebui se facă printr-o lege specială, şi nu prin modificarea Legii fondului funciar, a Legii nr.18, pentru restituirea unor suprafeţe de fond forestier suplimentar, sau suplimentare faţă de cele care sunt prevăzute în actuala Lege nr.18, regimul de exploatare a acestuia, modalitatea în care se facă această restituire pe vechile amplasamente, sau pe alte amplasamente, sunt probleme de esenţă, probleme fundamentale, care ar necesita o reglementare specială, şi nu una prin intermediul Legii nr.18. În acest sens m-am exprimat eu atunci când am spus nu cred se impun modificări ale Legii nr.18 în acest domeniu.În ce priveşte faptul dacă restituirea pădurilor pe vechile amplasamente ar fi o chestiune de fond, eu vreau spun tot în opinia mea această chestiune nu este o problemă de fond a modificării Legii nr.18. Chestiuni de fond sunt cele care privesc majorarea suprafeţelor ce se vor restitui, chestiuni de fond sunt cele care privesc modul în care se exploatează pădurea, şi nicidecum dacă aceasta se restituie pe vechiul amplasament, sau într-un alt amplasament, aşa cum, de exemplu, prevede Legea nr.18, la liziera pădurii sau în trupuri izolate. Deci, problemele pe care dumneavoastră acum le-aţi enumerat, în ce priveşte sporirea sau majorarea suprafeţelor, căci este o chestiune de fond, modul de exploatare a pădurilor este o chestiune de fond, mai puţin cea care priveşte restituirea pe vechile amplasamente. mulţumesc.
24 Feb 1997  Sursa: stenograme parlament
4.
Domnule preşedinte, Stimate deputate şi stimaţi deputaţi,O încerc răspund foarte scurt interpelării pe care domnul deputat Munteanu mi-a adresat-o acum două săptămâni.În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 457/1994, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Regia Autonomă a Apelor "Apele Române" figurează ca unitate subordonată ministerului. Aceeaşi hotărâre, în art.5, alin.1 şi 2, prevede structura organizatorică a unităţilor din subordinea ministerului, se aprobă prin ordin al ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.În baza acestei competenţe, ministrul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului a emis Ordinul nr.655/18 octombrie 1994, prin care a fost stabilită o nouă structură organizatorică la nivelul Regiei Apele Române, ţinând seama de principiul gospodăririi apelor la nivelul bazinului hidrografic, deci şi organizarea filialelor făcându-se pe baza aceluiaşi principiu. Astfel, au fost desfiinţate filialele Bucureşti şi Ploieşti, filiale a căror activitate cuprindea doar zone ale bazinelor hidrografice Argeş şi respectiv Ialomiţa. Principiul organizării şi desfăşurării activităţii de gospodărire a resurselor de apă pe bazine hidrografice, reiterat şi în Legea apelor nr.107/1996 la art.6, este, după cum cunoaşteţi, aplicat de multă vreme în acest sistem, cu modificări organizatorice, pe parcursul anilor, care au dus la consolidarea aplicării acestui principiu.Procedând la o analiză exactă a Ordinului nr.655/1994, se constată la adoptarea acestuia au fost avute în vedere următoarele considerente: la apariţia ordinului, filiala Ploieşti administra şi gestiona numai partea superioară a bazinelor hidrografice Prahova-Teleajen, deci nu se înscria în principiul organizării activităţii de gospodărire a apelor pe bazine hidrografice. Prin cuprinderea exploatării de gospodărire a apelor Prahova, Teleajen, în cadrul filialei Buzău, aceasta din urmă va administra integral suprafeţele bazinelor hidrografice Buzău şi Ialomiţa. Prin această comasare a două bazine hidrografice de ordinul 1, deci afluenţi ai fluviului Dunărea, suprafaţa totală administrată de filiala Buzău va fi de acelaşi ordin de mărime cu celelalte filiale şi, ca urmare, se va asigura o uniformizare pe întreaga ţară a organizării activităţii de gospodărire a apelor. Lăsând la o parte faptul în acest moment se cere revocarea unui ordin al ministrului, care a fost adoptat acum doi ani şi câteva luni, act administrativ care a produs deja efecte juridice, şi cu dorinţa sinceră de a găsi o soluţie cât se poate de legală şi de constructivă în această privinţă şi a detensiona starea socială creată la nivelul exploatării apelor Prahova, am dispus în acest moment se analizeze cât se poate de exact elementele care au fost avute în vedere în 1994, când s-a adoptat acest ordin, se ia în vedere consecinţele ce au decurs din adoptarea acestui ordin şi consecinţele ce ar decurge din situaţia în care s-ar anula acest ordin şi s-ar reveni la starea de fapt şi de drept existentă în octombrie 1994. Cred în maximum 10 zile voi avea toate datele în această privinţă şi, în baza unei analize pertinente, la care vor participa toţi factorii interesaţi - şi am aici în vedere conducerea filialei Buzău, conducerea exploatării Prahova, conducerea Regiei "Apele Române", conducerea Departamentului "Apele Române", precum şi autorităţile locale de la nivelul judeţului Prahova, deci conducerea Prefecturii şi conducerea Consiliului judeţean şi voi dori participe chiar şi reprezentanţi ai comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor - vom pune faţă în faţă elementele care deja sunt în adunare, pentru ca decizia ce se va lua fie în strictă concordanţă cu prevederile legii. Sper ca măsura pe care o vom lua după această analiză, satisfacă într-un fel sau altul pe toţi cei care în acest moment asaltează cu insistenţe nu numai Ministerul Mediului, ci şi alte autorităţi centrale. mulţumesc.
24 Feb 1997  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Gheorghe Lupu”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.