: "Bătrâneţe, vremuri grele..." Informaţiile diseminate recent de Institutul Naţional de Statistică relevă un adevăr îngrijorător: procesul de îmbătrânire demografică se accentuează pe an ce trece, la finele lui 2017 populaţia în vârstă de peste 65 de ani depăşind deja cu 350.000 persoane populaţia tânără, de până la 14 ani. În cifre concrete, potrivit sursei citate, în România trăiau în intervalul de raportare menţionat 3,614 milioane persoane cu vârsta de peste 65 de ani faţă de numai 3,264 milioane persoane cu vârsta sub 14 ani. Comparativ cu începutul anului trecut, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, prin scăderea numărului persoanelor cu vârsta de până la 14 ani şi prin creşterea ponderii persoanelor vârstnice, de peste 65 de ani. Practic, dacă la 1 ianuarie 2017 indicele de îmbătrânire demografică era de 108 persoane vârstnice la 100 de persoane cu vârste tinere, la începutul acestui an ponderea persoanelor de peste 65 de ani a depăşit 110 raportat la un eşantion de 100 de tineri. Cu o situaţie similară se confruntă şi majoritatea statelor europene, în cele din vestul continentului apreciindu-se chiar că fenomenul tinde să atingă stadii critice care pot genera prăbuşirea sistemelor de pensii şi de asigurări de sănătate. Nu întâmplător, pentru a preveni asemenea scenarii apocaliptice, Guvernele ţărilor occidentale implementează constant politici coerente de creştere a ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de peste 50 de ani şi de ajustare a vârstelor de pensionare, atât la femei, cât şi la bărbaţi. De asemenea, persoanelor pensionate le sunt eliminate toate interdicţiile de a munci, acestea fiind stimulate să desfăşoare activităţi lucrative cu program flexibil pentru menţinerea în sistemul contributiv şi pentru consolidarea venitului din pensie şi printr-o componentă salarială. Din aceste puncte de vedere, în România trebuie luate măsuri urgente, prognozele demografice anticipând o creştere explozivă a populaţiei vârstnice în următoarele decenii, la orizontul anului 2050 peste o treime din totalul populaţiei urmând să aibă vârsta de peste 60 de ani. În acest context, preocuparea Guvernului nu ar trebui să vizeze naţionalizarea sau facultativitatea contribuţiilor la pilonul II de pensii, ci creşterea sănătoasă a randamentului economiei naţionale, pentru atenuarea impactului social a fenomenului de îmbătrânire a populaţiei şi implicit a forţei de muncă.