: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România pe... caiet!". Conform dicţionarului economic, pe care orice guvernant ar trebui măcar să-l silabisească, deficitul de cont curent este o măsură a comerţului unei ţări unde valoarea bunurilor şi a serviciilor importate excede valoarea bunurilor şi serviciilor exportate. Cu alte cuvinte, prin cuantificarea acestui parametru se poate diagnostica uşor tendinţa unei economii de a cumpăra mai mult decât vinde, adică de a se îndatora pentru consumul propriu sau, mai pe înţelesul tuturor, de a consuma pe credit, sau, mai plastic, pe caiet. Dacă acelaşi management nefast ar fi aplicat şi în cazul unei societăţi comerciale, aceasta ar evidenţia pierderi majore, la finalul exerciţiului financiar, prin sufocarea veniturilor de cheltuielile în exces, iar creditorii ar iniţia de urgenţă procedurile legale pentru declararea insolvenţei, urmată de atragerea răspunderii penale a administratorilor pentru gestionarea cu rea-credinţă a conturilor debitorului. În cazul unei economii naţionale, lucrurile nu stau chiar la fel. S-a acreditat ideea că statul nu poate da faliment, pentru că aceasta ar însemna, nu-i aşa, identificarea, indisponibilizarea, evaluarea şi valorificarea activelor sale pentru îndestularea - într-o oarecare măsură - a masei credale, dar şi anularea datoriilor care nu mai pot fi recuperate. Cu toate acestea, procedura de resuscitare economică a unui stat manageriat prost de guvernanţii săi poate fi mult mai dureroasă pentru cetăţeni - asimilaţi unor mărunţi acţionari - decât în cazul unei entităţi comerciale. Prea au simţit românii pe pielea lor biciul politicii inflaţioniste, prin care valoarea veniturilor şi economiilor populaţiei a fost diminuată dramatic, în a doua jumătate a deceniului 9 al secolului trecut, dar şi măsurile de austeritate, soldate cu diminuarea sau îngheţarea unor venituri salariale, din urmă cu 8 ani, pentru a nu se teme acum de naţionalizarea unor fonduri de pensii, aşa cum plănuieşte, în laboratoarele guvernării, coaliţia PSD-ALDE. Însă veştile rele nu s-au terminat aici. Cifrele date publicităţii de Banca Naţională a României, care demonstrează că, în primele două luni din 2018, deficitul de cont curent a crescut cu 140%, datoria externă s-a majorat cu 1,5 miliarde de euro, iar investiţiile străine directe se situează pe acelaşi trend descendent, ar trebui să-i trezească la realitate pe cei de la guvernare. Dar când aceştia dorm în continuare, visând la creşterea PIB-ului pe baza consumului populaţiei, deşi economistul-şef al BNR demonstrează public că România va avea cel mai mare deficit de cont curent raportat la produsul intern brut, după ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, fiind cea mai fragilă ţară şi cel mai expus stat european, în cazul unei noi crize internaţionale, înseamnă că poporul este cel care trebuie să se trezească. Pentru că, deşi statele nu dau faliment, scenariul cel dramatic ar declinului lor economic ar presupune declararea încetării de plăţi şi prăbuşirea sistemului bancar, iar exemplul recent al Greciei ar trebui să ne dea cel puţin de gândit. Vă mulţumesc. Găvrilă Ghilea, deputat al PNL de Bihor.