: Am făcut precizările de rigoare, la începutul şedinţei. Probabil că nu toţi colegii erau în sală. Pentru faptul că nu s-a clarificat situaţia şi am văzut că există şi contestări, atunci când două proiecte de lege au acelaşi obiect de reglementare, după cum ştiţi, unul este socotit proiectul de lege şi celălalt devine amendamente la acesta. Dar, pe de altă parte, trebuie să se facă undeva precizarea că şi cel de-al doilea dispare, încetându-i procesul legislativ. Şi ar mai trebui şi acolo un vot de respingere. Nefiind clară procedura, liderii au decis să amânăm votul, o săptămână.

: ...553... au devenit un singur PL-x, cel mai vechi ca număr, pentru că, aşa cum prevede Regulamentul, primul devine o propunere legislativă, iar celălalt a fost folosit ca amendamente. Pe cale de consecinţă, Proiectului de Lege nr. 553/2017, după adoptarea primului, îi încetează procesul legislativ.

: Doar atât, de precizat că fosta poziţie 6, Pl-x 469/2017 şi cu ce avem la poziţia... următorul Pl-x...

: Prin această lege, practic, s-a făcut egalitate între cei care sunt supuşi Legii ANI. Prefecţii au această posibilitate. Or, dacă prefecţii au această posibilitate, este evident că şi aleşii locali trebuie să aibă această posibilitate. Aberaţiile susţinute aici le-am auzit şi la comisie. Se insista: consilierii locali să nu aibă voie să desfăşoare vreo activitate. Cel care vorbea habar nu avea. Consilierul local nu trăieşte din indemnizaţia de consiliu şi este evident că nu are vreo restricţie de a lucra în domeniul privat şi aşa mai departe. Dar văd că nu a mai vorbit despre consilierii locali, a vorbit despre primari. Vreau să vă spun că, în domeniul rural, fiecare are şi el un loc, are animale pe care le creşte. Imaginaţi-vă că ar trebui să mai vândă din surplusul de produse şi este pus în starea de incompatibilitate, pentru că aşa vor gândi unii sau aşa gândesc unii, aşa cum l-aţi auzit pe vorbitorul dinaintea mea.

: După cum ştiţi, suntem sub iminenta aplicare a Deciziei-pilot CEDO prin care va trebui să plătim despăgubiri pentru condiţiile inumane din penitenciare. Acestea au fost explicate, toată lumea le-a înţeles, modelele sunt copiate după modele internaţionale. Nu pot să cred decât că sunt răuvoitori cei care au vorbit. Să confunzi despăgubirea pe care statul este obligat să o dea cuiva, că l-a ţinut în condiţii inumane, să o confunzi cu o răsplată, cu o plată a deţinuţilor, cum am auzit aici vorbind un coleg, care nu cred că este atât de puţin la gândire să facă această confuzie... În ceea ce ne priveşte, noi suntem la guvernare, trebuie să implementăm şi aceste decizii şi evident că acest lucru l-am făcut şi recunoaştem acest lucru şi nu este nimic rău şi nimic înjositor în acest lucru. Pe de altă parte, alţi colegi - mă refer la Partidul Naţional Liberal, de data aceasta - care sunt autorii articolului, acum au sucit-o. Şi am să vă fac puţină istorie, ca să înţelegeţi ce s-a întâmplat. Domnul Ludovic Orban, în iunie 2016, înainte de alegerile locale, a fost săltat puţin de Parchet şi a fost pus sub acuzare. Adică, în definiţia PNL, a devenit penal. Ei încalcă prezumţia de nevinovăţie, nu noi! Şi bineînţeles că după ce a devenit penal, penalul a fost ales preşedinte. Din acel moment i-au pregătit locul călduţ, făcând această iniţiativă legislativă - acum am dat citate din colegi - cu "executarea la domiciliu", cu "executarea în week-end" şi alte chestiuni pe care, vă rog, nu le mai repet, luaţi citatele PNL. În data de 5 martie anul acesta, domnul Ludovic Orban a fost achitat. Dintr-o dată, PNL-ului i-a puţit propriul proiect, pentru că nu mai avea nevoie să-şi apere penalul. Şi acum nu ştie cum s-o sucească şi a sucit-o - vezi Doamne! - că acest proiect nu le-ar aparţine. Dar să vedeţi şi dumneavoastră cum i-a apucat dragostea de penali brusc! (Râsete.) Articolul 2 lit. a): "Măsura de executare la domiciliu a pedepsei privative de libertate". Aparţine PNL sau nu?! Poziţia 5 lit. b): "Măsura de executare fracţionată a pedepsei privative de libertate în zilele de sâmbătă şi duminică", "deţinuţii de weekend". Aparţine PNL sau nu?! Poziţia 7 lit. d): "Măsura de executare a pedepsei privative de libertate în regim mixt, de echivalent în zile muncă" şi aşa mai departe. Aparţine PNL sau nu?! Deci v-a apucat dragostea de penali şi acum o suciţi. (Aplauze.)

: În prezent, în art. 2.517 din Codul civil, este prevăzut un termen general de prescripţie de trei ani. De asemenea, Curtea Constituţională a decis că judecătorii ar trebui ca, atunci când judecă o astfel de situaţie, să verifice într-adevăr dacă s-a îndeplinit sau nu termenul de prescripţie. Pentru că acest lucru nu se face de către judecători, pentru că în mod abuziv se fac că nu văd art. 2.517 care prevedere un termen de prescripţie de trei ani, acest termen de prescripţie a fost prevăzut în lege. Iar în lege chiar scrie: "conform Codului civil în vigoare". Şi Codul civil se aplică. Un judecător trebuie să aplice toate legile. Pentru că nu le aplică, am băgat acest text chiar în corpul legii, ca să-l vadă, să nu mai poată să spună că n-a ştiut despre el. Copierea unui text dintr-o lege în altă lege nu creează efecte juridice noi. Deci n-am înţeles ce slăbire a legislaţiei de integritate... Codul acesta trebuia respectat! Singura chestiune era că obligi judecătorii să vadă ceea ce nu vor să vadă.

: Întotdeauna se ocupă doar locurile goale. Deci există protocol pentru cele 9 locuri goale. Evident că locurile care sunt ocupate nu sunt afectate de hotărârea de astăzi. De ce trebuie să mai scriem că cei care sunt în funcţie, sunt în funcţie?! (Discuţii în sală.) Precizăm că cei care sunt în funcţie, sunt în funcţie!

: ... nu mai greşea altcineva în continuare, da? (Aplauze.)

: Da. Vă mulţumesc. Trebuie să spunem adevărul, aşa cum solicita colegul de la USR, şi anume în perioada 2007-2013 această faptă nu era incriminată. Asta a decis Curtea Constituţională şi avem cazuri, erori judiciare, în care judecătorii au sancţionat colegi de-ai noştri care nu comiseseră niciun fel de faptă. Această lege pune capăt efectelor unor erori judiciare. Curtea Constituţională spune negru pe alb, cred că la punctul 35 din Decizia nr. 618 cu privire la modificarea art. 38 din statutul nostru, că în perioada 2007-2013 nu a existat conflict de interese. Dar există decizii ale instanţei care au sancţionat colegi pentru o faptă care nu era prevăzută. Asta înseamnă eroare judiciară. Erorile judiciare, într-un stat de drept, se îndreaptă, sau măcar efectele lor, o parte dintre efectele lor, pentru că unele lucruri nu mai pot fi îndreptate, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră. Deci reţineţi! Acesta este adevărul. Legea respectivă, în acord cu două decizii ale Curţii Constituţionale, pune în concordanţă, şi anume elimină efectele ilegale ale unor erori judiciare. Nu este o lege cu dedicaţie, nu este o lege în favoarea cuiva, este o lege în favoarea dreptăţii. Şi, ca să vedeţi cât de bine ştiau antevorbitorii mei să vă informeze despre adevăr, vă spun în felul următor: Doamnă Turcan, conflictul de interese nu-i totuna cu incompatibilitatea. Aveţi atâţia ani în Parlament, ne-am săturat de confuzia aceasta, pe care au făcut-o şi alţii. Iar în ceea ce îl priveşte pe colegul nostru, să ştiţi că nu este vorba despre alte funcţii, nu este vorba de o chestiune care poate fi în ajutorul unor colegi, nu este vorba de o lege cu dedicaţie, dumneavoastră căutaţi să faceţi din orice un atac la persoană şi cred că este cazul, la un moment dat, pentru acuzaţii calomnioase şi defăimătoare, cineva să plătească. Reţineţi! Este o lege care şterge efectele unor erori judiciare. Poate că doriţi să sesizăm şi CSM pentru acest lucru, în aşa fel încât cei care au încălcat legea, pronunţând astfel de sentinţe, să mai şi plătească. Aveţi tot dreptul. Acesta este statul de drept. Poate că este cazul ca, odată şi odată, Parlamentul să facă aceste sesizări, pentru că dacă făcea o dată...

: După cum ar trebui ştiut de către toţi parlamentarii, aşa cum scrie în Constituţie, rolul Parlamentului este dublu. În primul rând, este "organul reprezentativ suprem al poporului român" şi al doilea scop pe care îl are este acela de a fi "unica autoritate legiuitoare". Este evident că cele două roluri nu sunt unul pus contra celuilalt. Deci a spune că dacă faci o activitate care derivă din rolul de reprezentant suprem al poporului român impietezi asupra procesului legislativ, înseamnă că nu îndrăzneşti să citeşti un simplu articol din Constituţie. În ceea ce priveşte comisiile de anchetă - dacă nu era lămuritoare Constituţia -, au apărut şi vreo trei decizii ale Curţii Constituţionale, aşa că l-aş ruga pe colegul care nu le cunoaşte, să le citească. În ceea ce priveşte alt vorbitor... A vorbit despre "sufragerie", fără să citească concluziile. Cred că nu poate să reproşeze că aceste concluzii nu sunt în conformitate cu realitatea. A vorbit de statul paralel, probabil luându-se după subiectele care au fost la televizor, pentru că în tot raportul nu există o astfel de sintagmă. Dar reprezentantul - şi aici mă refer clar la domnul Goţiu - când n-a absentat de la comisie, n-a citit nimic din raport, n-a participat la elaborarea lui, n-a participat la votarea lui şi pur şi simplu a venit aici ca să blocheze, să vorbească despre o anchetă parlamentară despre activitatea din Parlament. Pentru orice om zdravăn la cap este evident că Parlamentul nu face comisii de anchetă să se autoancheteze. Aceasta este o treabă administrativă, se rezolvă de comisiile juridice şi de către conducerea Camerelor. Acesta a fost motivul pentru care votul a fost împotrivă. Cu privire la alte organisme, spre exemplu Curtea Constituţională, chiar şi ea spune că respectă autonomia Parlamentului în aplicarea regulamentelor proprii, dar unii veniţi de pe stradă nu cunosc nici regulamentele, nici Constituţia. De la început, aceste grupuri au fost contra comisiei, au solicitat amânări peste amânări, au lipsit la majoritatea activităţilor comisiei şi astăzi au încercat şi o blocare a activităţii Parlamentului. Şi, domnule preşedinte, exemplele acestea arată foarte clar că este nevoie de modificarea Codului de conduită, aşa cum ne-au cerut cei de la GRECO, cu măsuri aspre şi ferme, de modificare a Statului deputaţilor şi al senatorilor şi a regulamentelor, să le copiem după regulamentele din Parlamentul European, unde asemenea lucruri, ca o persoană să blocheze lucrările Camerelor, nu pot să existe. Dar pe cine ar deranja aflarea adevărului, fie el într-un sens sau în alt sens? Puteaţi să vă exprimaţi punctele de vedere, veneaţi la comisie, spuneaţi: "Raportul nu este bun". Aşa face parlamentarul - votează. Dar poţi să afli adevărul: că s-au fraudat, că nu s-au fraudat, că nu era nevoie de fraudare sau eu ştiu ce altă concluzie. Pe cine deranjează recomandările făcute în acest raport, şi anume, să se modifice legislaţia, ca astfel de situaţii să nu se mai repete? Cei care susţin blocarea raportului, blocarea comisiei, militează pentru un stat de drept? Şi prin ce metode? Acum aş mai vrea să vă mai spun o chestiune. Au fost puşi toţi miniştrii dintr-o singură parte, pe greşeala PSD, care şi-a dat demisia, la jumătate din Guvern. Au fost schimbaţi toţi prefecţii, adică jumătate, vreo 20 de prefecţi, într-o singură zi şi numiţi alţii. Deosebirea între schimbările de la început de Guvern, cum era Guvernul Ponta, şi spre sfârşit de Guvern, cum era Guvernul Boc, deosebirea este că Ponta nu avea alegeri, iar Guvernul Boc avea alegeri, avea un candidat pe care îl susţinea. În ceea ce priveşte miniştrii respectivi, aceştia n-au stat liniştiţi. Imediat au schimbat 1.231 de reprezentanţi ai deconcentratelor din teritoriu. V-aş ruga să fiţi atenţi. Diferenţa între cei doi candidaţi a fost în jur de 70.000 de voturi, ceea ce înseamnă că 35.000 de voturi luate dintr-o parte şi mutate în partea cealaltă schimbau rezultatul alegerilor. Adică, sub 1.000 de voturi pe judeţ. Mai precis, vreo 800. Credeţi dumneavoastră că într-un judeţ, dacă schimbi toţi şefii de deconcentrate şi prefectul, aceste acţiuni nu sunt de natură de a-ţi aduce măcar 800 de voturi? Nevorbind de fraudare. Deci, în aceste situaţii, eu vă spun aşa: că s-a întâmplat un mecanism extraordinar, în care Guvernul şi Preşedinţia au lucrat împreună şi măsurile lor au fost de natură de a schimba rezultatul votului. Dacă aţi fi citit raportul, aţi fi văzut aceste lucruri, da? Poate cineva să-mi spună că toţi şefii de deconcentrate dintr-un judeţ nu-ţi aduc un surplus de 800 de voturi? (Vociferări.) Nu ştiţi, da! În aceste condiţii, eu vă propun, stimaţi colegi, să votaţi acest raport. Pe cei care n-au citit şi votează, aşa, în orb, să citească şi propunerile de îmbunătăţire a legislaţiei, să citească bine şi concluziile, pentru că a face scandal gratuit, doar aşa, "nu vrem noi", nu cred că este un argument de parlamentar.