: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În debutul acestei declaraţii politice, permiteţi-mi şi mie să felicit doamnele şi domnişoarele cu ocazia Zilei de 1 martie şi a celei de 8 martie, să le doresc multă sănătate şi cât mai mult spor în activitatea pe care o desfăşoară în folosul nostru, al tuturor. Am venit să susţin această declaraţie politică şi este o fericită coincidenţă că astăzi, 3 martie, este Ziua rutenilor din România. În urmă cu mai bine de un secol, un grup de ruteni din zona Sighetu Marmaţiei a cerut să treacă de la religia greco-catolică la cea ortodoxă şi autorităţile Imperiului Austro-Ungar au acţionat în consecinţă, judecându-i şi condamnându-i la ani grei de închisoare. Nu mai insist asupra acestui eveniment, l-am prezentat de mai multe ori. Vreau doar să marchez Ziua rutenilor din România ca o zi deosebită a etniei noastre, prin care noi respectăm trecutul nostru, al înaintaşilor noştri şi lupta pe care aceştia au dus-o pentru afirmarea identităţii noastre prin tradiţie, cultură, limbă şi religie. Totodată, vreau să menţionez că în perioada 28 februarie-1 martie, la Deva, s-au derulat lucrările Consiliului Mondial al Rutenilor. A devenit deja o tradiţie ca membrii Consiliului Mondial să vină în România cu această ocazie şi să desfăşurăm lucrările ordinare ale Consiliului Mondial. Ele au astăzi totuşi o semnificaţie mai importantă prin aceea că este o reuniune pregătitoare a Congresului Mondial al Rutenilor care va avea loc în perioada 18-23 iunie în acest an, în România. Sigur că astăzi rutenii au momente grele în viaţa lor, în special cei din Ucraina, datorită situaţiei existente în ţara cu care ne învecinăm la nord. Majoritatea rutenilor din Europa trăiesc în Ucraina şi, în mod evident, situaţia lor nu ne este indiferentă. Punctul de vedere al Uniunii Culturale a Rutenilor din România coincide cu cel al statului român, menţionând că dorim o Ucraină independentă, unitară, indivizibilă, în care să fie respectate libertăţile şi drepturile cetăţeneşti, să păşească şi această ţară pe calea democraţiei consolidate şi de ce nu, şi a aderării acesteia la Uniunea Europeană. În momentul când se va realiza acest deziderat, vom spune cu bucurie că toţi rutenii din Europa trăiesc în cadrul Uniunii Europene, cea mai puternică forţă a continentului nostru. Şi, în mod evident, nu pot decât să închei cu deviza pe care Aleksander Dukhnovici în timpul Revoluţiei de la 1848 a lansat-o, spunând: "Ia bâl esmi budu rusenom", adică "Am fost, sunt şi voi rămâne rutean". Eu adaug "boje, o po moje", "Aşa să-mi ajute Dumnezeu!" Şi vedem cât de actuală este şi această deviză. Vă mulţumesc.