: Onorat prezidiu, Doamnelor şi domnilor, Revoluţia română din decembrie 1989 a schimbat ireversibil situaţia în România. Eu cred, şi ca revoluţionar, şi ca istoric, că după anul 1918, 1989 este cel mai important an din istoria României secolului trecut. Revoluţia română din decembrie 1989 a adus schimbări fundamentale, libertate şi democraţie, în primul rând. Ea s-a desfăşurat practic pe întreg teritoriul ţării şi daţi-mi voie să mă refer un pic, foarte pe scurt, la ceea ce s-a întâmplat şi în judeţul Hunedoara. În patru volume, n-am adus decât unul, că nu avea rost să vin cu toate cele patru volume, "Memorialul Revoluţiei Române. Culegere de documente", este cuprinsă întreaga situaţie din judeţul Hunedoara şi mărturii video, pe aceste două DVD-uri. Dacă din punct de vedere punctual toate acestea sunt semnificative pentru judeţul Hunedoara, ele sunt până la urmă reprezentative pentru întreaga ţară, căci Revoluţia Română din Decembrie 1989 a avut aproximativ aceleaşi coordonate pe întreg teritoriul României. Şi vin în faţa Domniilor Voastre cu trei exemple semnificative. Primul se referă la prezenţa unei studente mediciniste, Carmen Tâmplărescu, născută Huştea, la Bucureşti, în data de 20 decembrie şi în 21 decembrie, de fapt, la baricada de la Inter, fiind prezentă cu sora ei. În momentul când forţele de represiune au intervenit, s-au refugiat spre Sala Dalles, au intrat în scara unui bloc, de unde organele de miliţie le-au tras de păr, le-au dus în Jilava, unde au fost bătute şi, bineînţeles, alături de toţi cei care erau acolo, după cum descrie ea în declaraţia personală, maltratate, pline de sânge. În data de 22 decembrie, după fuga dictatorilor, bineînţeles că autorităţile au venit, le-au cerut scuze şi au menţionat că nu au făcut nimic altceva decât să-şi îndeplinească datoria profesională de serviciu. Un alt exemplu semnificativ este al grupului de la Uricani, şi o spun în primul rând pentru colegii deputaţi şi senatori din judeţul Hunedoara. În seara zilei de 21 decembrie şase tineri au turnat benzină în postul de poliţie al oraşului Uricani şi în sediul Comitetului orăşenesc de partid şi au dat foc acestor două edificii. Sigur că la prima vedere am putea cataloga acţiunea lor drept o încălcare a ordinii, o tulburare a liniştii publice, aproximativ cam aşa au făcut organele de ordine care i-au arestat în seara zilei de 21 decembrie. I-au urcat în maşini şi i-au dus la sediul miliţiei municipale Petroşani, unde respectivii au fost dezbrăcaţi la pielea goală şi bătuţi cu bastoanele la tălpi şi cu curelele la părţile sensibile toată noaptea. Liderului grupului, Pedro Delavega, după numele pe care îl are acum schimbat, plecat definitiv în Marea Britanie, i-au rupt clavicula, atât de mult l-au bătut. În dimineaţa zilei de 22 decembrie îi ia pe toţi şase, îi aduce în faţa anchetatorilor, au chemat o frizeriţă şi au început să-i tundă, şi ei, în mod evident, au întrebat: "De ce?" şi li s-a spus: "Pentru că veţi fi executaţi". Singurul pe care nu l-au tuns era Pedro Delavega. Şi întreabă: "Pe mine de ce nu mă tundeţi?". La care anchetatorii îi răspuns râzând: "Pentru că tu vei fi urcat într-o maşină, te vei duce la Deva şi pe traseu vei fugi din duba cu care vei fi dus la Deva şi în felul acesta scăpăm de tine, că eşti un bandit". De fapt, termenul de "bandit" a fost folosit în întreaga anchetă pe care au derulat-o în noaptea de 21 spre 22 decembrie cu cei şase care au incendiat postul de poliţie şi sediul Comitetului orăşenesc al PCR Uricani. Al treilea exemplu este, după părerea mea, şi mai semnificativ şi este cel al ultimului prim-secretar al Comitetului judeţean PCR Hunedoara, Ion Popa. După mărturii documentare, în dimineaţa zilei de 22 decembrie discuta cu activul de partid şi de stat, încercând să oprească oamenii de la diferite întreprinderi, din marile localităţi ale judeţului Hunedoara, Deva, Petroşani, Orăştie, Brad, Hunedoara, să participe la demonstraţia împotriva comunismului şi împotriva lui Nicolae şi Elena Ceauşescu. Bineînţeles că nu a reuşit, el menţiona în discursul său: "Aveţi grijă, ceea ce se întâmplă la Timişoara este un atac banditesc, huliganii au distrus municipiul Timişoara şi, de fapt, acolo în zilele trecute a avut loc o tentativă de lovitură de stat pentru înlăturarea regimului comunist din România, pe care trebuie să îl apărăm cu toată fiinţa noastră", spunea Ion Popa în dimineaţa zilei de 22 decembrie. Peste aproximativ o oră şi jumătate, fiind şi eu prezent lângă el, în balconul Palatului Culturii, de unde am anunţat fuga dictatorilor şi faptul că regimul comunist a căzut în România, a fost adus de revoluţionari în balconul Palatului Culturii şi distinsul prim-secretar Ion Popa cere cuvântul, bineînţeles că toată lumea îl aşteaptă la microfon şi ce credeţi că spune? Îşi manifestă satisfacţia că odiosul dictator şi sinistra lui soţie au fugit şi că poporul român şi-a câştigat în sfârşit libertatea. Să nu mai spun că, în toate discuţiile pe care le avea cu oricine în momentul respectiv, în balconul Palatului Culturii, lua la modul cel mai milităros posibil poziţia de drepţi şi oricui i se adresa lui, imediat, îi spunea "Să trăiţi!", "Da!", "Sigur!", "Poftiţi!", lăsând la o parte aroganţa pe care o avea până cu circa o oră şi jumătate în urmă. Ce vreau să subliniez? Revoluţia română din decembrie 1989 a adus schimbări profunde în viaţa României. Dacă din nou ar trebui să particip la asemenea evenimente, aşa cum am participat acum 25 de ani, aş face-o din nou şi cred că România a câştigat enorm prin victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Dar, vreau să vă spun că sunt totuşi destul de multe inadvertenţe în viaţa noastră publică, ele nu se datorează revoluţiei şi nu revoluţia şi revoluţionarii sunt de vină pentru ceea ce se întâmplă. Vreau să vă dau un singur exemplu. Fac apel la familia mea, dar cazul soţiei mele este valabil pentru sute de cadre didactice din România. După ce timp de 36 de ani a învăţat şase generaţii de copii să scrie şi să citească, şi dacă ar fi doar atât, are o pensie de 1.000 de lei, iar acei torţionari despre care v-am vorbit, cei ai lui Huştea, Tâmplărescu Carmen, cei ai grupului de la Uricani, primul-secretar Ion Popa, beneficiază astăzi de pensii de circa 3, 4, 5.000 de lei...