Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
Dacă
te autentifici vei putea
să selectezi pasaje de declarații pentru a le marca drept importante.
31. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Stimaţi invitaţi , Aşa cum s -a explicat , de altfel foarte bine , Legea , în forma actuală , nu permite consiliilor locale , analog de altfel consiliilor municipale , să -şi constituie un buget alocat activităţilor pentru tineri şi în general pentru tineret . A fost , este şi va rămâne o problemă , până în momentul în care , cu siguranţă , cu toţii vom vota acest proiect de lege , care , sperăm noi să rezolve - într -o mică măsură , e adevărat - problema exodului tinerilor din localităţile natale , problema locurilor de muncă şi , mai mult decât atât , o problemă economică fundamentală a României . Este un început , deşi foarte mic . Vă mulţumesc . Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine şi va vota această propunere legislativă . Vă mulţumim .
32. : Mulţumesc pentru amabilitate . În acelaşi context , vă rog să fiţi de acord să mutăm şi PL -x 405 /2017 , de la poziţia 36 pe poziţia 6 . Vă mulţumesc .
33.
34. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Având acordul liderilor , vă rog să fiţi de acord să mutăm PL -x 384 /2017 , de pe poziţia 35 pe poziţia 5 şi PL -x 405 ... A , să supunem votului , da .
35. : Mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Stimaţi invitaţi , În spiritul Constituţiei României , al sprijinirii tuturor cultelor şi al minorităţilor naţionale , este foarte clar că şi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota , în consecinţă , pentru acest proiect de lege . Vă mulţumesc pentru amabilitate .
36. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Stimaţi invitaţi , În anul 2010 , împreună cu bunul meu coleg , domnul deputat Ovidiu Ganţ , am constituit cu mare plăcere un proiect de lege care avea să se materializeze în Legea nr . 235 din acelaşi an , lege care şi -a produs efectul începând din anul 2011 şi vreau să vă spun că sunt încântat ca astăzi să fiu la tribuna Parlamentului şi să fi contribuit la îmbunătăţirea acestei legi , Legea nr . 235 , împreună cu colegii mei din Comisia pentru învăţământ şi cu sprijinul necondiţionat al secretarului de stat , cu care am lucrat chiar în anul 2010 la acest proiect de lege . Un lucru foarte important , pentru că această completare aduce valoare adăugată Legii nr . 235 , aşa cum s -a spus , în primul rând adăugându -se premii pentru olimpicii internaţionali care vor obţine menţiuni . Punctul doi - foarte important - premierea profesorilor olimpici . Şi un punct la care nu s -a făcut aici referire , din nou foarte important , ştiind acest lucru , din experienţa mea , din 2010 până în prezent , cadru didactic universitar fiind , faptul că aveau probleme elevii din clasa a XII -a . Nu toate inspectoratele judeţene acordau acest drept , interpretând oarecum Legea nr . 235 , un lucru foarte important , o completare foarte importantă care s -a adus acestei legi . Fapt pentru care , iată , noi toţi , membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale , vom susţine propunerea , în forma susţinută , de altfel , cu majoritatea voturilor din Comisia pentru învăţământ , ştiinţă , tineret şi sport , din Camera Deputaţilor , unde îmi desfăşor activitatea , de peste nouă ani . Vă mulţumesc .
37. : "Ziua naţională modernă a Republicii Elene . 28 octombrie 1940 - Ziua 171 ;Marelui nu 187 ;" Demnitatea este virtutea înaintaşilor noştri care , la 28 octombrie 1940 , i -a determinat să spună un brav "Nu " ultimatumului dat Greciei de Benito Mussolini , ultimatum prin care se pretindea ocuparea de armata italiană a unor poziţii strategice în Grecia , fără ca acestea să fie nominalizate , ultimatum care ascundea un vis mai vechi de mărire , o dorinţă nesăbuită de refacere a Imperiului Roman . Astfel a început epopeea anilor 1940 -1941 , una dintre paginile de aur ale istoriei Greciei . Războiul de şapte luni al Greciei împotriva Axei a avut un puternic răsunet internaţional , constituindu -se într -o luptă împotriva trădării şi oportunismului , o luptă pentru demnitate şi drepturile sacre ale omului . Membrii Uniunii Elene din România se alătură tuturor celor care , greci sau filoeleni , îşi aduc aminte cu pioşenie de faptele de eroism ale înaintaşilor noştri . În acest context , îmi revine deosebita onoare să vă transmit mesajul Ambasadorului Republicii Elene în România , E .S . Vassilis Papadopoulos , adresat grecilor şi filoelenilor , cu prilejul Zilei naţionale moderne a Greciei - 28 octombrie 1940 . "28 Octombrie , Ziua naţională a Greciei , este o zi de mândrie şi demnitate pentru grecii de pretutindeni , atât din Grecia -mamă , cât şi din diaspora . În 1940 , în timpul celui de -al Doilea Război Mondial , ţara noastră a opus o rezistenţă viguroasă Puterilor Axei , fără să ia în considerare pierderile şi jertfele . Şi după invazia armatelor naziste în Grecia şi ocuparea ţării noastre de puterile străine , grecii au continuat lupta , organizând o intensă rezistenţă naţională . Grecia a ieşit din al Doilea Război Mondial rănită , cu importante pierderi umane şi materiale , cu o economie distrusă de ocupaţia străină şi un popor care a trecut prin multe dureri şi a suferit foarte multe pierderi . Cu toate aceste pierderi şi distrugeri importante , ţara noastră nu şi -a pierdut cea mai importantă trăsătură - demnitatea . Astăzi , cu prilejul sărbătoririi acestei aniversări , ne amintim eroismul şi demnitatea grecilor . Rememorăm jertfele din timpul războiului , pentru a aprecia totdeauna avantajele păcii . Grecia şi România , două ţări cu relaţii excelente la toate nivelurile , conlucrează cu toată puterea lor pentru pace , bună vecinătate şi prosperitate în Europa sud -estică , cât şi în toată Uniunea Europeană ." Cu prilejul Zilei naţionale a Greciei - 28 octombrie 1940 , permiteţi -mi ca în numele Conducerii Uniunii Elene din România , în calitate de preşedinte şi deputat al acesteia , să le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani !
38. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Stimaţi invitaţi , Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu vor susţine această propunere legislativă . Am şi câteva motive bine întemeiate . Aşa cum spuneam , am prezentat colegilor mei şi în grupul parlamentar această propunere şi iată că prevederile actului normativ , în primul rând , clar , foarte clar pot sublinia , sunt superficiale . Nu se respectă prevederile art . 15 din Legea responsabilităţii financiar bugetare nr . 69 /2010 . Nu se respectă normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative , conform art . 33 din Legea nr . 24 /2000 . Nu sunt alocate sumele suficiente pentru acoperirea nevoilor generale , inclusiv de infrastructură din învăţământul preuniversitar de stat . Şi exemplele ar putea continua . Toate aceste argumente - şi nu numai acestea - stau la baza votului pe care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale îl vor da . Deci nu susţinem această propunere legislativă şi vom vota în consecinţă . Vă mulţumesc .
39. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Stimaţi invitaţi , Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota această propunere legislativă , având în vedere că prevederile art . VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr . 92 /2012 sunt în contradicţie cu prevederile art . 248 alin . (1 ) lit . a ) din Legea nr . 1 /2011 , din Legea educaţiei naţionale , cu modificările şi completările ulterioare , modificate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr . 49 /2014 : "Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art . 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar , realizat într -o unitate de învăţământ , în funcţia didactică corespunzătoare studiilor , de regulă , sub îndrumarea unui profesor mentor " şi "Trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii : pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator puericultor , educator /educatoare , învăţător /învăţătoare : absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice ". Este foarte clar de ce susţinem această propunere legislativă , dând citate , efectiv , din lege , şi nu numai , chiar din ordonanţa de urgenţă . Vă mulţumesc pentru amabilitate .
40. : Vă mulţumesc , stimate domnule preşedinte de şedinţă . Doamnelor şi domnilor deputaţi , Îmi revine deosebita plăcere şi onoare să vă aduc la cunoştinţă Mesajul Excelenţei Sale , domnul ambasador Dimitris Hatziargyrou , cu prilejul aniversării a 57 de ani de la Proclamarea independenţei Republicii Cipru . "În data de 1 octombrie , Republica Cipru a sărbătorit cea de a 57 -a aniversare de la Proclamarea independenţei . Republica Cipru a fost fondată în anul 1960 , după o luptă de eliberare naţională de patru ani împotriva Marii Britanii . Era pentru prima dată din antichitate , când ciprioţii se aflau în situaţia de a -şi hotărî singuri destinul . Cipru , care se află la răscrucea a trei continente - Europa , Asia şi Africa -, a fost de veacuri o insulă râvnită pe care fiecare putere din regiune , care se lupta pentru influenţă în estul Mediteranei , încerca să o controleze . Istoria Ciprului este una dintre cele mai vechi din lume . Primele urme ale civilizaţiei sale , care sunt documentate de săpăturile arheologice , datează din mileniul al IX -lea î .Hr , ca atare cu aproximativ 11 .000 de ani în urmă . După elenizarea insulei , acum 3000 de ani , se consemnează încercări repetate de a dobândi controlul asupra acesteia de către diferite puteri : romani , perşi , asirieni , arabi , bizantini , cruciaţi , veneţieni , otomani şi Imperiul Britanic . Toţi aceştia şi -au lăsat amprenta , care se reflectă în bogata moştenire culturală a Ciprului . Independenţa Ciprului a adus o constituţie nefuncţională , care reflecta politica divide et impera a puterii coloniale , mult utilizată în trecut , politică ce a semănat seminţele discordiei între ciprioţii greci , constituind 80 % din populaţie , şi ciprioţii turci - 18 % din populaţie . Constituţia a fost viabilă trei ani , din 1963 apărând problemele care au culminat în 1974 cu răsturnarea guvernului legal de către junta militară din Grecia , urmată , la cinci zile , de invazia militară turcească , ocuparea a 37 % din teritoriul Ciprului şi expulzarea forţată a 200 .000 de ciprioţi greci . De atunci , insula a rămas divizată . Comunitatea internaţională a încercat în ultimii 43 de ani să ajungă la o rezolvare a ceea ce constituie acum problema Ciprului . Ultimul efort , realizat cu implicarea Secretarului General al Naţiunilor Unite , Antonio Guterres , după doi ani de negocieri intense între cele două părţi , care a condus la Reuniunea de la Geneva , cu participarea tuturor părţilor interesate , nu s -a soldat cu niciun acord deoarece puterea de ocupaţie , Turcia , a insistat până la sfârşit pentru menţinerea garanţiilor cu drept de intervenţie militară , precum şi pentru menţinerea permanentă a trupelor sale în Cipru . Acest lucru a fost ceva ce niciun popor , să nu mai vorbim de un stat independent , membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Uniunii Europene , nu ar putea accepta . În ciuda impactului defavorabil al problemei politice , Cipru a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă , atingând niveluri de creştere mari , pe parcursul celor 57 de ani de existenţă independentă , furnizând cetăţenilor săi un nivel de trai ridicat , într -o ţară democratică , în care se respectă drepturile omului şi drepturile civile . Aceasta a avut un rezultat extraordinar - aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în anul 2004 , în calitate de contribuabil deplin , în ciuda diviziunii continue a insulei . Astăzi , Cipru este o destinaţie turistică , un important centru comercial , maritim şi universitar în regiune , dar şi în cadrul Uniunii Europene . Cipru a construit relaţii speciale cu toate ţările din regiune , cu care cooperează la diferite niveluri , prin participarea expectivă în cvadruple parteneriate , pentru a promova interesele mutuale , şi stabilitatea , şi prosperitatea , în regiunea Mediteranei Occidentale . Descoperirea rezervelor de gaz natural şi eventual de petrol , în viitorul apropiat , în Zona sa Economică Exclusivă , va aduce o nouă dinamică economiei şi prosperitate cetăţenilor . Relaţiile şi interacţiunile dintre ciprioţi şi români se pierd în negura vremurilor . Cipru şi România sunt legate prin relaţii culturale de lungă durată şi mai ales prin relaţii religioase . România a fost una din primele ţări care au recunoscut Republica Cipru şi care a stabilit relaţii diplomatice cu noul stat . De atunci , relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în continuu , iar odată cu integrarea acestora în Uniunea Europeană , în 2004 , respectiv , în 2007 , aceste relaţii s -au consolidat în diferite domenii . Cipru a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană şi sprijină ferm şi necondiţionat aderarea ţării la spaţiul Schengen . Relaţiile României cu Cipru sunt multidimensionale - istorice , culturale şi economice . Prezenţa mai multor români în Cipru şi , de asemenea , prezenţa şi activitatea mai multor oameni de afaceri ciprioţi în România constituie o garanţie pentru consolidarea , în continuare , a relaţiilor dintre cele două ţări . Cipru este al patrulea investitor , ca mărime , din România , în timp ce din ce în ce mai mulţi turişti ciprioţi şi români descoperă frumuseţile celor două ţări ". Doamnelor şi domnilor deputaţi , În încheiere , permiteţi -mi ca în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România , să urez un călduros la mulţi ani , ciprioţilor de pretutindeni . Vă mulţumesc .