Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Dragoş-Gabriel Zisopol, candidat D Bec alegeri 2016
Dragoş-Gabriel Zisopol
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
31.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Aşa cum s-a explicat, de altfel foarte bine, Legea, în forma actuală, nu permite consiliilor locale, analog de altfel consiliilor municipale, -şi constituie un buget alocat activităţilor pentru tineri şi în general pentru tineret. A fost, este şi va rămâne o problemă, până în momentul în care, cu siguranţă, cu toţii vom vota acest proiect de lege, care, sperăm noi rezolve - într-o mică măsură, e adevărat - problema exodului tinerilor din localităţile natale, problema locurilor de muncă şi, mai mult decât atât, o problemă economică fundamentală a României. Este un început, deşi foarte mic. mulţumesc. Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine şi va vota această propunere legislativă. mulţumim.
29 Nov 2017  Sursa: stenograme parlament
32.
: Mulţumesc pentru amabilitate. În acelaşi context, rog fiţi de acord mutăm şi PL-x 405/2017, de la poziţia 36 pe poziţia 6. mulţumesc.
20 Nov 2017  Sursa: stenograme parlament
33.
(din sală): Da.
20 Nov 2017  Sursa: stenograme parlament
34.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Având acordul liderilor, rog fiţi de acord mutăm PL-x 384/2017, de pe poziţia 35 pe poziţia 5 şi PL-x 405... A, supunem votului, da.
20 Nov 2017  Sursa: stenograme parlament
35.
: Mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, În spiritul Constituţiei României, al sprijinirii tuturor cultelor şi al minorităţilor naţionale, este foarte clar şi membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota, în consecinţă, pentru acest proiect de lege. mulţumesc pentru amabilitate.
31 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
36.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, În anul 2010, împreună cu bunul meu coleg, domnul deputat Ovidiu Ganţ, am constituit cu mare plăcere un proiect de lege care avea se materializeze în Legea nr. 235 din acelaşi an, lege care şi-a produs efectul începând din anul 2011 şi vreau spun sunt încântat ca astăzi fiu la tribuna Parlamentului şi fi contribuit la îmbunătăţirea acestei legi, Legea nr. 235, împreună cu colegii mei din Comisia pentru învăţământ şi cu sprijinul necondiţionat al secretarului de stat, cu care am lucrat chiar în anul 2010 la acest proiect de lege. Un lucru foarte important, pentru această completare aduce valoare adăugată Legii nr. 235, aşa cum s-a spus, în primul rând adăugându-se premii pentru olimpicii internaţionali care vor obţine menţiuni. Punctul doi - foarte important - premierea profesorilor olimpici. Şi un punct la care nu s-a făcut aici referire, din nou foarte important, ştiind acest lucru, din experienţa mea, din 2010 până în prezent, cadru didactic universitar fiind, faptul aveau probleme elevii din clasa a XII-a. Nu toate inspectoratele judeţene acordau acest drept, interpretând oarecum Legea nr. 235, un lucru foarte important, o completare foarte importantă care s-a adus acestei legi. Fapt pentru care, iată, noi toţi, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vom susţine propunerea, în forma susţinută, de altfel, cu majoritatea voturilor din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, din Camera Deputaţilor, unde îmi desfăşor activitatea, de peste nouă ani. mulţumesc.
31 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
37.
: "Ziua naţională modernă a Republicii Elene. 28 octombrie 1940 - Ziua «Marelui nu»" Demnitatea este virtutea înaintaşilor noştri care, la 28 octombrie 1940, i-a determinat spună un brav "Nu" ultimatumului dat Greciei de Benito Mussolini, ultimatum prin care se pretindea ocuparea de armata italiană a unor poziţii strategice în Grecia, fără ca acestea fie nominalizate, ultimatum care ascundea un vis mai vechi de mărire, o dorinţă nesăbuită de refacere a Imperiului Roman. Astfel a început epopeea anilor 1940-1941, una dintre paginile de aur ale istoriei Greciei. Războiul de şapte luni al Greciei împotriva Axei a avut un puternic răsunet internaţional, constituindu-se într-o luptă împotriva trădării şi oportunismului, o luptă pentru demnitate şi drepturile sacre ale omului. Membrii Uniunii Elene din România se alătură tuturor celor care, greci sau filoeleni, îşi aduc aminte cu pioşenie de faptele de eroism ale înaintaşilor noştri. În acest context, îmi revine deosebita onoare transmit mesajul Ambasadorului Republicii Elene în România, E.S. Vassilis Papadopoulos, adresat grecilor şi filoelenilor, cu prilejul Zilei naţionale moderne a Greciei - 28 octombrie 1940. "28 Octombrie, Ziua naţională a Greciei, este o zi de mândrie şi demnitate pentru grecii de pretutindeni, atât din Grecia-mamă, cât şi din diaspora. În 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ţara noastră a opus o rezistenţă viguroasă Puterilor Axei, fără ia în considerare pierderile şi jertfele. Şi după invazia armatelor naziste în Grecia şi ocuparea ţării noastre de puterile străine, grecii au continuat lupta, organizând o intensă rezistenţă naţională. Grecia a ieşit din al Doilea Război Mondial rănită, cu importante pierderi umane şi materiale, cu o economie distrusă de ocupaţia străină şi un popor care a trecut prin multe dureri şi a suferit foarte multe pierderi. Cu toate aceste pierderi şi distrugeri importante, ţara noastră nu şi-a pierdut cea mai importantă trăsătură - demnitatea. Astăzi, cu prilejul sărbătoririi acestei aniversări, ne amintim eroismul şi demnitatea grecilor. Rememorăm jertfele din timpul războiului, pentru a aprecia totdeauna avantajele păcii. Grecia şi România, două ţări cu relaţii excelente la toate nivelurile, conlucrează cu toată puterea lor pentru pace, bună vecinătate şi prosperitate în Europa sud-estică, cât şi în toată Uniunea Europeană." Cu prilejul Zilei naţionale a Greciei - 28 octombrie 1940, permiteţi-mi ca în numele Conducerii Uniunii Elene din România, în calitate de preşedinte şi deputat al acesteia, le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani!
31 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
38.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu vor susţine această propunere legislativă. Am şi câteva motive bine întemeiate. Aşa cum spuneam, am prezentat colegilor mei şi în grupul parlamentar această propunere şi iată prevederile actului normativ, în primul rând, clar, foarte clar pot sublinia, sunt superficiale. Nu se respectă prevederile art. 15 din Legea responsabilităţii financiar bugetare nr. 69/2010. Nu se respectă normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, conform art. 33 din Legea nr. 24/2000. Nu sunt alocate sumele suficiente pentru acoperirea nevoilor generale, inclusiv de infrastructură din învăţământul preuniversitar de stat. Şi exemplele ar putea continua. Toate aceste argumente - şi nu numai acestea - stau la baza votului pe care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale îl vor da. Deci nu susţinem această propunere legislativă şi vom vota în consecinţă. mulţumesc.
24 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
39.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota această propunere legislativă, având în vedere prevederile art. VI din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2012 sunt în contradicţie cu prevederile art. 248 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 1/2011, din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, modificate de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014: "Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, de regulă, sub îndrumarea unui profesor mentor" şi "Trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii: pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator puericultor, educator/educatoare, învăţător/învăţătoare: absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente cu specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice". Este foarte clar de ce susţinem această propunere legislativă, dând citate, efectiv, din lege, şi nu numai, chiar din ordonanţa de urgenţă. mulţumesc pentru amabilitate.
17 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
40.
: mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Îmi revine deosebita plăcere şi onoare aduc la cunoştinţă Mesajul Excelenţei Sale, domnul ambasador Dimitris Hatziargyrou, cu prilejul aniversării a 57 de ani de la Proclamarea independenţei Republicii Cipru. "În data de 1 octombrie, Republica Cipru a sărbătorit cea de a 57-a aniversare de la Proclamarea independenţei. Republica Cipru a fost fondată în anul 1960, după o luptă de eliberare naţională de patru ani împotriva Marii Britanii. Era pentru prima dată din antichitate, când ciprioţii se aflau în situaţia de a-şi hotărî singuri destinul. Cipru, care se află la răscrucea a trei continente - Europa, Asia şi Africa -, a fost de veacuri o insulă râvnită pe care fiecare putere din regiune, care se lupta pentru influenţă în estul Mediteranei, încerca o controleze. Istoria Ciprului este una dintre cele mai vechi din lume. Primele urme ale civilizaţiei sale, care sunt documentate de săpăturile arheologice, datează din mileniul al IX-lea î.Hr, ca atare cu aproximativ 11.000 de ani în urmă. După elenizarea insulei, acum 3000 de ani, se consemnează încercări repetate de a dobândi controlul asupra acesteia de către diferite puteri: romani, perşi, asirieni, arabi, bizantini, cruciaţi, veneţieni, otomani şi Imperiul Britanic. Toţi aceştia şi-au lăsat amprenta, care se reflectă în bogata moştenire culturală a Ciprului. Independenţa Ciprului a adus o constituţie nefuncţională, care reflecta politica divide et impera a puterii coloniale, mult utilizată în trecut, politică ce a semănat seminţele discordiei între ciprioţii greci, constituind 80% din populaţie, şi ciprioţii turci - 18% din populaţie. Constituţia a fost viabilă trei ani, din 1963 apărând problemele care au culminat în 1974 cu răsturnarea guvernului legal de către junta militară din Grecia, urmată, la cinci zile, de invazia militară turcească, ocuparea a 37% din teritoriul Ciprului şi expulzarea forţată a 200.000 de ciprioţi greci. De atunci, insula a rămas divizată. Comunitatea internaţională a încercat în ultimii 43 de ani ajungă la o rezolvare a ceea ce constituie acum problema Ciprului. Ultimul efort, realizat cu implicarea Secretarului General al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, după doi ani de negocieri intense între cele două părţi, care a condus la Reuniunea de la Geneva, cu participarea tuturor părţilor interesate, nu s-a soldat cu niciun acord deoarece puterea de ocupaţie, Turcia, a insistat până la sfârşit pentru menţinerea garanţiilor cu drept de intervenţie militară, precum şi pentru menţinerea permanentă a trupelor sale în Cipru. Acest lucru a fost ceva ce niciun popor, nu mai vorbim de un stat independent, membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al Uniunii Europene, nu ar putea accepta. În ciuda impactului defavorabil al problemei politice, Cipru a demonstrat o adaptabilitate remarcabilă, atingând niveluri de creştere mari, pe parcursul celor 57 de ani de existenţă independentă, furnizând cetăţenilor săi un nivel de trai ridicat, într-o ţară democratică, în care se respectă drepturile omului şi drepturile civile. Aceasta a avut un rezultat extraordinar - aderarea Ciprului la Uniunea Europeană în anul 2004, în calitate de contribuabil deplin, în ciuda diviziunii continue a insulei. Astăzi, Cipru este o destinaţie turistică, un important centru comercial, maritim şi universitar în regiune, dar şi în cadrul Uniunii Europene. Cipru a construit relaţii speciale cu toate ţările din regiune, cu care cooperează la diferite niveluri, prin participarea expectivă în cvadruple parteneriate, pentru a promova interesele mutuale, şi stabilitatea, şi prosperitatea, în regiunea Mediteranei Occidentale. Descoperirea rezervelor de gaz natural şi eventual de petrol, în viitorul apropiat, în Zona sa Economică Exclusivă, va aduce o nouă dinamică economiei şi prosperitate cetăţenilor. Relaţiile şi interacţiunile dintre ciprioţi şi români se pierd în negura vremurilor. Cipru şi România sunt legate prin relaţii culturale de lungă durată şi mai ales prin relaţii religioase. România a fost una din primele ţări care au recunoscut Republica Cipru şi care a stabilit relaţii diplomatice cu noul stat. De atunci, relaţiile dintre cele două ţări se dezvoltă în continuu, iar odată cu integrarea acestora în Uniunea Europeană, în 2004, respectiv, în 2007, aceste relaţii s-au consolidat în diferite domenii. Cipru a sprijinit aderarea României la Uniunea Europeană şi sprijină ferm şi necondiţionat aderarea ţării la spaţiul Schengen. Relaţiile României cu Cipru sunt multidimensionale - istorice, culturale şi economice. Prezenţa mai multor români în Cipru şi, de asemenea, prezenţa şi activitatea mai multor oameni de afaceri ciprioţi în România constituie o garanţie pentru consolidarea, în continuare, a relaţiilor dintre cele două ţări. Cipru este al patrulea investitor, ca mărime, din România, în timp ce din ce în ce mai mulţi turişti ciprioţi şi români descoperă frumuseţile celor două ţări". Doamnelor şi domnilor deputaţi, În încheiere, permiteţi-mi ca în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, urez un călduros la mulţi ani, ciprioţilor de pretutindeni. mulţumesc.
04 Oct 2017  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next