: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, În numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, vă propun să mutăm PL-x 603/2017 de pe poziţia 12, pe cea de-a doua poziţie a ordinii de zi. Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Mircea-Gheorghe Drăghici şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

După o scurtă pauză

: "Ziua de 9 februarie, ziua mondială a limbii elene" În conformitate cu Decizia nr. 17889, a miniştrilor de interne, de externe şi al educaţiei, cercetării şi cultelor din Republica Elenă, publicată în Monitorul Oficial al Greciei în data de 24 aprilie 2017, ziua de 9 februarie, ziua comemorării poetului naţional grec Dionysios Solomos, a fost declarată Ziua mondială a limbii elene. Prin instituţionalizarea acestei sărbători mondiale anuale, se promovează rolul îndeplinit de limba elenă de-a lungul secolelor, limbă care a contribuit şi contribuie esenţial la consolidarea atât a civilizaţiei europene, cât şi a celei mondiale. În antichitate, limba elenă a fost un factor de educaţie si transmitere a teoriilor ştiinţifice, a viziunilor filosofice şi a textelor literare. În limba greacă au fost scrise nenumărate texte ale creştinismului, texte care au fost răspândite în întreaga lume. De-a lungul secolelor, contribuţia limbii elene a fost decisivă pentru tezaurizarea şi promovarea culturii greceşti. Limba elenă a supravieţuit până în zilele noastre, alăturându-se celor mai vechi limbi vii din lume. Cunoaşterea importanţei limbii elene ne permite să înţelegem esenţa culturii greceşti şi contribuţia multidimensională a acesteia la crearea culturii mondiale. În discursul său de anul acesta, referitor la Ziua mondială a limbii elene, domnul Terrence Kouik, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Republica Elenă, a accentuat importanţa diasporei şi a Bisericii greceşti în conservarea limbii elene, subliniind că, în multe ţări, cunoaşterea acesteia a ajuns la a şasea şi chiar a şaptea generaţie de greci. În acest context, consider ca fiind de bun augur şi modestele contribuţii ale Uniunii Elene din România, dintre care menţionez: predarea limbii elene de către dascăli din Grecia şi din România, în toate filialele Uniunii Elene, începând cu anul 1990 - anul înfiinţării acesteia; organizarea, în regie proprie, a unor concursuri naţionale de limba greacă, în perioada 2002-2009; predarea limbii elene maternă/modernă, din anul ... şi până în prezent, în toate şcolile din România, acolo unde sunt solicitări, cu note în catalog, după o metodologie concepută de deputatul Uniunii Elene şi aprobată de Ministerul Educaţiei Naţionale din România; anual, organizarea Olimpiadei Naţionale de limba elenă, începând din 2009, în parteneriat cu recunoaşterea şi cofinanţarea Ministerului Educaţiei Naţionale din România; organizarea, în premieră mondială, în Parlamentul României, în perioada 10-14 septembrie 2014, a Olimpiadei Internaţionale de limba greacă. Anul acesta vom organiza cea de-a V-a ediţie. Un rol foarte important în ecuaţia promovării limbii elene îl joacă ministerele de resort din cele două ţări, Grecia şi România, Ambasada Republicii Elene din Bucureşti, Departamentul de Filologie Clasică şi Neogreacă din cadrul Universităţii Bucureşti şi Lectoratul de Neogreacă din Iaşi, dar, mai presus de toate, cei care, în mod direct - cadre didactice, părinţi şi copii - sunt implicaţi în actul educaţional. Uniunea Elenă din România, începând cu data de 9 februarie 2018, a demarat o serie de acţiuni dedicate Zilei mondiale a limbii elene: informări cu privire la rolul şi la importanţa limbii elene, istoria acesteia, relaţia cu alte limbi, vechi sau moderne, valoarea educaţiei lingvistice, modalităţile de îmbogăţire a vocabularului, jocuri lexicale; lucrări creative cu subiecte legate de diacronicitatea şi sincronicitatea limbii elene; întâlniri cu oameni de literatură şi artă, pentru abordarea multilaterală a diferitelor aspecte ale limbii elene şi a modalităţilor ei de utilizare; ateliere literare, lecturi publice, prezentări de carte, spectacole de teatru; dezbateri, cu scopul de a evidenţia limba elenă vorbită şi de a dezvolta multiple forme de valorificare a acestei într-o varietate de situaţii de comunicare etc. În acest context, cu mare bucurie, vă invităm să ne fiţi alături, pentru a dezvolta intercultural dialogul, de altfel cuvânt grecesc, care dă sens vieţii. La mulţi ani limbii elene!

: Vă mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Reiterez ceea ce am spus săptămâna trecută. Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu au votat şi nu vor vota niciodată o astfel de comisie de anchetă şi nici nu vor face parte dintr-o asemenea comisie. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu face nicio propunere. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Aşa cum bine ştiţi Domniile Voastre, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale nu au participat niciodată şi nu vor participa la constituirea vreunei comisii de anchetă. În acest context, vreau să vă spun că nu vom vota în favoarea acestui proiect de hotărâre aflat la punctul 3 al ordinii de zi. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc. Stimate domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Componentele Programului pentru şcoli al Uniunii Europene reprezintă esenţa proiectului de lege la care ne-am referit astăzi - este vorba de PL-x 378/2017. Mă refer, în primul rând, la distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural şi/sau lactate fără adaos de lapte praf, dar în special la cea de-a doua măsură, un lucru foarte important, din punctul meu de vedere - măsurile educative care însoţesc distribuţia produselor anterior amintite. Vă mărturisesc că începând cu anul 2002, atunci când a fost lansat proiectul "Laptele şi cornul", am participat la nenumărate dispute pot chiar să le numesc, în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, am discutat chiar şi în instituţiile de învăţământ din toată ţara despre aceste proiecte şi se pare că nu am reuşit să găsim o soluţie. Iată de ce consider că se impune unificarea actualelor programe de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli, respectiv, de distribuire a laptelui în şcoli, sub aceleaşi reguli şi principii de implementare instituite de regulamentele Uniunii Europene, în vederea abordării unitare a unui cadru juridic şi financiar comun pentru îndeplinirea obiectivelor specifice urmărite de Politica Agricolă Comună. În acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în favoarea proiectului de lege aflat în dezbatere. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Întrucât sarcinile, competenţele şi responsabilităţile persoanelor care ocupă funcţii de conducere în structurile din serviciile Camerei Deputaţilor, indiferent de activitatea desfăşurată, intră în sfera atribuţiilor aferente funcţiei publice parlamentare, este necesar ca acestea să fie coordonate de funcţionari publici parlamentari. Astfel, având în vedere cele de mai sus, în aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, cu modificările şi completările ulterioare, se supune aprobării Biroului permanent introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor a Proiectului de Hotărâre prevăzut în anexa la prezentul Memorandum. Hotărâre privind modificarea şi completarea Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 23/2013. Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Art. I. Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 23 din 26 iunie 2013 pentru aprobarea Statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 28 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică astfel: După art. 3, se introduce un nou articol, art. 31, cu următorul cuprins: "(1) - Funcţiile de conducere din serviciile Camerei Deputaţilor care se regăsesc în statul de funcţii prevăzut în anexă sunt funcţii publice parlamentare. (2) - Personalul contractual încadrat pe funcţiile prevăzute la alin. (1) se numeşte în funcţia publică parlamentară de conducere corespunzătoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 7/2006 privind Statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare." Art. II. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2018, anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 23/2013 pentru aprobarea Statului de funcţii al serviciilor Camerei Deputaţilor pe anul 2013, cu modificările şi completările ulterioare, modificându-se în mod corespunzător. Vă mulţumesc.

: Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, Apreciind că finanţarea în mod constant şi consistent a unui număr cât mai mare de proiecte propuse de asociaţiile româneşti va determina afirmarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a comunităţilor româneşti, îmbunătăţirea accesului elevilor la un învăţământ de calitate, refacerea şi dezvoltarea patrimoniului bisericesc comunitar, creşterea încrederii în valorile româneşti şi în iniţiativele şi acţiunile României, dezvoltarea şi consolidarea sectorului societăţii civile, instituirea unor relaţii bazate pe transparenţă, eficientizarea activităţii asociaţiilor, creşterea capacităţii acestora din punct de vedere organizaţional şi, nu în ultimul rând, asigurarea continuităţii acţiunilor, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor susţine proiectul de lege şi vor vota în consecinţă. Vă mulţumesc.