Numai câteva secunde am să vă mai reţin. Răspunsul este frumos. Păcat că au plecat cei cu microfoanele şi nu au posibilitatea şi nevăzătorii din ţară să ne audă, pentru că i-ar fi podidit plânsul de câtă grijă are Ministerul Muncii şi Secretariatul de Stat pentru Handicapaţi, acelaşi secretariat de stat care, în urmă cu doi ani şi jumătate, practic le-a tăiat aproape toate drepturile. Dumneavoastră aţi spus foarte frumos şi, practic, vă mulţumesc pentru răspuns, dar totul este la timpul viitor, pentru că nu există nici o dată concretă când se va realiza acest deziderat – peste un an?, în legislatura viitoare, când va veni alt partid la putere? Deci, totul este într-o nebuloasă. Vor beneficia vreodată sau nu vor beneficia? Degeaba există un document la nu ştiu ce secretariat sau chiar pe masa Guvernului, dacă aceşti oameni nu pot beneficia de el! Personal, nu sunt foarte pretenţios, dar aş vrea să-i transmiteţi doamnei ministru că are o obligaţie legală - să se prezinte aici. De altfel, nici predecesorul dânsei nu a catadicsit să vină aici. Păcat că nu aţi fost săptămâna trecută aici, pentru că atunci se împlineau exact 9 luni de când am citit prima dată interpelarea, şi am ciocnit un pahar de şampanie cu colegii. Dânsa are o obligaţie, şi ar fi putut să vină totuşi. Personal nu mă interesează cine dă răspunsul, dar cred că această instituţie merită mai mult respect şi din partea miniştrilor. Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea mea am citit-o de la acest microfon pentru prima dată pe 30 mai anul trecut, deci au trecut peste 9 luni de când am citit-o prima dată; ultima dată am citit-o pe 14 februarie anul acesta, iar de atunci am repetat-o de nenumărate ori la acest microfon, aşa încât nu cred că este cazul s-o mai citez din nou, deoarece au învăţat-o pe dinafară şi colegii mei. În două cuvinte, aş vrea să spun totuşi că această interpelare se referă la situaţia disperată în care se află persoanele handicapate din ţara noastră, şi în special la nevăzători, se referă la modificarea Legii nr.57/1992, respectiv Legea privind protecţia socială a persoanelor handicapate, lege care a fost modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr.55, dar nu modificată în bine, ci practic pensiile sociale au fost reduse aproape la jumătate. De asemenea, făceam referire la Legea nr.57/1992, care reglementează încadrarea în muncă a persoanelor handicapate, care nici această lege nu se respectă sau nu s-a respectat până acum. Bieţii oameni au fost de nenumărate ori la Guvern, au fost la Preşedinţie, unde au fost odată primiţi de un consilier, pentru că, aşa cum îi stă bine unui preşedinte, domnia sa era foarte ocupat şi, în disperare de cauză, au intrat în greva foamei, ameninţând că-şi vor da foc. Întrebările rămân totuşi de actualitate şi, în special, cea de-a doua întrebare pe care am adresat-o – ce intenţii sau ce strategie au Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Secretariatul de stat pentru handicapaţi, pentru a îndulci viaţa acestor oameni, mai bine zis pentru a le da ceea ce merită, nu neapărat să le îndulcim ceva. Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş fi intervenit dar astăzi este un moment aniversar: se împlinesc exact nouă luni de când am adresat o interpelare ministrului muncii şi protecţiei sociale şi cu toate intervenţiile mele făcute de la acest microfon atât în cursul lunii iunie, cât şi în toamnă, în septembrie-octombrie, noiembrie, nu am reuşit să primesc nici un răspuns. Am crezut că o dată cu înlocuirea domniei sale, situaţia se va schimba, aşa încât, acum trei săptămâni, am revenit cu interpelarea dar fără succes. Doamna ministru Smaranda Dobrescu văd că a preluat nu numai postul dar şi obiceiul casei. Vă rog pe dumneavoastră, domnule preşedinte, dacă există o cale pentru a atrage atenţia doamnei ministru că există o lege care o obligă să vină în faţa Parlamentului să răspundă la întrebări. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, În primul rând că ar fi trebuit să vină ministrul muncii aici. Dumneavoastră aţi citit un pic mai devreme că se solicită amânarea răspunsului. Bănuiesc acum că nu avem un răspuns autorizat, deci un răspuns dat cât de cât nu mă interesează în acest moment. Deci fiind vorba de o gravitate deosebită a situaţiei solicit ca la această interpelare să vină să răspundă ministrul muncii.

În luna mai a anului trecut, am adresat o interpelare ministrului muncii şi protecţiei sociale, domnul Athanasiu. Întrucât domnia sa nu mi-a răspuns, am revenit cu interpelarea în cursul lunii iunie, de asemenea, în cursul lunilor septembrie şi octombrie anul trecut. De la această tribună, am solicitat preşedinţilor de şedinţă să-l aducă în faţa Camerei Deputaţilor, ca să răspundă la interpelare. Domnia sa nu a binevoit să vină şi am sperat că acum, după schimbarea sa, să am mai mare succes. Aşa că, săptămâna trecută, am revenit, pentru a nu ştiu câta oară, cu interpelarea, de această dată adresată doamnei Smaranda Dobrescu, interpelare prin care solicitam nişte răspunsuri cu privire la situaţia în care se află nevăzătorii din România. După cum ştiţi, nevăzătorii au avut de curând o grevă, au fost primiţi la domnul Ciumara, n-au ajuns la nici un rezultat şi am sperat că măcar de această dată la interpelare să primesc răspuns. Cum nici acum Ministerul Muncii nu s-a prezentat cu vreun răspuns şi cum cred că totul are o limită, vă solicit pe dumneavoastră să luaţi toate măsurile legale şi regulamentare pentru ca ministrul muncii să vină să răspundă de la această tribună în faţa Parlamentului la interpelarea adresată. Vă mulţumesc.

Sireţeanu mă numesc, domnule preşedinte, şi am o chestiune de procedură, vă rog.

Domnule preşedinte, Prima interpelare este adresată doamnei Smaranda Dobrescu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, şi se referă la situaţia dezastruoasă în care se află nevăzătorii din România. De fapt, este o reînnoire a unei interpelări adresate în luna mai şi apoi repetată chiar în luna iunie a anului trecut domnului ministru Athanasiu, ministrul de atunci al Muncii şi Protecţiei Sociale. Sper că de data asta să am succes. A doua interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul Industriei şi Comerţului, şi se referă la desele apariţii în presă, privind implicarea domniei sale în diferite afaceri oneroase şi această interpelare o fac nu pentru că m-ar durea foarte mult de domnul ministru, dar imaginea pe care o face dânsul Parlamentului nu este normal să continue aşa şi nu este normal să se răsfrângă asupra noastră. Vă mulţumesc.

Voi fi scurt, domnule preşedinte. Interpelarea mea este adresată domnului Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale. Domnule ministru, în data de 30 martie a.c., la Comandamentul garnizoanei Ploieşti v-aţi întâlnit cu o delegaţie a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere, Filiala Prahova, format din general în retragere, Drăghici Costică, general în retragere Mincu Gheorghe, col. în retragere Avram Ion, col. Florescu Ion, col. Lică Teodorescu, col. Costache Florea şi col. Stan Jan, prilej cu care vi s-au raportat unele probleme de ordin social ale pensionarilor militari şi acestea s-au referit, în special, la nerespectarea unor articole din Legea nr.80/1995. Aş vrea să vă citesc numai 3 articole: art.11, care face referire la cadrele militare trecute în rezervă sau direct în retragere, care au dreptul la pensie militară, potrivit legii, "partea din pensie corespunzătoare soldei de grad se actualizează permanent, potrivit soldei de grad a cadrelor în activitate". Nemulţumirea ofiţerilor reprezentaţi în Uniunea Naţională a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere constă în faptul că pensiile nicigând să respecte prevederile acestui articol de ani de zile, acestea nemaiactualizându-se conform articolului menţionat. De asemenea, doresc să vă citesc art.23 şi art.26 din aceeaşi lege, la art.23 se spune: "Membrii familiilor cadrelor militare în activitate beneficiază gratuit de asistenţă medicală, medicamente, în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Apărării Naţionale sau în alte reţele sanitare cu decontarea cheltuielilor de către acest minister." La art.26 se spune: "Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere, pensionarii militari, beneficiază gratuit de asistenţă medicală în condiţiile art.23", ceea ce am citit eu un pic mai devreme. Totuşi, membrii de familie ai acestora nu beneficiază de la policlinicile militare de drepturile de asistenţă medicală şi medicamente, prevăzută de legea amintită mai sus, factorii responsabili justificând această eludare a legii prin faptul că nu au primit în acest sens nici o dispoziţie de la Ministerul Apărării. Ar mai fi două probleme pe care aş vrea să vi le supun atenţiei. E vorba de problema corelării pensiilor militare, şi aici se spune că la aceeaşi pregătire, vechime şi grad, în cazul în care diferă anul ieşirii la pensie, diferă foarte mult şi pensia, acest lucru, bineînţeles neavând nici o legătură cu Legea nr.80 şi, de asemenea, despre avansările cadrelor militare în rezervă şi retragere, acest aspect implică mai ales latura sentimentală, recunoştinţa faţă de munca şi loialitatea acestor oameni care şi-ar dori posibile avansări la date festive, date de naştere etc. Domnule ministru, în cadrul discuţiei s-au mai ridicat şi alte probleme de ordin social care au fost notate şi s-a promis că se va trimite răspunsul. În mod justificat, consider că în cele peste 7 luni care au trecut de la întrevederea avută, era destul timp pentu a formula un răspuns, şi mai mult pot să spun o dovadă de respect faţă de cei care şi-au făcut datoria zeci de ani şi care, acum, nu fac decât să-şi ceară drepturile, reţineţi, drepuri legale. Dacă totuşi aţi uitat, am ţinut să vă reamintesc că există nişte oameni care mai cred că vă veţi implica în a le rezolva problemele. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,Stimaţi colegi,Interpelarea mea este adresată domnului Victor Babiuc, ministrul apărării naţionale.Domnule ministru, în data de 30 martie anul acesta, la Comandamentul Garnizoanei Ploieşti v-aţi întâlnit cu o delegaţie a Uniunii Naţionale a Cadrelor Militare în rezervă şi retragere, filiala Prahova. La această întâlnire, cei prezenţi v-au semnalat unele aspecte legate de nerespectarea aplicării Legii nr.80 din 1995, mă refer în special la art.11, art.23 şi art.26.De asemenea, cei prezenţi v-au semnalat problema corelării pensiilor militare şi eliminării tuturor discriminărilor, deoarece la aceeaşi pregătire, vechime şi grad, în cazul în care diferă anul ieşirii la pensie, diferă foarte mult şi pensiile.Un alt punct care v-a fost semnalat se referă la avansările cadrelor militare în rezervă şi retragere şi la eliminarea unor condiţii puse. Acest ultim aspect implică mai ales latura sentimentală, recunoştinţa faţă de munca şi loialitatea acestor oameni care şi-ar dori posibile avansări la date festive, date de naştere etc.Domnule ministru, deşi au trecut aproape şase luni, poate şi mai bine de atunci, încă nu aţi dat nici un răspuns. Cred că aţi avut anumite probleme, dar dacă totuşi aţi uitat, am ţinut să vă reamintesc că există nişte oameni care mai cred că vă veţi implica în a le rezolva problemele.Vă mulţumesc.

(din sală): Am fost în sală permanent!