: Cu permisiunea dumneavoastră, voi continua tema de săptămâna trecută despre noua politică agricolă europeană comună ce se va implementa din 2014, în urma iniţiativei comisarului român Dacian Cioloş. Bugetul Politicii Agricole Comune (PAC), în valoare de 55 de miliarde de euro pe an, reprezintă - se ştie - 40 de procente din întregul buget al UE. Fiecare cetăţean al Uniunii plăteşte, în medie, doi euro pe săptămână pentru finanţarea acestuia. Subvenţiile se împart în doi piloni, primul reprezentând plăţile acordate în funcţie de mărimea fermei şi ocupând 75 la sută din totalul bugetului PAC, iar al doilea e reprezentat de plăţile acordate în funcţie de acţiunile pe care fermierii le fac pentru mediul înconjurător. De regulă, primul pilon atrage cele mai multe divergenţe. Practic, noua reformă a agriculturii UE ajută mai mult statele din Est. Potrivit unor informaţii din presa franceză, fostele ţări comuniste, acum membre UE, vor ajunge să câştige cu peste 30 la sută mai mult, în defavoarea celor din Vest. Schimbarea provine din plafonarea plăţilor pentru marile întreprinderi agricole. În această situaţie vor pierde bani Germania, Franţa şi Marea Britanie. Dacă propunerile PAC vor fi aprobate, atunci subvenţiile se vor acorda în funcţie de suprafaţa terenului agricol, în intervalul 2014-2020. În prezent, fermierii francezi primesc bani în funcţie de mărimea producţiei, iar românii în funcţie de suprafaţa aflată în exploatare. Plăţile către fermele mari vor fi limitate la 300.000 de euro pe an. În plus, vor fi aplicate taxe forfetare pentru subvenţiile ce depăşesc 150.000 de euro. Acestea sunt două elemente care, după părerea mea, ar trebui intens negociate de partea română. Un singur argument e suficient: plafonarea plăţilor la 300.000 de euro pe an va duce, inevitabil, la fărâmiţarea suprafeţelor agricole, ceea ce, evident, va greva asupra agriculturii de înaltă performanţă. Întregul pachet de măsuri al noii PAC va necesita un studiu aprofundat şi o evaluare de ansamblu a acestuia. Abia apoi se va supune executivului, spre aprobare, propunerea finală. Pe de altă parte, fermierii mici acuză că plăţile individuale către proprietarii de ferme mari nu sunt transparente, iar banii pot fi folosiţi şi în alte scopuri. La rândul lor, proprietarii de ferme mari spun că plăţile directe favorizează fermierii mici, ceea ce face ca distribuţia fondurilor UE să fie incorectă. Tuturor acestora comisarul Dacian Cioloş le răspunde: "Avem nevoie de o politică agricolă comună, nu doar de o politică pentru cele mai productive dintre ţări".