Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Gabriela Creţu, candidat S Vaslui alegeri 2016
Gabriela Creţu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
(ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice): Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Bugetul asigurărilor sociale pe 2014 este fundamentat pe venituri totale de 52,2 miliarde lei, în creştere cu 3,9% faţă de 2013, iar pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor vom avea o subvenţie de 12,5 miliarde de la bugetul de stat. Cheltuielile totale vor creşte cu 4,03%, de la 49,9 la 52,0 miliarde lei. La construcţia acestui buget s-a avut în vedere majorarea cu 3,75 a valorii punctului de pensie în 2014, respectiv valoarea punctului de pensie va reprezenta 790,7 lei, în urma amendamentelor admise, acordarea în anul 2014 a unui indice de corecţie de 1,07 şi aplicarea indicelui de corecţie decis de Curtea Constituţională pentru perioada 2011-2013. De asemenea, în această proiecţie bugetară au fost incluse fonduri şi pentru reparaţiile referitoare la grupele de muncă. În legătură cu bugetul pentru şomaj, veniturile reprezintă 2,1 miliarde lei, cu 10,5% mai mari decât în 2013 şi se bazează pe o prognoză a unui număr de 154,4 beneficiari de indemnizaţii de şomaj şi 24.000 beneficiari de indemnizaţii de şomaj pentru absolvenţi. La bază trebuie ştiţi am avut o creştere a stimulentelor şi subvenţiilor pentru angajator, pentru formarea profesională a angajaţilor, pentru ucenicie, pentru consultanţă, asistenţă pentru afaceri, pentru stimularea şi crearea locurilor de muncă, o creştere de la 151 miliarde lei la 169 miliarde lei. Stimaţi colegi, vrea fac o mică remarcă şi spun poate colegii noştri din opoziţie au avut dreptate atunci când au spus estimările pe care le-am făcut la buget în 2013 nu au fost bine fundamentate şi poate nici în 2014. Sigur da, în 2013 am plecat de la o fundamentare bazată pe o creştere economică de 1,6-1,9. Stimaţi colegi, pe primele nouă luni avem o creştere de 2,7%. Iată, am greşit! Trimestrul III reprezintă o creştere de 1,6% faţă de trimestrul II 2013 şi o creştere cu 4,1% faţă de trimestrul III din 2012. Stimaţi colegi, Avem o fundamentare pentru anul 2014, aceeaşi făcută de organismele internaţionale, de 2,2%. Sperăm din toată inima greşim şi fie de peste 3%! mulţumesc.
04 Dec 2013  Sursa: stenograme parlament
2.
: Au fost propuse amendamente cu care Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a fost de acord. Aceste amendamente vizează, ca aspecte prioritare, flexibilizarea condiţiei de achitare a impozitelor şi taxelor locale. Astfel, verificarea se va face doar în cazul familiilor şi persoanelor singure, care au drepturi stabilite de cel puţin 6 luni, şi vor fi excluse de la această verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de graţie de 60 de zile, în care se pot plăti aceste datorii către bugetele locale, timp în care beneficiarul îşi poate primi dreptul. Şi am -i rog pe colegii mei de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială -şi aducă aminte aceste lucruri le-am precizat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de mult timp, pentru nu este posibil dai o lege azi, şi mâine -i opreşti un drept, fără aibă timp, măcar, ia la cunoştinţă despre prevederile legii. Stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copiilor la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, cu menţinerea limitelor minime şi maxime, respectiv de 1.200 şi 3.400 de lei, dar, în acelaşi timp, cu dreptul de a beneficia de concediu până la..., cu dreptul de acordare a stimulentului de inserţie şi pentru persoanele care au optat pentru concediu până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani. Considerăm este absolut normal ca o mamă, în funcţie de posibilităţile pe care le are la un moment dat, hotărască dacă mai rămâne în concediu sau se întoarce la profesia pe care o are. Eliminarea limitării la trei naşteri a situaţiilor pentru care se acordă concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor şi acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor pentru toate situaţiile care conduc la acordarea acestui drept. De asemenea, mi s-a părut trebuie fim de acord cu acest amendament care s-a produs în Comisia pentru muncă, pentru nu cred cineva are dreptul limiteze dreptul unei familii de a avea câţi copii doreşte şi, mai ales, de a o ajuta pentru creşterea lor. Acordarea sumei suplimentare de 600 de lei pe perioada suprapunerii cazurilor în care persoana se află cu un copil în perioada de concediu şi indemnizaţie, şi naşte, adoptă, sau ia în plasament sau tutelă un alt copil. Această reglementare va asigura aplicarea unitară a deciziei Curţii Constituţionale şi va avea efecte doar pentru situaţiile aflate în plată sau pentru cele care se vor produce după adoptarea legii. Dacă raportul comisiei o conţină o serie întreagă de alte amendamente, ştiţi ele sunt numeroase. Conţinutul de fond acesta este, dar a trebuit fie făcute corelaţii, pentru aţi văzut câte legi au fost modificate. Şi, de aceea, a trebuit, în profunzime, luăm articol cu articol ca putem le corelăm. Faţă de cele menţionate, susţinem adoptarea proiectului de lege aşa cum este prezentat în raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. mulţumesc.
25 Sep 2012  Sursa: stenograme parlament
3.
(ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale): Sigur, trebuie precizăm, de la început, iniţiatorii acestei ordonanţe de urgenţe nu a fost Guvernul actual, ci a fost Guvernul Boc, nu ştiu care număr. Dar am prezint puţin ce a însemnat ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2001 pentru modificarea şi completarea unor serii întregi de acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, şi astfel s-a modificat Legea nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, Legea nr.7/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului, modificată şi completată prin Legea nr.132/2011, Legea nr.277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, toate cu modificări ulterioare. În esenţă, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124 a reglementat ca principale aspecte următoarele: raportarea beneficiilor de asistenţă socială, respectiv alocaţia de stat pentru copii, pentru susţinerea familiei, venitul minim garantat şi indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar la un indice social de referinţă şi aplicarea unor coeficienţi sociali de inserţie şi introducerea, ca şi condiţie de menţinere a drepturilor, plata taxelor şi impozitelor locale către bugetele locale de către persoanele care sunt îndreptăţite la beneficii sociale, în vederea implementării unor prevederi din Legea asistenţei sociale. nu vreau fac comentarii, această ordonanţă şi-a produs efecte în societatea românească, efecte mai puţin favorabile în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei şi, mai ales, în ceea ce priveşte grija pentru copii. Ca atare, în cadrul dezbaterilor parlamentare, au fost propuse amendamente. Dacă îmi daţi voie?
25 Sep 2012  Sursa: stenograme parlament
4.
: Declarativ, absorbţia fondurilor structurale este o prioritate asumată de Guvernul României. în practică, alocarea de resurse (în primul rând resurse umane competente), legislaţia, mecanismele de implementare şi atitudinea factorilor de decizie faţă de beneficiarii POSDRU demonstrează lipsa de viziune, de profesionalism şi de minimă preocupare pentru aplicarea bunelor practici din alte ţări ale Uniunii Europene în domeniu. Decizia Comisiei Europene de suspendare a plăţilor pentru România prin Programul POSDRU, care este în curs de oficializare, demonstrează clar acest lucru. Vorbim de 3,5 miliarde de euro, fonduri pe care din cauza incompetenţei şi clientelismului actualei puteri, România le pierde, demiterea directorului general al Autorităţii de Management POSDRU, Carmen Ionel, pe care Sebastian Lăzăroiu, fostul ministru al muncii, o lăuda nu cu foarte multă vreme în urmă, fiind tardivă. Am atras atenţia în nenumărate rânduri tot ceea ce se întâmplă în sistem este în dezacord cu promisiunile Guvernului României de a facilita absorbţia fondurilor europene şi cu angajamentul luat de primul-ministru şi de Autoritatea de Management a POSDRU faţă de beneficiari, de a îmbunătăţi condiţiile de implementare a proiectelor. Ţara noastră, din nefericire, nu a reuşit efectueze plăţi decât de 190 de milioane de euro, neluând în calcul şi cele 300 de milioane de euro pe care UE le-a pus la dispoziţia României ca şi prefinanţare. Dacă România nu va reuşi ducă la încheiere acest program, riscăm pierdem, în acest an, circa 500 milioane de euro. La finalul anului 2012, conform regulilor europene în vigoare, va trebui cheltuim toţi banii aferenţi anului 2009, adică aproximativ 500 milioane de euro. Partidul Naţional Liberal consideră puterea actuală trebuie -şi asume răspunderea pentru acest eşec!
21 Feb 2012  Sursa: stenograme parlament
5.
: Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială, emisă la finalul anului trecut de către Guvernul Boc, vine condiţioneze, printre altele, acordarea venitului minim garantat, a alocaţiei de susţinere a familiei şi a indemnizaţiei de creştere a copilului, de plata taxelor şi impozitelor locale. În situaţia în care beneficiarii nu plătesc la timp dările, aceştia urmează fie suspendaţi din plată pe o perioadă de până la 5 luni, reintrarea în plată făcându-se în momentul în care aceştia aduc dovada achitării obligaţiilor de plată către bugetul local. Problema este pentru repunerea în drepturi este necesară reluarea întregului proces de depunere a actelor, o birocraţie inutilă şi costisitoare în timp şi bani, pentru orice cetăţean ce beneficiază de aceste măsuri. În aceste condiţii, ajungem la concluzia toate declaraţiile Guvernului, fie el Boc sau Ungureanu, în privinţa susţinerii unor politici de natură stimuleze natalitatea sunt, aşa cum ne-am obişnuit, doar la nivel declarativ. Toate aceste declaraţii sunt ireale, în condiţiile în care Guvernul alege ia tot de la cei care sunt defavorizaţi de măsurile economice ale Guvernului PDL, dar nu ia de la cei care au restanţe de sute de milioane de lei, mai precis, de la marii datornici aflaţi în topul ANAF. Conform acestei instituţii, numai primii mari opt restanţieri datorează statului peste 4 miliarde de lei. Mai mult decât atât, de indemnizaţia de creştere a copilului depinde nu numai viata unui adult, ci şi aceea a unui copil mic, dar acest lucru nu pare fie important pentru guvernanţi. Totodată, nu putem nu ne întrebăm care este legătura dintre aceste beneficii de asistenţă socială şi neplata taxelor şi a impozitelor locale. Este practic o dublă penalizare, în condiţiile în care pentru neplata acestor dări există deja reglementate penalităţi, iar dubla măsură cu care operează statul în chestiunea datoriilor restante nu este normală. nu uităm statul însuşi este restanţier la plata unor datorii faţă de cetăţeni. luăm ca exemplu doar punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti privind drepturi salariale câştigate în instanţă, aplicare eşalonată până în 2016. Poate dacă statul ar plăti la timp restanţele pe care le are faţă de cetăţeni, şi aceştia ar fi capabili achite la timp sumele către bugetele locale.
14 Feb 2012  Sursa: stenograme parlament
6.
: Am venit susţin acest amendament, indiferent de rezultatul lui pentru , după ce au vorbit doamna ministru Barbu şi domnul ministru Ialomiţianu, am vrut spun , atunci când am făcut aceste amendamente, le-am făcut cu toată seriozitatea şi ele, undeva, erau legate, iar propunerea de reducere a contribuţiilor cu 5% era corelată cu introducerea acestui articol nou, prin care consideram acele cote de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc trebuie fie între 0,4% şi 2%, nu 0,25%, cât este acum. rog, în medie, pentru , ştiţi foarte bine în România bolile profesionale aproape nu sunt recunoscute, iar accidentele de muncă şi pensiile de invaliditate datorate accidentelor de muncă sunt suportate în mare măsură din bugetul de asigurări sociale şi în foarte mică măsură din acest buget pentru risc de accidente. De aceea, în fiecare an, bugetul rezultat din contribuţiile pentru risc de accidente este excedentar, pentru ..., şi am considerat aceste două noţiuni, dacă erau corelate între ele, rezultatul ar fi fost mai favorabil. mulţumesc.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
7.
: Având în vedere introducerea art. 181, indiferent de forma pe care o prezentăm, fie introducem valoarea punctului de pensie de 781 lei, fie invităm, pur şi simplu, respectaţi legea şi scriem în articol valoarea punctului de pensie se stabileşte conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 este acelaşi lucru, până la poziţia 13 toate punctele se referă la acelaşi lucru. Deci, dragi colegi, aceasta este problema şi rugăm respectaţi legea, nimic mai mult.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
8.
: Doamnelor şi domnilor, Este un amendament care nu are nicio repercusiune asupra bugetului. Nici un leu nu se schimbă, de nicăieri. Este vorba cel puţin de o prezentare morală a acestui lucru, care este prevăzut în bugetul de stat, şi anume este vorba de drepturile de pensii obţinute pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi se referă la pensiile cadrelor militare. În lege se prevede ca aceste drepturi fie suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Amendamentul care a fost aprobat în comisie a fost aceste sume se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, prin transfer de la bugetul de stat. Este moral scriem, pentru , oricum ar fi, domnule Gherghina, aceşti bani de acolo vin, din subvenţiile pe care bugetul de stat le bugetului de asigurări sociale pentru acoperirea deficitului. Deci măcar putem prezentăm pensionarilor din sistemul public de pensii o chestiune morală, pur şi simplu. nu le spunem le luăm din banii lor, din cotizaţiile lor plătim nişte drepturi aferente unei perioade în care militarii nu au contribuit la bugetul de asigurări sociale. mulţumesc.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
9.
: Păi, vreau auziţi. Concluzia este , în loc ocrotiţi categoriile sensibile din România, cum sunt pensionarii şi şomerii, proiectul de lege, aşa cum l-aţi construit, nu face altceva decât -i ignore cu desăvârşire, iar dacă veţi mai strădui, la fel cum v-aţi străduit şi până acum, probabil aceştia vor şi dispare din România. mulţumesc.
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
10.
: mulţumesc, doamnă preşedinte şi domnule preşedinte. dori încep cu remarca încă o dată puterea, Guvernul şi un fost ministru al muncii, din nou ne demonstrează pentru Domniile Lor asistenţa socială este totuna cu asigurările sociale. Nici până acum nu au putut facă distincţie între ce înseamnă te asiguri pentru un risc şi ce înseamnă primeşti un beneficiu de asistenţă socială de la stat atunci când eşti într-o situaţie dificilă, inclusiv exemplul care ni s-a dat cu şomajul. Este strigător la cer ca o persoană contribuie 30 de ani la bugetul de şomaj ca -şi asigure o indemnizaţie de şomaj care -i permită trăiască, iar Guvernul vină spună este prea mare şi -i dăm o indemnizaţie socială, ca se ducă muncească. Nu ştim unde, probabil în Spania. Ei bine, nu indemnizaţia de şomaj, domnule ministru, este mare, ci salariul minim pe economie este ruşinos de mic. Este mai mic decât cel din Bulgaria! Acolo am ajuns după toate aceste magistrale reforme! Ei bine, revenind la bugetul de asigurări sociale, despre el trebuie vorbim astă-seară, vrea puţin prezint în ce situaţie este România la această oră şi de ce trebuia vorbim despre bugetul de asigurări sociale, eventual cu o sală plină, eventual cu balcoanele pline. Pentru , doamnelor şi domnilor parlamentari, România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. De aceea avem, domnule ministru, atâtea ajutoare sociale, pentru suntem cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, pentru , în România, se află în sărăcie absolută aproape 50% din populaţia ţării. Ştiţi dumneavoastră 3,5 milioane de pensionari şi 2,5 milioane de salariaţi trăiesc în sărăcie absolută? Ei bine, în aceste condiţii, vii spui nu trebuie mai dai beneficii sociale şi scazi toate indemnizaţiile şi toate beneficiile sociale, mi se pare de un cinism nemaipomenit. Dacă România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, în acelaşi timp ea foloseşte cel mai puţin din PIB sau din cheltuielile bugetare pentru protecţia socială. Şi ştiţi foarte bine , în timp ce în Uniunea Europeană se foloseşte ca medie 27% din PIB, în România media este 14%. Nu vreau mai spun care sunt salariile minime din ţările Uniunii Europene sau care este pensia medie în Uniunea Europeană şi pe ce loc se situează România, pentru eu cred ştiţi foarte bine acest lucru. ne întoarcem la capitolul cel mai important, şi anume la pensii. Se vehiculează, de câte ori doreşte Guvernul, o cifră diferită atunci când vorbim de pensionari: ori sunt 6 milioane, ori sunt 4,9 milioane, ori alte cifre şi, de asemenea, atunci când fundamentăm bugetul, ne alegem ce cifră vrem. Acum am luat-o pe cea mai mică. Dar dacă domnul ministru ne-a spus acum sunt 6,3 milioane de contracte active, înseamnă de la 6,3 milioane de contracte se percepe contribuţie de asigurări sociale. De ce nu avem bani la bugetul de asigurări sociale? Pentru înseamnă numărul contribuabililor este mai mare decât numărul pensionarilor. Atunci cum este cu teza aia nu avem contribuabil pentru pensie? Ei bine, avem două categorii de pensionari - cu voia Guvernului, am amestecat pensiile militare cu cele civile -, avem 4 760 000 de pensionari civili, cu o pensie medie de 747 de lei, şi 160 000 de pensii speciale, cu o pensie medie de 2 287 de lei. Ştiţi ce înseamnă o pensie medie de 747 de lei? V-a spus domnul deputat Dobre mai devreme: 5 euro pe zi. V- ruga trăiţi şi dumneavoastră cu banii ăştia măcar o săptămână, vedeţi ce înseamnă. (Rumoare, discuţii) Ştiţi până în 2007 pensionarul avea puterea de cumpărare mai mică decât în decembrie 1989? De aceea am făcut majorarea de pensii! Şi, mai mult decât atât, am făcut majorările de pensii pentru am putut, pentru am fost în stare facem aceste majorări. Pentru , în cei patru ai Guvernului Tăriceanu, datoria publică a crescut cu 7 miliarde de euro, iar PIB-ul a crescut cu 80 de miliarde de euro, în timp ce, doar în doi ani de guvernare reformistă, datoria publică a crescut cu 22 de miliarde de euro, iar PIB-ul a scăzut cu 18 miliarde de euro. E normal nu puteţi faceţi nicio majorare de pensii. Dar ce aţi făcut cu banii? Ce aţi făcut cu cele 22 de miliarde de euro, dacă nu aveţi bani nici pentru pensii, nici pentru salarii? Pardon, aţi făcut investiţii. Aţi făcut parcuri în păduri, aţi făcut bazine de înot fără apă, aţi făcut stadioane fără sportivi şi fără spectatori. Da, aţi făcut investiţii, este adevărat. (Rumoare, discuţii) Este foarte adevărat. Aţi făcut o mare reformă. Aţi introdus în sistemul de pensii pensiile militare. Oare ce s-a întâmplat? Aţi plecat de la ideea trebuie avem un deficit mai mic la bugetul de pensii şi trebuie includem acelaşi mod de calcul pentru toate pensiile. Şi ce s-a întâmplat? În loc avem economii la bugetul de pensii, în loc scadă deficitul, acesta a crescut cu 1 miliard de euro, stimaţi colegi. Cum s-a făcut acea recalculare, dumneavoastră ştiţi. Eu vreau spun doar atât. Totuşi, acea majorare pentru pensiile cadrelor militare nu vi s-a datorat dumneavoastră sau domnului Oprea, s-a datorat cadrelor rezerviste, care au putut se mobilizeze şi v-au forţat modificaţi metoda de calcul. Şi atunci, ce aţi făcut? V-aţi răzbunat pe elitele militare din ţara aceasta. Din cei 10 000 de militari care vor avea pensiile scăzute, majoritatea face parte din cadrele superioare ale armatei. Bravo nouă! Ştim ne protejăm armata. Nu vrea mai plictisesc foarte mult... (Aplauze) Eu sunt foarte mulţumită pentru aceste aplauze, înseamnă m-aţi ascultat. E foarte bine. Da. vrea, în încheiere, doar spun este pentru al treilea an când punctul de pensie rămâne la valoarea de 732,8 lei, acelaşi nivel din 2009, în condiţiile în care ştiţi care a fost nivelul inflaţiei în aceşti trei ani, cât a scăzut puterea de cumpărare, cum o scadă în continuare şi pentru contribuţia la asigurările de sănătate, şi pentru coplata pe care o veţi introduce. Spuneţi nu veţi mări taxele şi impozitele. Coplata asta înseamnă: mărirea impozitelor, pentru veţi lua şi de la salariaţi, şi de la pensionari bani în plus, deşi ei sunt asiguraţi. Ca atare, şi aceasta este o minciună. Din sală: Nu mai ţipaţi aşa!
14 Dec 2011  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Creţu Gabriela”

Lasa un comentariu

Date de contact
Flux RSS   Declarații
15 Dec
2015
: Da, nu avem aceeaşi înţelegere, este clar. Mulţumesc.  
15 Dec
2015
: Regulamentul şedinţelor comune nu prevede explicaţia de vot, domnule preşedinte?  
15 Dec
2015
: Şi mi s-a părut că e un raport dezechilibrat. Mulţumesc foarte mult.  
15 Dec
2015
: Şi am explicat de ce. Că era de 15 ori mai mare bugetul decât al Senatului României...  
15 Dec
2015
: Domnule preşedinte, era explicaţia votului meu, am votat împotrivă.  
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.