Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Dorel Covaci, candidat S Timis alegeri 2016
Dorel Covaci
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
11.
Şedinţa s-a încheiat la ora 10,00.
05 May 2015  Sursa: stenograme parlament
12.
: "Şi totuşi au dreptate: grevă în administraţia publică locală" Administraţia publică locală, lăudată de unii, criticată de alţii, are importanţă atât la nivelul comunităţilor locale, cât şi la nivel naţional. Pentru o bună desfăşurare a activităţii lor, reflectată în prestarea serviciilor către cetăţeni, e nevoie de aleşi buni, de legi bune şi de un sistem de remunerare corespunzătoare a muncii şi a efortului depus. Dacă de aleşii locali pot fi, oarecum, numiţi responsabili alegătorii, pentru buna funcţionare a administraţiei publice locale sunt responsabile, în parte, cele trei puteri în stat: legislativă, executivă, judecătorească, împreună cu administraţia prezidenţială. Acestea trebuie sprijine şi asigure o desfăşurare normală, democratică şi benefică a acţiunilor la nivelul comunităţilor locale. Marea majoritate a problemelor cetăţenilor se cer a fi rezolvate, în primul rând, de către administraţia locală, în frunte cu primarul, funcţionarii din primării, precum şi cei din instituţiile descentralizate. Cu legi bune, cu o retribuţie corectă, cu un respect şi o bună colaborare între instituţiile implicate, problemele cetăţenilor îşi pot găsi rezolvarea. Nefuncţionarea corespunzătoare a oricăreia dintre aceste verigi duce la tensiuni între administraţia locală, celelalte instituţii ale statului şi cetăţeni. Este în interesul tuturor ca solicitările reprezentanţilor administraţiei locale fie discutate şi rezolvate. Am convingerea Guvernul Ponta va găsi cele mai potrivite soluţii pentru ca activitatea administraţiei publice locale poată fi îmbunătăţită, spre binele tuturor.
05 May 2015  Sursa: stenograme parlament
13.
: "Măsura reducerii TVA la 9% pentru unele produse" Începând cu luna iunie a acestui an, Guvernul Ponta va aplica măsura reducerii TVA la 9% pentru toate produsele agroalimentare, fără diferenţieri, băuturi nealcoolice şi servicii de alimentaţie publică. Totodată, Guvernul îşi menţine intenţia de a reduce cota standard de TVA la 20%, din luna ianuarie a anului viitor, în contextul în care încasările bugetare din primul trimestru al acestui an au fost cu 5 miliarde lei în plus faţă de primul trimestru al anului trecut. Astfel, măsura nu va afecta stabilitatea finanţelor publice, consimţită de pactul fiscal. Iniţial au fost discuţii despre posibilitatea implementării măsurii de reducere a TVA la 9% pentru produsele mai sus menţionate versus reducerea impozitului pe venit/reducerea contribuţiilor sociale, mai exact, care din cele două variante contribuie mai semnificativ la creşterea puterii de cumpărare a populaţiei, au impact macroeconomic mai mare de redresare a cererii interne şi determină reducerea inegalităţilor sociale într-o măsură mai mare. În urma analizelor, s-a optat pentru prima variantă, întrucât generează o reducere a ponderii fiscalităţii în veniturile gospodăriilor cu veniturile cele mai mici de 9,9% şi de 0,7% pentru gospodăriile cu cele mai mari venituri. Cei care vor beneficia cel mai mult de această măsură vor fi persoanele cu salarii reduse, pensionarii, lucrătorii pe cont propriu, agricultorii şi şomerii, adică 66% din populaţia totală. Estimările au arătat o eventuală reducere a impozitelor directe ar putea determina creşterea aproape exclusivă a veniturilor salariaţilor şi pensionarilor cu venituri mari şi nu ar influenţa pozitiv pe cei cu venituri mici şi nici şomerii, agricultorii, lucrătorii pe cont propriu. În ceea ce priveşte reducerea taxării muncii (CAS), o reducere a nivelului contribuţiilor sociale ar determina un nivel mai redus al pensiilor viitoare, potrivit principiului contributivităţii, iar, potrivit principiului solidarităţii, o eventuală reducere nu ar fi putut fi diferenţiată în funcţie de venitul plătitorului. Recenta reducere a contribuţiilor sociale la angajator cu 5 procente, majorarea salariului minim de la 900 la 975 lei, din 1 ianuarie 2015, şi apoi la 1.050, din iulie 2015, coroborate cu reducerea TVA la alimente reprezintă paşi importanţi în direcţia bună. În timp ce reducerea cotei CAS asigură o gură bună de oxigen pentru firme, ce îşi pot folosi surplusul financiar pentru investiţii şi crearea de locuri de muncă sau majorarea salariilor, reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice va creşte puterea de cumpărare a populaţiei, prin reducerea preţurilor de pe piaţă, şi va avea un impact macroeconomic general favorabil. Efectul de multiplicare în economie va fi mai ridicat, prin creşterea puterii de cumpărare a celor cu venituri reduse şi medii, comparativ cu relaxarea fiscală, care are impact, în special, asupra celor cu venituri ridicate. Măsura are un puternic caracter de echitate, pe când modificările asupra impozitului pe venit nu ar fi avut niciun efect de reducere a inegalităţilor sociale. Se preconizează, de asemenea, reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice va crea premisele favorabile pentru reducerea evaziunii fiscale, odată ce rata de colectare a TVA în România este de numai 55%, faţă de o medie europeană de 85%. Totodată, reducerea TVA la alimente şi băuturi nealcoolice este o măsură care va proteja şi încuraja producţia internă, mai ales în domeniile agricultură şi industrie alimentară. Potrivit Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), retailerii au primit de-a lungul timpului semnale, din partea consumatorilor, majorarea TVA a fost cea mai mare greşeală economică a unui guvern din ultimii 20 de ani. AMRCR consideră reducerea TVA trebuie ajungă imediat în buzunarul consumatorului, iar membrii asociaţiei şi-au manifestat disponibilitatea de a transfera această reducere în preţul final al produselor. Producătorii care nu se vor conforma reducerii de preţ se vor autoexclude de pe piaţă. Estimările arată un impact bugetar al reducerii TVA la 9% pentru produsele agroalimente, băuturi nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică de 18,25 miliarde lei cumulat până în 2018, ca urmare a efectelor de multiplicare economică, transpuse în creşterea investiţiilor şi a locurilor de muncă. Prin valorificarea de către sectorul privat a resurselor financiare obţinute se vor obţine venituri suplimentare de 1 miliard de lei în 2015 şi în jur de 1,8 miliarde lei în 2016-2018. TVA de 9% pentru produsele agroalimente, băuturi nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică este o parte pe care orice comerciant cinstit poate o plătească şi rămână, în acelaşi timp, competitiv pe piaţă. Consider este o măsură foarte bună, care face parte dintr-un program potrivit aplicat de Guvernul Ponta, de stimulare a consumului şi relansare a economiei, dar şi un pas important în lupta cu evaziunea fiscală. Reducerea TVA la 9% trebuie se vadă în preţurile alimentelor, care au scăzut şi vor scădea şi mai mult, şi se regăsească pe tot lanţul, de la produse, servicii, restaurante.
21 Apr 2015  Sursa: stenograme parlament
14.
: "Reabilitarea bisericilor de lemn din Ţara Făgetului" Bisericile de lemn din ţara noastră constituie un patrimoniu de o valoare inestimabilă, pe plan naţional şi internaţional. Ele sunt documente palpabile şi grăitoare ale realităţilor istorice, culturale şi sociale ale regiunii în care se regăsesc. Până la începutul secolului al XX-lea, românii şi-au manifestat spiritul creator utilizând lemnul, într-o bogăţie de simboluri şi forme, de un înalt rafinament, iar construirea bisericilor de lemn a devenit o culme a exprimării talentului poporului român. Bisericile de lemn din România sunt adevărate tezaure de cultură românească, care păstrează o artă constructivă sacrală, cu rădăcini adânci în istoria poporului român. Construcţii unicat, rarisime sau reprezentative pentru un anumit ansamblu de lăcaşuri se regăsesc în toate zonele ţării şi, uneori, în cele mai neaşteptate locuri. Din acest motiv, identificarea, documentarea şi conservarea bisericilor de lemn reprezintă o temă importantă de cercetare şi practică ştiinţifică. Dispariţia sau distrugerea acestor monumente de arhitectură izolate sau anonime constituie o breşă imensă în întreg ansamblul arhitectonic din care fac parte, dar şi o pierdere enormă, rămasă nedescoperită, pentru cultura românească. În jurul bisericilor de lemn s-au constituit comunităţile creştine din sate şi târguri, dar şi primele aşezăminte monahale, singurele centre de cultură ale secolelor trecute. În România se păstrează în jur de 1440 de biserici de lemn, construite înainte de 1918, din nefericire întreţinute şi puse în valoare la modul superficial. Aproximativ 650 dintre ele se află în Transilvania şi Banat (jumătate din numărul celor existente după Primul Război Mondial), peste 490 în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea şi mai mult de 300 în Moldova. În 1999, 8 biserici de lemn din Maramureş au fost selectate pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Multe biserici de lemn păstrează obiecte şi inscripţii care, luate împreună, creează o adevărată arhivă a satelor româneşti. În majoritatea bisericilor de lemn se ţin slujbe şi astăzi şi tot de existenţa lor se leagă şi păstrarea unor obiceiuri şi tradiţii străvechi. Astăzi voi opri cu precădere la prezentarea celor 17 biserici de lemn din Timiş, din zona Făgetului. Acestea au o arhitectură aparte; nu seamănă cu cele din Transilvania sau cu cele din restul ţării, poate şi pentru istoria Banatului a fost diferită de cea a celorlalte regiuni ale ţării. Ele păstrează scrierile cu litere chirilice. Cele 17 biserici de lemn din Ţara Făgetului au o notă comună, dată de materialul din care sunt ridicate, tehnica de construcţie şi desfăşurarea planimetrică. Cele mai multe au hramul Cuvioasa Parascheva. De regulă, bisericile au fost înălţate în centrul aşezării, adeseori pe un loc mai înalt, ferit de inundaţii, iar în jurul lor s-a înfiinţat cimitirul. Deşi multe dintre biserici sunt monumente istorice de categoria A, ele se află în afara circuitelor turistice, tocmai din cauza lipsei infrastructurii: drumuri, puncte de cazare, trasee marcate etc. În această direcţie, Direcţia Silvică Timiş a lucrat la reabilitarea prin fonduri europene a unui drum forestier, care va deschide un circuit turistic nou, de aproape 50 km, în frumoasa Ţară a Făgetului. Pe întinderea acestuia se regăsesc pensiuni, biserici de lemn şi alte monumente istorice, dar şi peisaje superbe. Această salbă de monumente unice necesită, multe dintre ele, o restaurare temeinică şi urgentă, prin lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă, a acoperişurilor şi prin recondiţionarea picturii interioare, în principal, datând din secolul al XVIII-lea. Piatra mai poate aştepta, dar lemnul nu, unele dintre aceste nestemate nepreţuite ale arhitecturii populare religioase fiind în prag de prăbuşire. Din nefericire, tocmai în postul Sfintelor Paşti, Biserica de lemn din Povergina, construită în 1782, cu hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril, a căzut pradă flăcărilor lăsate nesupravegheate de localnicii care curăţau miriştile. Restaurate şi puse în valoare, bisericile de lemn din Ţara Făgetului, obiective importante din patrimoniul istoric, cultural şi religios naţional, pot constitui o veritabilă atracţie locală şi pot intra în circuitul turistic religios.
21 Apr 2015  Sursa: stenograme parlament
15.
: " încercăm fim mai buni!" Avem multe dezbateri în plenul Parlamentului pentru diferite proiecte aflate pe ordinea de zi. Unele luări de cuvânt sunt bine-venite, în sprijinul rezolvării problemelor prin actele normative, altele, din păcate, nu au drept scop decât sabotarea iniţiativelor şi tensionarea atmosferei. Sunt colegi parlamentari care, de dragul de a se afla la tribună şi având o stimă şi o încredere de sine considerabile, s-au obişnuit împroaşte cu noroi în stânga şi-n dreapta, creând un spectacol jenant şi aducând un prejudiciu de imagine atât instituţiei, cât şi, indirect, lor înşişi. Din nefericire, dialogul şi dezbaterea democratică asupra proiectelor de lege între reprezentanţii guvernării şi opoziţiei fac ca anumite proiecte de lege bune nu fie trecute în Parlament, cu repercusiuni asupra imaginii de ansamblu a instituţiei. Exacerbarea acestor aspecte negative de către presă sporeşte percepţia negativă a opiniei publice asupra instituţiei şi membrilor săi. Dacă proiectele de lege şi alte teme majore şi importante pentru cetăţeni ar fi abordate cu responsabilitate de grupurile parlamentare, fără orgolii şi populism ieftin, toată părţile ar fi în avantaj. Acum, în preajma Sfintelor Sărbători Pascale, când smerenia, cumpătarea, buna-cuviinţă şi milostenia trebuie îmbrace sufletul fiecărui creştin, ar fi de dorit ca această atmosferă se regăsească şi în Parlamentul României. Percepţia opiniei publice asupra instituţiei şi asupra parlamentarilor poate fi îmbunătăţită dacă şi noi vom încerca facem legi cu grijă faţă de oameni şi frică de Dumnezeu. Urez tuturor creştinilor sărbători fericite, cu bucurii, împliniri şi iubire faţă de semenii noştri! Învierea Domnului Iisus Hristos ne călăuzească drumul spre desăvârşire sufletească, apropiindu-ne de sfintele valori creştine!
21 Apr 2015  Sursa: stenograme parlament
16.
: "Analiza guvernării, cu ocazia desfăşurării lucrărilor Consiliului Naţional PSD" În 20-21 martie 2015 s-au desfăşurat lucrările Consiliului Naţional al PSD, care a avut ca principal obiectiv validarea unor modificări importante ale statutului PSD. În această direcţie, se doreşte transformarea Consiliului Naţional al PSD, din for de decizie, într-o platformă cu rolul de a depune şi de a dezbate politici publice. Consiliul Naţional a adoptat trei rezoluţii cu efecte politice imediate şi o hotărâre, care se referă la declanşarea alegerilor în structurile locale, iar în luna noiembrie a acestui an, organizarea unui congres pentru alegerile generale. Cea mai importantă dintre aceste rezoluţii se referă la abordarea foarte dură a problemelor de corupţie ale unor membrii de partid. Principiile de integritate cuprinse în rezoluţie vizează toleranţă zero faţă de corupţia în sânul partidului. Într-o analiză a vieţii politice din România PSD a demonstrat este partidul interesat cel mai mult de problemele care au legătură cu viaţa oamenilor obişnuiţi: reducerea generală a TVA, a taxelor pe muncă, a accizelor, ieftinirea alimentelor şi a medicamentelor, acţiuni anti-sărăcie şi sprijin pentru tineri. Consiliul Naţional susţine proiectul reformei fiscale, prin care Guvernul Victor Ponta îşi propune accelerarea creşterii economice şi creşterea veniturilor majorităţii românilor, pentru stimularea consumului. Creşterea economică din ultimii trei ani permite Guvernului ia măsuri, prin care se genereze cât mai multă bunăstare pentru români. Ca obiective fundamentale, PSD îşi asumă realizarea dreptăţii sociale, susţinerea statului social, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, a inegalităţii şi a discriminării, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, mai multă echitate în sistemul de salarizare, promovarea economiei sociale, protecţie pentru grupurile vulnerabile (pensionari, persoane cu dizabilităţi, copii aflaţi în situaţii de risc etc.), susţinerea pentru familii şi pentru mame. PSD îşi propune realizarea unui consens pe scena politică, o bună colaborare între toate instituţiile statului, pentru rezolvarea unor probleme reale. Pe plan extern, într-un context dificil internaţional şi mai ales regional, PSD susţine o direcţie occidentală. PSD îşi doreşte devină partidul care poate oferi răspunsuri la întrebările tuturor, care poate se reinventeze, se reformeze după viziunea şi dorinţele cetăţenilor. Ca o sinteză a guvernării PSD, pornind de la ce s-a promis în campania electorală din 2012, s-a estimat cca. 80% dintre promisiuni au fost îndeplinite, în cazul în care se păstrează ritmul de creare de locuri de muncă şi dacă se reduce TVA. Pe scena politică, PSD a redevenit cel mai puternic partid din Parlament, cu peste 40% din locurile din Legislativ şi partidul care conduce coaliţia la guvernare. Pe scena internaţională, PSD deţine cea mai mare delegaţie social-democrată din istoria sa la Parlamentul European şi un post de vicepreşedinte al Parlamentului European. La Comisia Europeană, comisarul european din partea României, provenit din rândurile PSD, deţine unul dintre cele mai importante portofolii - Politica Regională. Unul dintre obiectivele PSD este schimbarea percepţiei cetăţeniei asupra ceea ce reprezintă partidele autentice de stânga. Stânga nu înseamnă nici comunism, nici anticapitalism, nici antidiaspora, nici antidemocraţie, nici favorizarea asistaţilor sociali, în detrimentul întreprinzătorilor, nici pomeni sociale. PSD este singurul partid de stânga din România care, aşa cum a demonstrat, a luat cele mai bune măsuri pentru mediul de afaceri, a înregistrat cele mai mari cote de creştere economică, inclusiv în prezent, şi a promovat măsuri pentru stimularea revenirii în ţară a cetăţenilor români care muncesc în străinătate. Aşadar, stânga modernă înseamnă progres, dezvoltare, dar şi protecţia celor care muncesc şi care generează PIB-ul ţării. PSD a rămas un partid de stânga, autentică şi modernă, dar a ştiut se adapteze realităţilor din prezent, răspundă provocărilor momentului şi realizeze un echilibru bun între măsurile reparatorii, menite a corecta nedreptăţile din guvernările anterioare şi cele de stimulare a creşterii economice şi a echităţii din societate. PSD a implementat modelul de creştere social-liberal, asumat de vechiul USL, şi a căutat facă mai puţină politică şi mai multă administraţie. Guvernarea a fost alături de sectorul privat; s-a redus costul muncii; a fost susţinută reindustralizarea; s-au promovat domenii cheie, precum agricultura, infrastructura, industriile IT, auto, farmaceutică, alimentară, energetică; a fost crescută competitivitatea economică; s-a simplificat şi a scăzut fiscalitatea; s-a relansat absorbţia de fonduri europene. Guvernul Ponta a promis creştere economică de 3% în 2013 şi a realizat 3,4%; în 2014, 2,9%, una dintre cele mai mari din UE; a creat în ultimii ani peste 200.000 de locuri de muncă, iar ritmul este în creştere. Unele promisiuni au fost deja îndeplinite: reducerea CAS cu 5 puncte, reîntregirea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor mici şi indexarea tuturor pensiilor, creşterea salariilor medicilor şi ale profesorilor cu salarii mici, creşterea alocărilor pentru grupurile vulnerabile, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la peste 50% (în prezent 53%), reducerea TVA la unele alimente, dotarea spitalelor judeţene, crearea de noi centre sportive, finalizarea centrului ELI Măgurele, finalizarea a 300 km de autostradă în ultimii 3 ani (similar cu cei realizaţi în 11 ani de celelalte guverne), creşterea subvenţiilor în agricultură cu 60% faţă de 2011 etc. Alte promisiuni sunt în curs de a fi îndeplinite: revenirea TVA la nivelul dinainte de tăieri, reducerea TVA la alte alimente, creşterea salariului minim la 1.200 de lei, investiţii în noi spitale regionale etc. România anului 2020 se poate construi doar printr-un proiect gândit aproape de oameni, bazat pe corectitudine şi profesionalism. Misiunea va fi îndeplinită atunci când va exista o nouă speranţă pentru fiecare cetăţean al ţării. La nivel european, cu excepţia Italiei şi a României, există puţine executive care au deviat de la modelul austerităţii. Oportunitatea pentru PSD este de a promova mai mult virtuţile modelului mixt, aplicat în ultimii trei ani de guvernare, care a dus la majorarea cheltuielilor sociale şi dreptate socială, dar şi la creştere economică şi investiţii.
31 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
17.
: "Analiza guvernării, cu ocazia desfăşurării lucrărilor Consiliului Naţional PSD" În 20-21 martie 2015, s-au desfăşurat lucrările Consiliului Naţional al PSD, care a avut ca principal obiectiv validarea unor modificări importante ale statutului PSD. În această direcţie, se doreşte transformarea Consiliului Naţional al PSD, din for de decizie, într-o platformă cu rolul de a depune şi de a dezbate politici publice. Consiliul Naţional a adoptat trei rezoluţii, cu efecte politice imediate şi o hotărâre, care se referă la declanşarea alegerilor în structurile locale, iar, în luna noiembrie a acestui an, organizarea unui congres pentru alegerile generale. Cea mai importantă dintre aceste rezoluţii se referă la abordarea foarte dură a problemelor de corupţie ale unor membrii de partid. Principiile de integritate cuprinse în rezoluţie vizează toleranţă zero faţă de corupţia în sânul partidului. Într-o analiză a vieţii politice din România, PSD a demonstrat este partidul interesat cel mai mult de problemele care au legătură cu viaţa oamenilor obişnuiţi: reducerea generală a TVA, a taxelor pe muncă, a accizelor, ieftinirea alimentelor şi a medicamentelor, acţiuni antisărăcie şi sprijin pentru tineri. Consiliul Naţional susţine proiectul reformei fiscale, prin care Guvernul Victor Ponta îşi propune accelerarea creşterii economice şi creşterea veniturilor majorităţii românilor, pentru stimularea consumului. Creşterea economică din ultimii trei ani permite Guvernului ia măsuri, prin care se genereze cât mai multă bunăstare pentru români. Ca obiective fundamentale, PSD îşi asumă realizarea dreptăţii sociale, susţinerea statului social, combaterea sărăciei şi a excluziunii sociale, a inegalităţii şi a discriminării, crearea de locuri de muncă, în special pentru tineri, mai multă echitate în sistemul de salarizare, promovarea economiei sociale, protecţie pentru grupurile vulnerabile (pensionari, persoane cu dizabilităţi, copii aflaţi în situaţii de risc, etc.), susţinerea pentru familii şi pentru mame. PSD îşi propune realizarea unui consens pe scena politică, o bună colaborare între toate instituţiile statului, pentru rezolvarea unor probleme reale. Pe plan extern, într-un context dificil internaţional şi, mai ales, regional, PSD susţine o direcţie occidentală. PSD îşi doreşte devină partidul care poate oferi răspunsuri la întrebările tuturor, care poate se reinventeze, se reformeze după viziunea şi dorinţele cetăţenilor. Ca o sinteză a guvernării PSD, pornind de la ce s-a promis în campania electorală din 2012, s-a estimat cca. 80% dintre promisiuni au fost îndeplinite, în cazul în care se păstrează ritmul de creare de locuri de muncă şi dacă se reduce TVA. Pe scena politică, PSD a redevenit cel mai puternic partid din Parlament, cu peste 40% din locurile din Legislativ şi partidul care conduce coaliţia la guvernare. Pe scena internaţională, PSD deţine cea mai mare delegaţie social-democrată din istoria sa la Parlamentul European şi un post de vicepreşedinte al Parlamentului European. La Comisia Europeană, comisarul european din partea României, provenit din rândurile PSD, deţine unul dintre cele mai importante portofolii - Politica Regională. Unul dintre obiectivele PSD este schimbarea percepţiei cetăţeniei asupra ceea ce reprezintă partidele autentice de stânga. Stânga nu înseamnă nici comunism, nici anticapitalism, nici antidiaspora, nici antidemocraţie, nici favorizarea asistaţilor sociali, în detrimentul întreprinzătorilor, nici pomeni sociale. PSD este singurul partid de stânga din România care, aşa cum a demonstrat, a luat cele mai bune măsuri pentru mediul de afaceri, a înregistrat cele mai mari cote de creştere economică, inclusiv în prezent, şi a promovat măsuri pentru stimularea revenirii în ţară a cetăţenilor români care muncesc în străinătate. Aşadar, stânga modernă înseamnă progres, dezvoltare, dar şi protecţia celor care muncesc şi care generează PIB-ul ţării. PSD a rămas un partid de stânga, autentică şi modernă, dar a ştiut se adapteze realităţilor din prezent, răspundă provocărilor momentului şi realizeze un echilibru bun între măsurile reparatorii, menite a corecta nedreptăţile din guvernările anterioare şi cele de stimulare a creşterii economice şi a echităţii din societate. PSD a implementat modelul de creştere social-liberal, asumat de vechiul USL, şi a căutat facă mai puţină politică şi mai multă administraţie. Guvernarea a fost alături de sectorul privat; s-a redus costul muncii; a fost susţinută reindustrializarea; s-au promovat domenii cheie, precum agricultura, infrastructura, industriile IT, auto, farmaceutică, alimentară, energetică; a fost crescută competitivitatea economică; s-a simplificat şi scăzut fiscalitatea; s-a relansat absorbţia de fonduri europene. Guvernul Ponta a promis creştere economică de 3% în 2013 şi a realizat 3,4%; în 2014, 2,9%, una dintre cele mai mari din UE; a creat în ultimii ani peste 200.000 de locuri de muncă, iar ritmul este în creştere. Unele promisiuni au fost deja îndeplinite: reducerea CAS cu 5 puncte, reîntregirea salariilor bugetarilor, creşterea pensiilor mici şi indexarea tuturor pensiilor, creşterea salariilor medicilor şi ale profesorilor cu salarii mici, creşterea alocărilor pentru grupurile vulnerabile, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene la peste 50% (în prezent 53%), reducerea TVA la unele alimente, dotarea spitalelor judeţene, crearea de noi centre sportive, finalizarea centrului ELI Măgurele, finalizarea a 300 km de autostradă în ultimii 3 ani (similar cu cei realizaţi în 11 ani de celelalte guverne), creşterea subvenţiilor în agricultură cu 60%, faţă de 2011 etc. Alte promisiuni sunt în curs de a fi îndeplinite: revenirea TVA la nivelul dinainte de tăieri, reducerea TVA la alte alimente, creşterea salariului minim la 1.200 lei, investiţii în noi spitale regionale etc. România 2020 se poate construi doar printr-un proiect gândit aproape de oameni, bazat pe corectitudine şi profesionalism. Misiunea va fi îndeplinită atunci când va exista o nouă speranţă pentru fiecare cetăţean al ţării. La nivel european, cu excepţia Italiei şi a României, există puţine executive care au deviat de la modelul austerităţii. Oportunitatea pentru PSD este de a promova mai mult virtuţile modelului mixt, aplicat în ultimii trei ani de guvernare, care a dus la majorarea cheltuielilor sociale şi dreptate socială, dar şi la creştere economică şi investiţii.
24 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
18.
Şedinţa s-a încheiat la ora 9,50.
17 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
19.
: "Traian Vuia - românul care a dat viaţă celui mai îndrăzneţ vis al omenirii - zborul" Istoria aviaţiei are o durată de peste două milenii. Cele mai vechi obiecte zburătoare realizate de om, zmeiele, au apărut prin anul 200 î.Hr., în China. Un aparat de zbor straniu, asemănător unei nave cosmice, este descris în Biblie, în Cartea lui Ezechiel. În poemul antic Ramayana, al lui Valmiki, prin termenul "vimana" sunt evocate palate şi maşini zburătoare. Unul dintre cele mai fascinante mituri ale antichităţii este Mitul lui Icar, care a reuşit evadeze din labirintul de pe insula Creta cu ajutorul unor aripi din ceară. Găsim amintiri legate de zbor în toate culturile şi civilizaţiile lumii. Visele şi povestirile devin realitate în 1906, când Traian Vuia reuşeşte sfideze gravitaţia fără catapulte sau alte mijloace şi creează primul aparat mai greu decât aerul cu ajutorul căruia realizează primul zbor autopropulsat. Visul zborului a prins viaţă în 1872, într-un sat din judeţul Timiş de astăzi, comuna Bujoru, astăzi Traian Vuia, după numele inventatorului. Au fost şi alţii înaintea lui Vuia, dar aceştia au folosit pentru decolare diferite artificii, cum ar fi catapultarea sau tracţiunea cu alte vehicule. Este cazul fraţilor Wright, care au fost primii ce au întreprins un zbor cu un aparat mai greu decât aerul, folosind şine pentru lansare. Traian Vuia a încercat de mai multe ori obţină brevete pentru aparatele de zbor pe care le-a gândit, schiţat şi creat în întregime. În anul 1903, înaintea primului zbor reuşit de fraţii Wright în SUA, Vuia a prezentat Proiectul Aeroplanului-Automobil comisiei speciale de aviaţie, din cadrul Academiei Franceze. Răspunsul comisiei a fost : "Problema zborului cu un aparat care cântăreşte mai mult decât aerul nu poate fi rezolvată şi nu este decât o utopie". Imposibilul începe devină posibil un an mai târziu, în 1904, când Vuia construieşte un motor, pentru care obţine brevet în Marea Britanie, iar aparatul Vuia 1 va fi gata la sfârşitul anului 1905. A fost poreclit Liliacul, datorită formei sale. Liliacul a zburat pe data de 18 martie 1906, la Montesson, în Franţa. A accelerat 50 de metri, s-a ridicat un metru, a zburat 12 metri şi apoi a căzut. Deşi a durat doar câteva clipe, zborul a reuşit şi a constituit punctul de plecare al aeronauticii moderne. Avea zboare cu aparatul său de mai multe ori în 1906, pentru ca în anul următor construiască Vuia 2, pentru care a primit brevet în Belgia. În 1907, Vuia 2 a zburat 70 de metri, a decolat şi a aterizat normal. "Eu nu am căutat niciodată gloria, fiindcă ştiu gloria pierde adesea pe om. Eu nu lucrez pentru gloria mea personală, ci lucrez pentru gloria geniului uman. Ce importanţă are cine a făcut aceste lucruri? Important este ele există", au fost cuvintele lui Traian Vuia. În 1923, Vuia i-a lăsat un mesaj profetic unui prieten: "Povesteşte prietenilor de acasă tot ce ai văzut aici. Am dovedit se poate zbura cu un aparat mai greu decât aerul. Acum, după ce s-au convins de posibilitatea zborului mecanic, numărul experimentărilor va creşte rapid, specialiştii vor realiza motoare speciale, aviaţia va avea o industrie înfloritoare pe temeiul experienţei mele, devenită bun comun. Ai putut vedea! Nu m-am ascuns, am experimentat în văzul tuturor. Vor continua alţii, tot mai mulţi. Aşa se realizează progresul". Între 1918 şi 1925, Traian Vuia avea conceapă şi realizeze 2 elicoptere pe care intenţiona le treacă în producţie de serie în România, a lucrat la Ministerul francez al Apărării, a realizat o torpilă, folosită ulterior de marina militară, a inventat un generator de abur, a participat la Conferinţa de Pace de la Paris din 1919, a devenit membru al Academiei Române din 1946. În 1950 revine în ţară grav bolnav. Se stinge din viaţă la Bucureşti, pe data de 3 septembrie. De-a lungul anilor, ţara noastră micuţă a dat atâtea nume mari, scrise în paginile de aur ale istoriei lumii. Poporul român a plămădit din esenţele sale spirite măreţe, care au schimbat generaţii, au deschis drumuri pentru binele şi evoluţia universală a omului. Mulţumim celor care nu l-au uitat pe marele inventator Traian Vuia şi care se preocupă de continuarea proiectelor sale. În expunerile mele anterioare pe tema evocării meritelor sale deosebite, am făcut apel către dumneavoastră, către factorii de decizie, pentru sprijinirea oricăror iniţiative care contribuie la promovarea şi dezvoltarea domeniului ştiinţei şi tehnicii pentru susţinerea proiectelor care activează pe aceste segmente ale dezvoltării cunoaşterii. Între timp, am intrat în legătură cu unul dintre continuatorii proiectelor inovative ale lui Traian Vuia, domnul ing. Dumitru Mihalcea, specialist în mecanică, cu multiple cercetări şi realizări în domeniul maşinilor termice. Preocuparea domnului inginer se referă la reabilitarea motorului cu combustie externă şi distribuţie controlată prin supape, echipat cu turbină Tesla, conceput, construit, testat şi brevetat de Traian Vuia în numeroase ţări, în vederea echipării vehiculelor pentru transport terestru. În această direcţie, domnul ing. intenţionează publice baza teoretică, proiectul tehnic pentru realizarea prototipului motorului, cu prezentarea unor aspecte încă neştiute, sub forma unei cărţi "Motorul Vuia, Ericsson, Brayton şi Joule - confuzie, paralelism sau continuitate", care fie distribuită gratuit universităţilor şi liceelor tehnice din România şi Franţa, în paralel cu realizarea a două replici funcţionale ale motorului Vuia, testarea acestora într-o universitate românească şi, ulterior, după finalizarea cercetărilor, expunerea acestora la Muzeul Traian Vuia din comuna care îi poartă numele inventatorului şi la Muzeul Aerului din Paris. Pe lângă iniţiativa de reabilitare istorică şi tehnică a motorului Vuia, domnul ing. Mihalcea lucrează la o variantă modernizată a motorului Vuia, la care se aplice tehnologiile contemporane. Rezultatele muncii Domniei Sale este pregătit le transfere unei echipe mixte de cercetare româno-franceze, care le desăvârşească. Dacă maşina de zbor Vuia poate fi considerată un fundament al aeronauticii, despre performanţele motorului Vuia se poate afirma nu au fost depăşite de cele ale motoarelor contemporane. Prin urmare, ar fi de aşteptat ca atât România, cât şi Franţa facă cunoscută această realizare, iar eforturile de reconstituire a întregii opere a lui Traian Vuia, referitoare la acest motor, fie recompensate prin interes şi sprijin.
17 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
20.
: "Preşedintele Ion Iliescu - o figură marcantă a politicii româneşti" În decursul istoriei moderne, în România, au existat personalităţi care au avut anvergura unor oameni de stat. Aşa a putut fi înfăptuit procesul de modernizare al ţării, care a fost smulsă spaţiului de civilizaţie căruia îi aparţinea, prin vocaţie şi tradiţie. O ţară dominată de moravuri şi stil de viaţă oriental a evoluat rapid către ceea ce numim dezvoltare occidentală. Astăzi voi evoca figura remarcabilă a preşedintelui Ion Iliescu, cel care, cu inteligenţă politică şi tărie de caracter, în momente de cumpănă pentru ţară, a acţionat ca un adevărat om de stat. Ion Iliescu este o personalitate parcă desprinsă din celebra descriere a omului de stat, cuprinsă întru-un articol, publicat de ilustrul Titu Maiorescu, în 1903: o personalitate cu vederi largi, capabilă judece situaţiile în sine şi înţeleagă liniile de evoluţie pe termen lung; personalitatea care, în momente cruciale, favorabile sau nu, acţionează în sensul interesului naţional, adică personalitatea care, gândind imperativele timpului, reuşeşte împlinirea cadrului politic, pentru exprimarea cât mai deplină a spiritului şi vocaţiei naţionale; pentru un om de stat, interesul de partid şi ambiţia personală trec în plan secundar, iar în unele cazuri se estompează în întregime. Inginer de profesie, absolvent al Institutului Politehnic din Bucureşti şi al Institutului Energetic de la Moscova, a ocupat poziţii de vârf în diverse instituţii pe timpul regimului comunist, unde a susţinut punctele de vedere ştiinţifice ale specialiştilor şi a criticat proiectele megalomane ale dictaturii. Drept urmare, a fost etichetat ca intelectualist, sancţionat, demis, marginalizat şi chiar pus sub urmărirea permanentă a Securităţii. Încă înainte de 1989, Ion Iliescu era perceput ca un om al schimbării, al înnoirii radicale, al viitorului. A preluat destinele ţării într-un moment dificil atât pe plan intern, cât şi extern. Sud-Estul Europei era în 1989 o zonă instabilă, un adevărat "butoi de pulbere", dar Ion Iliescu a reuşit conducă politica externă a ţării cu prudenţă şi abilitate. În acest sens, extrem de relevante sunt aprecierile politicianului francez Catherine Lalumičre despre politica Domniei Sale: Ion Iliescu, "a cărui acţiune moderatoare şi responsabilă în Europa răvăşită de evenimentele din 1989, aflată în căutarea unui nou echilibru, a fost un factor de stabilitate, de care toţi europenii au putut fi mândri." În cele două mandate de preşedinte al României, Ion Iliescu s-a preocupat de: consolidarea statului de drept şi a democraţiei, redresarea socio-economică şi revenirea la principiul creşterii economice, ameliorarea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor, modernizarea ţării şi accesul în lumea valorilor democraţiei şi ale progresului contemporan, integrarea europeană şi euro-atlantică, respectiv primirea României în NATO şi finalizarea cu succes a negocierilor pentru aderarea la UE, reconcilierea naţională, pacea şi stabilitatea socială, debirocratizarea instituţiilor statului şi creşterea funcţionalităţii acestora, lupta împotriva corupţiei, consolidarea societăţii civile, implementarea spiritului comunitar european şi raportarea la valorile practice ale acestuia. A fost cel mai aprig susţinător al aplicării principiilor dialogului, consensului şi toleranţei în politică. Ion Iliescu a fost artizanul celor mai importante obiective ale interesului naţional: România democratică, modernă, aderarea la NATO şi integrarea în UE. S-a implicat nemijlocit, cu toate eforturile, pentru a asigura noul statut internaţional al României şi a stabili relaţii deschise cu lumea. A fost un model de preşedinte care s-a aşezat deasupra viziunilor partizanale, alături de autorităţile statului, pentru a le fi mediator şi liant, dar şi arbitru imparţial. În prezent, chiar dacă a preferat se retragă din prim-planul vieţii politice, cuvintele şi opiniile Domniei Sale sunt ascultate şi respectate, inclusiv de cei care nu-i împărtăşesc viziunile politice. Ion Iliescu, omul şi liderul, reprezintă un esenţial reper moral şi civic, un autentic susţinător al actului politic democratic, participativ, moral, umanist. Ion Iliescu trebuie rămână în sufletul şi în memoria românilor ca cel care a schimbat istoria ţării şi a influenţat generaţii, un adevărat model de dăruire şi sacrificiu. La mulţi ani fericiţi, domnule preşedinte, la împlinirea unei frumoase vârste! Toate urările de bine şi sănătate! Aţi fost şi sunteţi un om, un conducător, la care ar trebui se raporteze toţi cei care aspiră la un asemenea statut sau chiar îl dobândesc.
03 Mar 2015  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Covaci Dorel”

Lasa un comentariu

Date de contact
Flux RSS   Declarații
18 Oct
2016
: Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este: "Fără încredere, respect şi responsabilitate nu putem avea progres, realizări şi prosperitate". Am înc... 
02 Mar
2016
: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Proiectul de Lege nr.882 din data de astăzi este un proiect bun, este în interesul tuturor pentru că sediul comunei se mută de la o localitate care es... 
18 Feb
2016
: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Declaraţia mea politică este: "Să facem legi bune, cu grijă faţă de oameni şi frică de Dumnezeu." Activitatea principală a Parlamentului este ac... 
11 Feb
2016
: ...o impresionantă colecţie de obiecte, provenind din gospodăriile ţărăneşti din toate zonele ţării. Îi mulţumim pentru ceea ce a făcut pentru ţară şi pentru neamul românesc. M... 
11 Feb
2016
: "Oameni iubitori şi creatori de artă şi cultură, care ne fac mândri în ţară şi străinătate" Stimaţi colegi, Pe data de 15 februarie se împlinesc 86 de ani de la naşterea unui mar... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.