: "Prezentarea argumentelor pentru respingerea atacurilor pe tema reformei fiscale" Am constat că, deşi după aprobarea Ordonanţei de urgenţă prin care sunt implementate o serie de măsuri benefice atât pentru angajaţii, cât şi pentru angajatorii din România pentru anul viitor, atât premierul, cât şi ministrul finanţelor publice au explicat toate deciziile, în continuare colegii din Opoziţie ne atacă şi ne denigrează pe această temă. Probabil sunt supăraţi, pentru că majoritatea modificărilor sunt mai degrabă de factură liberală, de scădere a taxelor şi nu sunt mulţumiţi că nu sunt dânşii cei care au adoptat această reformă fiscală. Prin declaraţia de astăzi, am în vedere să demontez principalele critici care au fost aduse în spaţiul public în legătură cu modificările aduse Codului fiscal. Angajatorii privaţi nu vor mări salariul brut pentru a menţine netul la acelaşi nivel. Angajatorii nu au niciun cost suplimentar prin această măsură. Deci nu au niciun motiv să le scadă salariile angajaţilor. Nu există niciun beneficiu pentru economie prin aceste măsuri. Principalul avantaj constă tocmai în faptul că se diminuează deficitul la Bugetul asigurărilor sociale de stat, cu aproape 9 miliarde de lei, bani care nu vor mai fi transferaţi de la bugetul de stat pentru plata pensiilor. Acest deficit scade de la 13,5 miliarde lei la 4,6 miliarde lei. Această diferenţă va fi folosită pentru spitale, şcoli, drumuri sau medicamente. Astfel, se reduc sumele de bani rămase necheltuite în fiecare an la autorităţile locale. Deci banii care până acum rămâneau neutilizaţi intră în circuitul economic şi generează creştere economică şi mai multe venituri la bugetul de stat. Reforma se face în grabă, fără consultări, fără studiu de impact. Măsura transferului contribuţiilor a fost publicată încă de la începutul anului. Ea se regăseşte în Programul de guvernare al Cabinetului Grindeanu şi a fost menţinută şi în Programul asumat de Guvernul Tudose. Aşadar, măsura era publică şi anunţată încă de la începutul guvernării. Toate negocierile cu sindicatele pentru Legea salarizării unitare s-au făcut în cunoştinţă de cauză, că va avea loc acest transfer al contribuţiilor. Deci sindicatele au ştiut încă din această vară că se va face acest transfer. Ordonanţa de urgenţă privind măsurile fiscale a fost publicată cu două săptămâni înainte de a fi adoptată. Toată lumea este împotrivă - sindicate, patronate, angajatori străini. Cele mai importate organizaţii ale patronilor români susţin măsurile fiscale şi consideră că nu vor fi afectate de aceste modificări ale cadrului fiscal. Uniunea Generală a Industriaşilor Români, Confederaţia Naţională a Patronatului Român, Confederaţia Patronală a Industriilor din România - toate acestea s-au exprimat public că nu vor fi afectate de aceste măsuri şi că, dimpotrivă, creşterea salariului minim este o măsură bună. Guvernul a avut întâlniri cu marii angajatori, care nu s-au exprimat deloc împotriva măsurilor propuse. Creşterile de salarii sunt derizorii. Nicio creştere de salariu nu poate fi considerată derizorie. Este în plus, nu este în minus, aşa cum a fost în alte guvernări. La cel cu salariul minim va fi o creştere a venitului net, în mână, de 9,1%. Cei care au venituri din dobânzi, chirii, pensii mai mari de 2.000 lei, agricultură, investiţii pe bursă, PFA-uri, activităţi independente, arende, vor avea o creştere de 7,1% a acestor venituri. La bugetari, creşterile vor fi de peste 4 procente. Consiliile judeţene şi primăriile rămân fără bani de investiţii. În primul rând, reducerea impozitului pe venit este o măsură de relaxare fiscală dorită de milioane de salariaţi şi de mediul de afaceri. Deci este o măsură bună. Nu este afectată capacitatea niciunei unităţi administrativ-teritoriale. Se reduc doar sumele de bani care rămân nefolosite în fiecare an. Aceşti bani sunt reintroduşi în economie şi generează creştere economică şi venituri suplimentare la buget. Cresc însă bugetele localităţilor şi ale judeţelor mici sau cu venituri mici. Se reduc astfel decalajele de dezvoltare dintre localităţile şi judeţele din România. Pentru primării s-a mărit procentul privind cotele defalcate din impozitul pe venit încasat pe raza localităţii, de la stat, de la 41,75% la 43%. Nu se acoperă riscurile de muncă, respectiv accidente de muncă, şomaj, creanţe salariale, concedii medicale, care acum sunt suportate de angajator. La nivelul angajatorului rămâne o contribuţie de 2,25% din salariul brut, numită "contribuţie asiguratorie de muncă". Din această contribuţie se vor acoperi toate riscurile de muncă. Nu mai există predictibilitate fiscală. Nimic din reforma fiscală nu încurcă planul de afaceri al unei companii sau realizarea în timp a bugetelor. Transferul contribuţiilor de la angajator la salariat nu modifică costul total cu forţa de muncă. Scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% este un beneficiu pentru toate companiile, dar şi pentru angajaţi, colaboratori sau pensionari. Prin urmare, nu afectează, ci avanatajează. Nu e timp de implementare, de ajustare a contractelor, de pregătire a programelor informatice etc. În privinţa programelor informatice, operaţiunea este banală, pentru că toate modificările sunt în sensul simplificării. Prin urmare, ajustările sunt simplu de făcut, se lucrează pe programele existente, nu se pune, în niciun caz problema unor noi programe. Toţi cei care lucrează în departamentele financiar-contabile ştiu, pentru că au mai trecut de foarte multe ori prin astfel de operaţiuni, că modificările programelor se fac practic în câteva ore.