Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Corneliu Vișoianu
Corneliu Vișoianu
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: "15 octombrie - Ziua Bastonului Alb" Declaraţia mea politică se referă la sărbătorirea Zilei Internaţionale a Nevăzătorului. Ziua Internaţională a Nevăzătorilor, denumită şi Ziua Bastonului Alb, a fost instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în anul 1993, la Varşovia. În fapt, ziua de 15 octombrie a fost proclamată Ziua Bastonului Alb de către preşedintele SUA, Lyndon B. Johnson, la 6 octombrie 1964. Ulterior, acest eveniment a căpătat un caracter internaţional, ziua fiind sărbătorită pe întregul mapamond. Bastonul alb nu este doar un instrument care poate fi folosit pentru obţinerea independenţei, fiind totodată un simbol al persoanelor nevăzătoare în societate. Pentru a onora realizările persoanelor oarbe sau cu deficienţe de vedere, în data de 15 Octombrie este sărbătorită anual Ziua Bastonului Alb. Timp de secole, bastonul a fost folosit doar ca un instrument de călătorie, abia în secolul al XX-lea fiind promovat pentru a fi folosit de către nevăzători, ca un simbol de avertizare. Acest nou rol al bastonului alb îşi are originea în deceniile dintre cele două războaie mondiale. James Biggs din Bristol a pretins a inventat bastonul alb în 1921. După un accident în care şi-a pierdut vederea el a trebuit se readapteze şi, simţindu-se ameninţat de traficul din jurul casei, a hotărât -şi picteze bastonul în alb pentru a fi mai vizibil pentru şoferi. Totuşi, abia 10 ani mai târziu bastonul alb şi-a stabilit prezenţa în societate. În februarie 1931, Guilly d’Herbemont a lansat o campanie pentru o mişcare naţională a bastonului alb în Franţa. Campania a fost menţionată în ziarele britanice, conducând la o acţiune similară sponsorizată de către Cluburile Rotary în tot Regatul Unit. În America de Nord introducerea bastonului alb a fost atribuită organizaţiei Lions Clubs International. În 1930, un membru al clubului a observat un nevăzător încercând se deplaseze pe o stradă aglomerată folosind un baston negru. Realizând bastonul negru nu era vizibil de către şoferi, Clubul a decis picteze bastonul în alb pentru a-i creşte vizibilitatea în rândul participanţilor la trafic. În 1931, Clubul a iniţiat un program naţional pentru promovarea utilizării bastonului alb de către persoanele nevăzătoare. De-a lungul anilor ’20 şi ’30, persoanele nevăzătoare au umblat cu bastoanele ţinute în diagonală într-o poziţie fixă, bastonul căpătând un rol simbolic, fiind un element de identificare, dar la întoarcerea veteranilor orbi din cel de-al doilea război mondial forma şi utilizarea sa a fost modificată în încercarea de a-i ajuta pe veterani revină la un stil de viaţă participativ la domiciliu. Doctorul Richard Hoover a creat bastonul lung conceput pentru a fi folosit ca dispozitiv de mobilitate, astfel bastonul revenind la rolul iniţial, dar în acelaşi timp fiind menţinut şi rolul simbolic. Susţin, în calitate de parlamentar, dar mai ales de om, drepturile persoanelor cu dizabilităţi la un trai demn printre semenii lor într-o societate care ne tratează şi ne respectă pe toţi la fel.
16 Oct 2012  Sursa: stenograme parlament
2.
: "USL majorează indemnizaţiile pentru copii" Ca parlamentar, am susţinut şi votat în 25 septembrie în favoarea proiectului de lege care prevede majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului de la 75% la 85% cu începere de la 1 octombrie. Prin amendamentele aduse de deputaţi la proiectul de lege s-a prevăzut stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copiilor la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, cu menţinerea limitei minime şi maxime, respectiv 1.200 şi 3.400 de lei, şi cu dreptul de acordare a stimulentului de inserţie şi pentru persoanele care au optat pentru concediu până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, eliminarea limitării la trei naşteri a situaţiilor pentru care se acordă concediu şi indemnizaţia pentru creşterea copiilor, acordarea sumei suplimentare de 600 de lei pe perioada suprapunerii cazurilor în care persoana se află cu un copil în perioada de concediu şi indemnizaţie şi naşte, adoptă sau ia în custodie un alt copil. O altă modificare adusă prin lege prevede flexibilizarea condiţiei de achitare a impozitelor şi taxelor locale pentru beneficiarii de drepturi sociale. Verificarea se va face doar în cazul familiilor şi persoanelor singure, care au drepturi stabilite de cel puţin şase luni şi vor fi excluse de la verificare familiile monoparentale. De asemenea, se reglementează o perioadă de graţie de 60 de zile, în care se pot plăti datoriile către bugetele locale. Suntem încântaţi de promovarea acestui proiect şi mai ales venim în întâmpinarea dorinţei legitime a unei categorii de cetăţeni cărora guvernul portocaliu le făcuse o mare nedreptate şi-i asigurăm pe români vom continua astfel!
02 Oct 2012  Sursa: stenograme parlament
3.
: "Micşorarea coplăţii în sănătate - o necesitate" Sistemul de coplată în sănătate a apărut ca o necesitate în susţinerea finanţării într-un domeniu extrem de lovit în anii de după 1989. in urma negocierii fostului guvern cu FMI au fost stabilite nişte tarife care urmau fie achitate de către pacienţii beneficiari ai serviciilor medicale. Considerând însă nivelul coplăţii este prea mare şi în urma discuţiilor cu asociaţiile bolnavilor, cu furnizorii de servicii medicale şi alte organizaţii, precum şi cu FMI, Guvernul Ponta a decis micşorarea tarifelor. Noile reguli prevăd ca această contribuţie devină simbolică. Astfel, coplata va reprezenta un procent fix, respectiv maximum 10% din tariful de decontare a investigaţiilor respective. Vor fi în continuare scutiţi de coplată pacienţii cu afecţiuni cronice, însă nu doar cei care sunt incluşi în programe naţionale de sănătate, ci şi cei cu alte afecţiuni cronice care accesează frecvent serviciile medicale pentru a-şi trata boala. Spre exemplificare, potrivit noului proiect, o consultaţie la medicul de familie va costa 2-3 lei (faţă de 4-5 cât era în primul proiect), iar un RMN va fi cuprins între 50 şi 75 de lei, faţă de 150-250 lei, cât era în fostul proiect de lege. De menţionat ar fi pentru cei scutiţi de plată se va căuta o sursă alternativă de finanţare, pentru a nu exista discriminări între cei care plătesc şi cei care beneficiază gratuit de anumite servicii medicale. De asemenea, ca şi în precedentul proiect de lege, coplata nu se va aplica serviciilor medicale de urgenţă.
25 Sep 2012  Sursa: stenograme parlament
4.
: "Verificări periodice ale serviciilor medicale" Declaraţia mea politică se referă la măsura salutară luată de Casa de Sănătate Botoşani, care a decis va verifica periodic serviciile medicale. Se cunoaşte mult prea bine, atât de către specialiştii din sistemul medical, dar şi de către publicul larg, în anii trecuţi "băieţii deştepţi" au acţionat şi în sănătate, nu doar în energie. Folosindu-se de tot felul de artificii la limita legii, şi mai ales dincolo de aceasta, respectivii au solicitat şi încasat de la Casa de Sănătate Botoşani sume importante pentru servicii neefectuate sau supraevaluate faţă de valoarea reală a pieţei. În scopul evitării unor astfel de situaţii, furnizorii de servicii medicale vor fi verificaţi lunar, prin sondaj, dacă au cheltuit eficient banii daţi de Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) Botoşani. Măsura va fi aplicată din această lună, iar verificările vor fi efectuate de corpul de control de la CAS. Măsura a fost luată pentru evitarea plăţii unor servicii nerealizate, nefiind normal plătim, din banii contribuabililor, ceva ce nu s-a consumat. În caz contrar, banii trebuie recuperaţi de instituţia care finanţează sistemul sanitar, un proces de lungă durată şi anevoios. În acest sens, salut decizia de a se verifica realitatea efectuării serviciilor medicale, înainte de parcurgerea celorlalte faze ale execuţiei bugetare, în sensul plăţii şi decontului. În fiecare lună se va efectua, prin sondaj, controale la toate tipurile de furnizori de servicii medicale, înainte de plată, iar acolo unde vor fi găsite nereguli, nu vor mai fi plătite serviciile medicale.
11 Sep 2012  Sursa: stenograme parlament
5.
: "Banii pensionarilor înapoi!" Declaraţia mea politică se referă la situaţia deosebit de gravă cu care se confruntă pensionarii. Astfel, numai la Botoşani, zeci de pensionari au acţionat în instanţă Casa Judeţeană de Pensii (CJP) pentru a-şi cere înapoi banii reţinuţi drept asigurări de sănătate. Acţiunile au fost înregistrate la Secţia de contencios administrativ a Tribunalului Botoşani, în baza deciziei Curţii Constituţionale care a stabilit cei 5,5% trebuiau reţinuţi doar pentru fracţia care depăşea plafonul de 740 de lei. Cele mai multe cereri, peste 60, au fost depuse săptămâna aceasta. Majoritatea a mers mai întâi la CJP, unde au cerut plata sumelor reţinute din ianuarie 2011. Cu răspunsul negativ primit, s-au adresat Tribunalului, anexând la dosar o copie după actul de identitate şi cuponul de pensie. Magistraţii se aşteaptă ca numărul acţiunilor crească zilele viitoare, având în vedere instanţele de judecată din ţară sunt asaltate cu mii de astfel de cereri. Reprezentanţii CJP spun cei care au deschis deja aceste acţiuni s-au grăbit, întrucât, pentru a putea produce efecte juridice, decizia Curţii Constituţionale ar trebui publicată în Monitorul Oficial. Conform reprezentanţilor CJP Botoşani, la nivel judeţean ar exista aproximativ 16.000 de pensionari care au fost afectaţi de prevederile ordonanţei guvernului privind colectarea asigurărilor de sănătate, iar până în prezent circa 100 s-au adresat deja instituţiei. Aşadar, vom mai avea de-a face cu un număr absolut impresionant de cetăţeni care-şi vor cere drepturile în instanţă, estimările vorbind despre circa un miliard de euro, pur şi simplu furaţi de guvernanţi de la pensionari! Cine este de vină? Aceasta este întrebarea care preocupă presa şi pe bună dreptate. Specialiştii denunţă o "eroare" voită a reprezentanţilor Guvernului care au calculat cum le-a fost mai la îndemână, adică în defavoarea pensionarilor şi, culmea chiar contra propriei hotărâri de guvern! Dar pensionarii care stau la cozi dea în judecată statul român au o altă întrebare, pe care o consider cea mai importantă: "domnilor guvernanţi, când ne daţi banii înapoi?"
24 Apr 2012  Sursa: stenograme parlament
6.
: "Luna pădurii" "Luna pădurii" este unul dintre cele mai importante evenimente silvice şi ecologice, reprezentând o modalitate de sensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic. Această sărbătoare îşi are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecinţă firească a accentuării despăduririlor. În România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al cultelor şi instrucţiei publice, sub denumirea "Sărbătoarea sădirii arborelui". Prin Declaraţia de la Paris, ocazionată de cel de-al X-lea Congres ForestierMondial din 1991, s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor, deosebit de important în demersul specialiştilor din diverse domenii (silvicultori, ecologi, sociologi, economişti etc.), de acontracara efectele negative ale presiunii antropice asupra pădurilor. Acest concept de dezvoltare durabilă a pădurilor urmăreşte, în principal, găsirea unor metode corecte de gestionare a pădurilor şi evitarea interdicţiilor radicale care nu ar conduce decât la accentuarea presiunilor populaţiilor umane asupra pădurilor. Aceasta se concretizează printr-o activitate de exploatare forestieră realizată astfel încât tăierea arborilor se facă planificat, în relaţie directă cu măsurile de refacere a pădurii şi a funcţiunilor sale. În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor, caracterizate printr-o marediversitatefaunistică şi floristică, favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de condiţiile hidrologice, climatice şi pedologie. Pădurea reprezintă baza economică a producţiei de lemn şi alte produse specifice forestiere, dar la fel de importante sunt şi funcţiile speciale de protecţie a mediului prin protecţia solului împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren şi deşertificării, îmbunătăţirea bilanţului hidric şi asigurarea purităţii apelor, ameliorarea factorilor climatici dăunători. La noi, fondul forestier cuprinde o serie de arii protejate forestiere, reprezentative din punct de vedere al biodiversităţii, aici fiind prezente numeroase tipuri de habitate de pădure, de silvostepă şi stepă, habitate protejatela nivel european care adăpostesc specii lemnoase cu o valoare ecologică excepţională. Suntem, de asemenea, membri ai Reţelei Ecologice Europeane "Natura 2000", care are ca scop principal acela de a opri declinul diversităţii biologice prin conservarea pe termen lung a celor mai valoroase şi periclitate specii habitate de interes european. Salut sărbătorirea "Lunii pădurii" şi fac un apel la cetăţeni şi la autorităţi depună eforturi în conservarea şi îmbunătăţirea plămânului verde al planetei, care este pădurea.
27 Mar 2012  Sursa: stenograme parlament
7.
: "Sănătate ai, frate, dar ai bani?" Declaraţia mea politică se referă la situaţia absolut mizerabilă în care se găsesc românii care nu se pot trata de afecţiunile de care suferă din lipsa banilor. Astfel, conform unei statistici realizate şi date publicităţii de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), trei din patru români au renunţat în 2010 la îngrijire medicală din cauza lipsei banilor. Această cifră ar trebui atragă atenţia autorităţilor şi ridice multe semne de întrebare. Mai ales vorbim de milioane de români care nu au apelat la medic atunci când au fost bolnavi, de teama costurilor ridicate ale analizelor şi medicamentelor şi care, deşi lunar îşi plătesc contribuţia de sănătate, nu merg la un consult medical decât atunci când starea lor de sănătate se agravează. În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, 89,4% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15-24 de ani nu au mers la medic atunci când au avut nevoie. Acest lucru are un impact asupra societăţii, pentru un om bolnav nu va avea aceeaşi contribuţie la economia naţională ca un om sănătos. Studiile arată fiecare o sută de români pierd 16 ani de viaţă activă din cauza condiţiilor precare ale sistemului de sănătate. Iar această situaţie nu este una recentă. Conform unui raport făcut de Banca Mondială în anul 2005, privind sistemul de sănătate din România, gospodăriile cu venit minim pe economie erau de două ori mai dispuse renunţe la îngrijire medicală decât celelalte. Femeile au renunţat mai uşor la îngrijirea medicală de care aveau nevoie la un moment dat, 74,9% din respondente declarând nu au consultat un medic specialist din motive financiare. Situaţia este îngrijorătoare, cu atât mai mult cu cât are la bază principala problemă a sistemului sanitar - subfinanţarea. România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte procentul din PIB alocat sănătăţii - 3,6%, care este de două ori mai mic decât media europeană, de trei ori mai mic decât Franţa, care se află în fruntea clasamentului alocând peste 9% din PIB, şi sub media ţărilor africane. De asemenea, la nivel european, România se situează printre ultimele locuri la capitolul cheltuieli cu sănătatea per capita, alocând 600 euro, în timp ce media europeană este de 1.800 euro. Aşadar avem de a face cu o situaţie deosebit de delicată care ne arată nivelul de viaţă al concetăţenilor noştri este mult, mult, foarte mult îndepărtat de un slogan deja devenit desuet " trăiţi bine!"
20 Mar 2012  Sursa: stenograme parlament
8.
: "Poşta e la pământ! Domnule Băsescu, înţelegem urmează sarea?" Declaraţia mea politică se referă la situaţia în care se găsesc salariaţii Companiei Naţionale Poşta Română care, nemulţumiţi salariile nu au mai fost majorate din 2010, nu au mai primit prime de sărbători şi în instituţie este o stare de haos şi incertitudine, încep de astăzi o serie de acţiuni de protest, care vor culmina cu un miting în Capitală. Potrivit Sindicatului Lucrătorilor Poştali din România, lucrătorii din CNPR vor protesta în faţa sediilor prefecturilor din toată ţara, ca parte a unui calendar de acţiuni prin care doresc atragă atenţia opiniei publice şi factorilor politici decidenţi cu privire la problemele cu care se confruntă compania şi angajaţii ei. Primul protest va avea loc astăzi în Bucureşti şi, de joi, acţiunile se vor extinde la nivel naţional cu pichete în faţa prefecturilor, pichete în faţa sediilor parlamentarilor care refuză se implice însoluţionarea problemelor cu care se confruntă CNPR (23 martie) şi cu un miting în Bucureşti programat pentru data de 29 martie 2012. Sindicaliştii au trimis o adresă conducerii CNPR, prin care anunţă angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul strategiile de organizare sau reorganizare a companiei au fost făcute "pe picior", ceea ce a dus la o stare de haos, de incertitudine, de nesiguranţă şi, pe alocuri, de nepăsare sau de indisciplină, dar şi de faptul din 2010 nu s-au mai acordat majorări salariale, prime de Paşte şi de Crăciun, în conformitate cu contractul colectiv de muncă. La cele de mai sus se adaugă şi alte motive care amplifică starea de nemulţumire din reţea şi transformă tensiunea socială în revoltă. De asemenea, sindicaliştii susţin sunt nemulţumiţi de decizia unilaterală de a reduce salariile tuturor angajaţilor cu 12%, dar şi de cea privind prelungirea aplicării măsurii de tăiere a două zile din salariu pentru încă şase luni. mai amintiţi una dintre acuzaţiile preşedintelui Traian Băsescu către contracandidatul său la alegerile prezidenţiale din 2008: "Vreţi -i daţi acceptului lui Vîntu fure poşta şi sarea!". Până una-alta uite unde a ajuns Poşta! Bănuiesc urmează sarea, deşi cred acest lucru a şi avut loc, pentru rar mai găseşti în magazine sare românească şi mult mai uşor ucraineană, grecească sau spaniolă. Ba chiar din apă de mare!
13 Mar 2012  Sursa: stenograme parlament
9.
: "28 februarie - Ziua protecţiei civile" Declaraţia mea politică de azi se referă la sărbătorirea Zilei protecţiei civile. În România, protecţia civilă a luat fiinţă prin Decretul regal din 28 februarie 1933 sub denumirea de "apărare pasivă", având ca scop "limitarea efectele bombardamentelor aeriene asupra populaţiei sau resurselor teritoriului, prin protecţie directă sau micşorând eficacitatea atacurilor aeriene". Conceptul de protecţie civilă a evoluat de la "apărare pasivă" la "apărare locală antiaeriană" în 1952, apoi "apărare civilă" în 1978 şi "protecţie civilă" în 1996. Schimbările produse în societatea românească în perioada 2000-2004 au dus şi la schimbări în domeniul protecţiei civile prin elaborarea Legii nr.481/2004 care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu. Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi informare publică, planificare, organizate şi realizate potrivit legii, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflicte armate şi înlăturarea operativă a urmărilor acestora şi asigurarea condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. Dintre atribuţiile protecţiei civile se pot enumera: identificarea riscurilor existente în diferite zone; informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă şi regulile de comportare; organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă; alarmarea populaţiei despre iminenţa pericolului; înlăturarea efectelor negative ale dezastrelor şi asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor armate. Măsurile de protecţie civilă se realizează din timp la diferite niveluri organizatorice, zone, localităţi, de către toate organismele cu responsabilităţi stabilite de lege. Coordonarea realizării acestor măsuri se realizează de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă prin Serviciul de Protecţie Civilă. În condiţiile existenţei riscului producerii unor dezastre, cutremure, inundaţii, alunecări de teren, accidente diverse, epidemii, etc., cetăţeanul are dreptul la protecţie care trebuie -i fie asigurată de oameni competenţi. Felicit pe această cale pe angajaţii Protecţiei Civile din România şi îmi exprim speranţa în îmbunătăţirea condiţiilor tehnico-materiale pe care aceştia le merită pentru a-şi duce la bun sfârşit misiunea de a proteja vieţile şi avutul cetăţenilor.
28 Feb 2012  Sursa: stenograme parlament
10.
: "România prosperă sau cum împrumuţi 1500 de euro pe secundă" Declaraţia mea politică se referă la nivelurile ameţitoare la care Guvernul României a ajuns se împrumute. Conform informaţiilor care au apărut pe piaţă, România s-a îndatorat într-un ritm ameţitor de la începutul lui 2012, într-o tentativă de a acoperi cât mai repede nevoia de finanţare pentru tot anul. Ministerul de Finanţe a atras de pe piaţa internă aproximativ 3,5 miliarde de euro, la care se adaugă şi emisiunea de bonduri în dolari. Statul şi-a propus atragă de pe piaţa internă prin licitaţiile de titluri de stat de până acum aproximativ opt miliarde de lei, însă a împrumutat de aproape două ori mai mulţi bani, adică 15 miliarde de lei. Se mai adaugă la banii împrumutaţi şi emisiunea de obligaţiuni pe piaţa externă, prin care statul a atras 1,5 miliarde de dolari de pe Wall Street. Cu alte cuvinte, de la începutul anului, România a împrumutat 20 de miliarde de lei sau 4,6 miliarde de euro, de două ori mai mult decât banii împrumutaţi în aceeaşi perioadă din 2011. Aceşti bani reprezintă aproximativ 29% din nevoia de finanţare estimată de Ministerul de Finanţe pentru tot anul. Calculele arată statul a împrumutat, în medie, 132 de milioane de euro în fiecare zi lucrătoare de la începutul anului, adică 5,5 milioane de euro pe oră sau mai exact 1.527 de euro pe secundă! Ca situaţie generală, ţara a acumulat o datorie publică de 33,3% din PIB la sfârşitul trimestrului al doilea din anul trecut. Aşadar, o treime din veniturile naţiunii sunt amanetate în contul unei datorii care creşte într-un ritm ameţitor. În timp ce Guvernul se împrumuta masiv de pe pieţele interne şi internaţionale, Preşedintele Băsescu, care este de facto şef al Guvernului, declară obligaţia sa este " le spun românilor iluzia traiului pe datorie s-a spulberat nu numai în România, ci în toată UE... Soluţia este crearea de locuri de muncă, şi nu împrumuturile"! Păi una spunem şi alta facem?! Guvernanţii sunt conştienţi nu împrumuturile sunt soluţia, ci crearea de locuri de muncă, aşa cum toată Europa susţine în toate reuniunile internaţionale menite caute soluţii pentru combaterea crizei. Şi mint şi distrug cât pot! Poate ne permitem, mai ştii?!
21 Feb 2012  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Vișoianu Corneliu”

Lasa un comentariu



Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.