Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Constantin Niţă
Constantin Niţă
 > Sumar  > DeclaraÈ›ii
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Da, la ceas de seară, dacă doriţi dumneavoastră. De asemenea, vorbim despre strategie şi despre mixul energetic diversificat. Domnilor, Greşeala vine din urmă cu zece ani, când noi am pornit în producerea de energie electrică pe companii cu unică resursă. Nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru şi sigur că promovarea unor legi în Parlament care stau tot la fel, de patru-cinci ani, precum Legea holdingului sau alte legi, va permite o reaşezare a sistemului energetic pe alte baze. Fiecare companie ar trebui să aibă un mix de resurse pe baza căruia produce energie electrică. Lucrurile acestea nu se întâmplă. Şi datorită opoziţiei organismelor internaţionale, dar şi faptului că noi nu am insistat să arătăm că ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care funcţionează pe un asemenea sistem de organizare şi care este prost. Strategia - sigur că eu am fost cel care am spus că România are nevoie de o nouă strategie energetică. Strategia făcută în 2007 până în 2020 este - să spun - în vigoare, dar ea suportă reajustări, pentru că evoluţiile în domeniul energetic sunt foarte rapide şi este nevoie de o nouă strategie energetică. Sigur că, ca să faci o strategie energetică sunt nişte reguli: unu - să ai bani, şi doi - să aplici procedurile de transparenţă europeană. Asta am făcut. În momentul de faţă, colegul meu care a venit după mine are toate condiţiile pentru a da drumul la această licitaţie pentru strategia energetică a României. Şi ce trebuie să urmărească această strategie? În primul rând - cel puţin asta este părerea mea şi asta am cerut tuturor - securitatea aprovizionării cu energie şi asigurarea dezvoltării economico-sociale în contextul unei viitoare cereri de energie în creştere; protecţia mediului pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivităţii economice prin menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali. Desigur că primii paşi au fost făcuţi. Drept dovadă sunt investiţiile începute în ultimul an, negocierile aflate în derulare şi modul în care am încercat să corectăm disfuncţionalităţile sistemului energetic. În prioritizarea investiţiilor necesare ne-am concentrat atenţia asupra investiţiilor care aduc plusvaloare faţă de producerea de energie în sine, cu referire la impactul pozitiv asupra mediului de afaceri şi dezvoltarea socio-economică a ţării; crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industriei locale; atragerea tinerilor către tehnologii şi domenii cu perspectivă de remunerare bună pe termen lung, pentru diminuarea relocării forţei de muncă tinere specializate. Procesul de atragere a investiţiilor a fost dublat de un amplu program de privatizare. Acest program, aşa cum bine ştiţi, a fost un succes, îmi pare rău că dumneavoastră nu l-aţi menţionat. Noi am primit felicitări pentru listările pe care le-am făcut anul trecut. Nu mai vorbim de Romgaz, care a fost listat atât la Bursa din Bucureşti, cât şi la cea din Londra şi unde a fost un real succes. Vă place, nu vă place, asta este realitatea. Şi bineînţeles că ar fi fost de dorit să faceţi lucrul acesta acum zece ani, acum opt ani, acum şase ani. Aţi avut posibilitatea, nu aţi fost în stare, îmi pare rău! Sigur că, prin lucrul acesta, în afara faptului că am atras resurse financiare, unele la bugetul de stat, altele în companii, aceste listări au dus la consolidarea pieţei româneşti de capital, la încurajarea emitenţilor de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital şi prin creşterea veniturilor la bugetul de stat. Prin tranzacţionarea pe bursă am asigurat, totodată, posibilitatea ca investitorii privaţi să participe la deciziile şi managementul acestor companii de stat, îmbunătăţindu-se astfel eficienţa operaţională a acestor companii. Desigur că vom continua aceste listări. N-o să aşteptăm strategia energetică pe care dumneavoastră ne-o recomandaţi, pentru că este nevoie, de exemplu Complexul Energetic Oltenia să fie listat la bursă anul acesta cu 15% şi, de asemenea, la Complexul Energetic Hunedoara urmărim atragerea unui investitor care să preia un pachet de acţiuni reprezentând 51% din capital, prin majorarea de capital prin emisiune de noi acţiuni. Vânzarea pe bursă a 51% din Electrica SA sperăm să fie, de asemenea, un succes. Sigur că vă deranjează faptul că s-a înfiinţat acest departament pentru energie. Eu zic că a fost un lucru bun şi trebuie să rămână ca un departament specializat pentru energie şi cred lucrul acesta, că acest departament va avea o evoluţie pozitivă în dezvoltarea energeticii româneşti. N-am nicio îndoială în sensul acesta. Voi face însă câteva referiri la managementul sistemului energetic. Ne spuneaţi că nu am respectat Ordonanţa Guvernului nr.109. Eu vă spun că am respectat-o şi că peste tot sunt profesionişti. Niciunul din cei cu care am făcut selecţia de candidaţi nu este membru de partid. Domnul Metea nu este membru de partid, nu l-am ales eu, l-au ales societăţile de selectare, care au fost unele de pe vremea dumneavoastră. Le-am preluat. Singurul la care puteţi să faceţi o anumită afirmaţie este Complexul Energetic Oltenia, dar care nu mai este membru de partid. A fost. Să spun eu care au fost membrii PDL pe vremea dumneavoastră, toţi directorii? Îi am aici notaţi, dacă vreţi, dar nu cred că lucrul acesta este foarte important. Important este ca aceste companii să aibă deschidere spre managementul privat, să poată să coopteze în consiliul de supraveghere profesionişti, atât din ţară, cât şi din străinătate din partea fondurilor private care au cumpărat acţiuni la aceste companii şi în felul acesta să internaţionalizăm aceste companii şi să poată să joace un rol important pe această piaţă, fie că-i piaţa românească, fie că e piaţa regională. Sigur că eu am făcut un răspuns mult mai mare, el este în scris, o să-l las, dacă doriţi, vi-l şi înmânez. Fac doar un răspuns, vă dau doar un răspuns la principalele puncte ridicate de dumneavoastră. Dar, ca să nu rămână niciun fel de îndoială, trebuie să precizez că toate procesele de recrutare a administratorilor derulate la nivelul Departamentului pentru Energie, verificarea modului în care candidaţii îndeplinesc criterii de recrutare şi selectare, evaluare-testare, verificare referinţelor şi primele interviuri au fost realizate de firme specializate în recrutare de resurse umane. Ca să nu mai facem niciun fel de referire la acest lucru. Vă mai spun un lucru. Că aţi adus vorba despre Hidroelectrica. Toate organismele internaţionale ne-au felicitat pentru consiliul de supraveghere pus la Hidroelectrica, în urma Ordonanţei nr.109. Niciunul nu a fost membru de partid vreodată. Vă rog să verificaţi lucrul acesta şi să nu mai faceţi afirmaţii de acest gen. Deci, referitor la taxa pe stâlp, aşa cum vă place s-o numiţi, aceasta intră în categoria impozitelor şi se încadrează în ansamblul măsurilor fiscale de creştere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, întreprinse de Guvern în contextul evoluţiilor economice şi financiare interne. Având în vedere reglementările contabile, precum şi prevederile art.18 şi 20 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora evidenţa contabilă financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale se ţine distinct contabilitatea în minister a organelor de specialitate, precum şi cea a administraţiei publice centrale sau locale, după caz, construcţiile din domeniul public nu intră sub incidenţa acestui impozit. Deci, orice afirmaţie a dumneavoastră mi se pare de rea-voinţă. De asemenea, şi în domeniul agriculturii s-au făcut foarte multe lucruri în acest sens. Referitor la impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, trebuie precizat faptul că cerinţele de consolidare fiscală, caracterul nerenegenerabil al resurselor naturale, precum şi faptul că la momentul adoptării Ordonanţei Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, nivelul redevenţelor era cel stabilit în anul 2004, au impus adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei şi o contribuţie a agenţilor economici în domeniul exploatărilor resurselor la efortul general de dezvoltare a ţării corespunzător importanţei acestui sector. Calendarul de liberalizare, păi, trebuie să îl întrebaţi pe domnul Boc. Şi l-a asumat şi noi l-am continuat. Aşa cum bine ştiţi, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie, ANRE-ul va face ultima mărire de preţ în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, ceea ce sperăm ca preţul să aibă o anumită stabilitate şi pe piaţa gazelor din România. Deci, aici nu am făcut altceva decât să respectăm memorandumul încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi facem eforturi ca preţul gazelor naturale să nu ajungă la nivelul calendarului, el a fost stabilit până la sfârşitul anului 2014, adică, cumva, preţul să scadă faţă de cel pe care îl ştiţi dumneavoastră din înţelegerea cu Fondul. În ceea ce priveşte creşterea accizelor la carburanţi. Păi, aţi uitat sintagma: "aici sunt banii dumneavoastră". Chiar aţi uitat-o? Doriţi să facem autostrăzi în România, cu ce bani? De unde? Avem nevoie de aceşti bani pentru a putea să investim în infrastructură. Deci, faptul că vă opuneţi la această taxă, mi se pare o ipocrizie, da, mă rog, este problema dumneavoastră. Sursele de energie regenerabilă. Am vorbit la început despre sistem şi despre impactul energiei regenerabile asupra funcţionării sistemului energetic naţional. Este o temă intens dezbătută, însă de cele mai multe ori argumentele din spaţiul public omit interesul naţional, funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului. Într-adevăr, guvernarea anterioară a lăsat o piaţă regenerabilă funcţională, atât de funcţională încât nu mai funcţionează nimic altceva în piaţa de electricitate în afara acestora. De aceea sunt mari probleme de atragere a investiţiei în alte capacităţi energetice necesare asigurării securităţii energetice a ţării. Aţi dezvoltat o schemă mult prea generoasă pentru capabilităţile consumatorului din România şi, în acelaşi timp, cea mai generoasă din Europa. Astfel, consumatorii cei mai săraci din Uniunea Europeană plătesc cel mai mult pentru energia verde. În plus, în România, prin reglementări secundare, a fost asigurat accesul garantat şi prioritar la reţele, fără discriminare, al tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, reglementări care nu au fost asigurate de alte state membre, mult mai bogate decât România. Dezvoltarea regenerabilei nu a produs nici locuri de muncă în România, nu a dezvoltat nici industria românească, ci a transformat România într-o piaţă de desfacere extraordinar de profitabilă. Drept dovadă, chiar şi după aplicarea Ordonanţei nr.57/2013 au fost sute de cereri de acreditări, această realitate spune multe despre profitul acestor producători înainte de aplicarea ordonanţei. Cine poate să-mi spună cât de corectă poate fi această schemă susţinută şi promovată la Uniunea Europeană de către Guvernul PDL, încât un producător de regenerabile să poată vinde energia produsă cu zero lei pe megawatt sau să plătească ca să cumpere energia de la ei. De ce? Pentru faptul că profitul lor este asigurat direct din factura consumatorului final, astfel încât piaţa de electricitate nu beneficiază de o funcţionare corectă, conform căreia producătorii şi-ar vinde energia la costurile de producţie. Profitul acestor producători provine direct de la consumatorul român, merge direct la companii din afara României şi nu se reinvesteşte în ţară. Le-am solicitat producătorilor de regenerabile să investească în alte proiecte energetice din România, altele decât regenerabilele. Niciunul nu face acest lucru. Tot profitul merge în afara ţării. Am fost nevoit să opresc acest jaf asupra consumatorului român şi am propus o schemă de reducere a suportului pentru regenerabile, absolut necesar şi solicitat de către consumatorii energointensivi din ţară. Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă în cursul anului 2013 a fost de creştere accelerată de la 30 lei pe megawatt la circa 53 de lei pe megawatt. Dacă nu se aproba legea şi nu era promulgată de preşedinte, aceste preţuri se duceau la 80 de lei pe megawatt. Iată de ce a fost nevoie să luăm aceste măsuri extrem de importante pentru consumatorii români. Aş mai vrea să vă spun ceva. Apropo de mafie şi de ceea ce vorbiţi dumneavoastră. Să vă dau nişte exemple, poate vi le împrospătez, că le-aţi uitat. Să vă spun de Hidroelectrica. Cine a adus-o în starea care a adus-o. Să vă spun de Regia de activităţi nucleare, 200 de milioane de euro minus? Să vă spun ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Oltenia? Vă dau documentele, dacă vreţi, să vă uitaţi peste ele, să vedeţi jaf şi mafie, nu ceea ce spuneţi dumneavoastră aici. Al doilea lucru pe care vreau să vi-l dau. Dacă ne spuneţi de... eu vreau să vă spun un lucru. În 2013 veniturile, faţă de 2012, ale societăţilor în energie au crescut cu 139 la sută. Profitul cu 137 la sută. O fi bine, o fi rău? Ce părere aveţi? E mai bine, nu? A, deci asta e mafia. Da? Vă mai dau un exemplu. În 2011 dumneavoastră aţi avut venituri de 23,7 miliarde de lei, la toate companiile energetice. Şi aţi obţinut un profit de 1,49 miliarde de lei, faţă de 2,7 miliarde de lei pe care i-am obţinut noi. Deci la venituri mari, aţi luat profit mic. De ce? Păi, căutaţi dumneavoastră de ce. Costurile, banii furaţi, acolo să vă uitaţi, domnule ministru, nu ne daţi nouă lecţii cu furatul şi cu chestiuni de genul acesta. În concluzie, stimaţi colegi, tot ceea ce am prezentat astăzi arată că eu şi echipa din Guvern am avut viziune în ceea ce priveşte gestionarea sistemului energetic naţional. Am ţinut cont de interesele consumatorilor români, am ţinut cont de problemele jucătorilor din industrie, am ţinut cont de necesitatea dezvoltării capacităţilor de producţie şi de dezvoltarea interconectărilor în vederea poziţionării României drept jucător strategic la nivelul regional. Principalul obiectiv al sectorului energetic românesc este acoperirea consumului anual de electricitate şi căldură pe întreg parcursul anului. În urma schimburilor de electricitate care au loc anual în sistemul energetic interconectat european efectuate prin contracte comerciale pe piaţa concurenţială se constată că România este un stat exportator de electricitate în regiune. Pentru a rămâne un pol energetic regional, respectiv, pentru a-şi consolida această poziţie, este necesar să dezvoltăm capacităţi noi de producţie într-un mix energetic diversificat, conform cu cerinţele de mediu actuale, să avem capacităţi de echilibrare a sistemului naţional, în condiţiile creşterii ponderii regenerabile în sistem şi să dezvoltăm interconectări în vederea diversificării rutelor de transport electricitate şi gaze naturale, dar şi pentru asigurarea comercializării electricităţii pe pieţele de energie conexe. Avem în acest sens un pachet de proiecte prioritare, inclus în orientările strategice în energie, pentru orizontul de timp 2035. Vreau să punctez câteva elemente referitor la afirmaţia conform căreia România are supracapacităţi de producţie. Foarte mulţi confundă termenii. Când vorbim despre capacitate, avem în vedere puterea instalată cu energia capabilă a fi produsă, fără a ţine seama de faptul că fără combustibilii necesari, această energie nu poate fi produsă. Este de reţinut şi faptul că unele din aceste capacităţi reprezintă rezerve de funcţionare obligatorii pentru securitatea sistemului energetic naţional, iar altele sunt centrale vechi, neperformante economic şi care urmează a fi scoase din uz şi înlocuite cu capacităţi noi. Îmi reafirm angajamentul faţă de respectarea programului de investiţii necesar sistemului energetic naţional, program care trebuie să vizeze dezvoltarea de noi capacităţi, modernizarea şi retehnologizarea celor vechi, dezvoltarea interconectărilor şi valorificarea resurselor interne benefice economiei naţionale. Vă mulţumesc pentru atenţie.
17 Mar 2014  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Niţă Constantin”

Lasa un comentariu

Tag-uri din presă
liderul senatorilor PSD 
Date de contact
Flux RSS   DeclaraÈ›ii
07 Apr
2015
: Eu să ÅŸtiÅ£i că nu prea fac miÅŸto atunci când discut profesional. Dacă aÅ£i dorit ÅŸi alte lucruri, le discutăm în afara... Legat de Complexul Energetic Oltenia, este evident ÅŸi era evid... 
07 Apr
2015
: Domnule preÅŸedinte de ÅŸedinţă, StimaÅ£i colegi, Sigur că este a doua moÅ£iune simplă pe energie. Mă aÅŸteptam de la domnul ministru Bode la mai mult profesionalism. Credeam că într-un an... 
01 Apr
2015
: Domnule preÅŸedinte, StimaÅ£i colegi, Vă mulÅ£umesc pentru votul acordat. Este o iniÅ£iativă pe care eu am avut-o anul trecut, de realizare a Programului "Prima maÅŸină". A avut în vedere, sÄ... 
17 Mar
2014
: ÃŽn primul rând, aÅŸ aprecia poziÅ£ia colegilor noÅŸtri, indiferent că sunt de la putere ori de la opoziÅ£ie, ÅŸi cred că a fost o dezbatere bună, chiar dacă, sigur, m-am referit la domnul m... 
17 Mar
2014
: Da, la ceas de seară, dacă doriÅ£i dumneavoastră. De asemenea, vorbim despre strategie ÅŸi despre mixul energetic diversificat. Domnilor, GreÅŸeala vine din urmă cu zece ani, când noi am por... 
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.