Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Traian IgaÅŸ
Traian IgaÅŸ
 > Sumar  > DeclaraÈ›ii
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
Toate  /  Doar cele importante  /  Marcate de mine Flux RSS
1.
: DeclaraÅ£ia politică este intitulată "ÃŽncurajarea consumului de produse «made in Romania»". Stimate doamne, StimaÅ£i domni, Promovarea valorilor economice româneÅŸti este esenÅ£ială acum, când economia românească se zbate deja în ghearele crizei economice globale. ÃŽn perioadă de criză, toate ţările încearcă să îşi crească nivelul economiei utilizând mijloace variate. O mai bună promovare a produselor româneÅŸti, care să sensibilizeze consumatorul român să caute produsele locale în magazine, pe de o parte, iar, pe de altă parte, să îi convingă să le consume în continuare, constituie o nouă modalitate de a susÅ£ine economia românească. Orice produs sau serviciu la care peste 50% din costuri sunt interne susÅ£ine între cinci ÅŸi opt locuri de muncă. ÃŽn condiÅ£iile în care în România trăiesc 21,4 milioane de oameni, o transpunere a calculelor făcute în alte ţări ne spune că 500 de milioane de euro s-ar putea întoarce în economie lunar, dacă, într-o singură zi din lună, fiecare consumator ar cumpăra produse româneÅŸti în valoare de o sută de lei. ÃŽn scopul ajutării economiei, un program de sprijin este important. Chiar state dezvoltate au lansat astfel de programe, precum Marea Britanie, de exemplu, sub denumirea "Buy British". Nici chiar Germania, Statele Unite ale Americii nu sunt jenate să finanÅ£eze astfel de iniÅ£iative atâta vreme cât rezultatele nu întârzie să apară în timp ÅŸi sunt încurajatoare pentru producătorii locali. ÃŽn cazul Statelor Unite ale Americii, iniÅ£iativa "Buy American" se constituie într-o parte importantă din programul anticriză pe care preÅŸedintele american a susÅ£inut-o. Potrivit unei analize realizate, dacă am consuma cu precădere produse româneÅŸti, ar exista certitudinea unui loc de muncă pentru circa un milion de români, deoarece aproximativ 600.000 dintre aceÅŸtia lucrează în producÅ£ia de bunuri de larg consum, iar alÅ£i circa 400.000 sunt salariaÅ£i în industriile de retail ÅŸi transporturi. Multe alte state vestice, în contextul crizei, îşi încurajează cetăţenii să cumpere produse naÅ£ionale. Mai mult, este un fapt demonstrat că pe piaÅ£a comunitară pot pătrunde mai uÅŸor grupuri de producători, decât producători români în mod izolat. Calitatea, preÅ£ul produselor româneÅŸti, precum ÅŸi faptul că acestea sunt tradiÅ£ionale, fabricate după reÅ£ete specific româneÅŸti, au fost demonstrate inclusiv prin intermediul cererii de export tot mai mari. Economia autohtonă se poate baza pe industriile performante cum sunt industria alimentară, textilă ÅŸi de îmbrăcăminte, cea de software ÅŸi servicii asociate sau auto ÅŸi de piese de schimb. Fabricile ÅŸi companiile româneÅŸti au ajuns la nivelul celor europene, produsele oferite consumatorilor fiind de calitate ÅŸi sigure pentru consum. ÃŽndeosebi în industria alimentară, prin aplicarea normelor de calitate ÅŸi igienă impuse de Uniunea Europeană, tehnologia românească a avansat foarte mult. Calitatea produselor lactate este identică cu a celor produse afară. ÃŽn ceea ce priveÅŸte carnea, trei sferturi din produse sunt identice ca preÅ£ ÅŸi calitate. Printre produsele româneÅŸti care concurează calitativ cu cele străine este ÅŸi vinul. Un alt produs, rezultat al muncii a 35.000 de apicultori ÅŸi al unui număr de un milion de familii de albine, alimentul cu termen de valabilitate de 2.000 de ani, mierea românească, ia drumul în ţări precum Japonia, Germania sau SUA, unde este amestecată cu miere provenind din China sau Argentina, de o calitate inferioară ca gust ÅŸi proprietăţi. Din aceste ţări, mierea este ambalată ÅŸi reexportată, până i se pierde urma ca produs românesc. ÃŽn timp ce piesele de porÅ£elan dintr-o gospodărie înainte de 1989 erau fabricate la Alba Iulia, astăzi piaÅ£a românească a veselei este dominată de produse din import. Cu toate acestea, firmele care mai produc obiecte din porÅ£elan fac adevărate obiecte de artă, de la farfurii rotunde clasice, platouri, boluri, ceÅŸti ÅŸi farfurioare de espresso, cappuccino sau ceai, până la cele mai moderne modele de farfurii, cu forme pătrate, triunghiulare, asimetrice ÅŸi octogonale, care ajung pe masa grecilor, italienilor sau englezilor, fiind din ce în ce mai căutate. România este Å£ara cu cel mai ridicat consum de produse de panificaÅ£ie dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Doar că, spre exemplu, un produs de genul cozonacului românesc, cu rahat sau nucă, ambalat în pungi transparente ÅŸi care a păstrat aceeaÅŸi formă de zeci de ani, concurează cu prăjitura importată, panetone-ul italienesc, ambalat în cutii colorate, fabricat după reÅ£ete îmbunătăţite an de an. Consumul celorlalte produse de pâine ÅŸi panificaÅ£ie scade în favoarea bunurilor importate. Cosmeticele româneÅŸti sunt unele dintre cele mai căutate la export, făcând înconjurul lumii. ÃŽn timp ce multinaÅ£ionalele se laudă cu ultimele descoperiri ale chimiei în domeniul cosmeticelor, producătorii autohtoni reinventează ingredientele naturale. Cele de genul lăptiÅŸorului de matcă sau al acidului hialuronic au fost descoperite de dată recentă de companiile internaÅ£ionale, pe când producătorii români le folosesc de mai bine de 15 ani. Cu toate acestea, ca ÅŸi majoritatea produselor româneÅŸti, cosmeticele indigene luptă cu ambalajele celor internaÅ£ionale. O industrie veche de peste 120 de ani este astăzi ameninÅ£ată. De la stadiul de a produce mobilier pentru Curtea Imperială Austro-Ungară ÅŸi Curtea Regală Română, astăzi, cele mai mari firme producătoare de mobilă din România recurg la tot soiul de măsuri în încercarea de a reduce costurile, iar micii producători sunt nevoiÅ£i să renunÅ£e la afacerea lor, în timp ce piaÅ£a românească este dominată de produse din import. Avem tradiÅ£ia, avem piaÅ£a. Poate că avem unele dezavantaje faţă de alÅ£ii, dar, cu siguranţă, multe dintre acestea pot fi transformate în avantaje. Produsele "made in Romania" îşi merită banii ÅŸi au reputaÅ£ie bună. Să începem deci să cumpărăm tot mai multe astfel de produse. Primul pas este cel mai greu. Vă mulÅ£umesc.
22 Jun 2009  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “IgaÅŸ Traian Constantin”

Lasa un comentariu

Date de contact
Cabinet parlamentar: B-dul Revolutiei,nr.74, et.2, Arad
(0257)254.577
Flux RSS   DeclaraÈ›ii
09 Feb
2015
: Prezent.  
06 Jun
2011
(din lojă): UitaÅ£i-vă la procente!  
06 Jun
2011
(ministrul administraÅ£iei ÅŸi internelor): Vă mulÅ£umesc, doamnă preÅŸedinte. Doamnelor ÅŸi domnilor deputaÅ£i, Vin în completarea celor spuse de către domnul ministru Cseke Attila ÅŸi, Å£inÃ... 
16 Dec
2009
: V-aÅŸ propune să dezbatem proiectele de lege aflate pe ordinea de zi în ordinea în care noi le avem în mapă, iar săptămâna viitoare să dăm un vot final special pentru ceea ce am dezbăt... 
16 Dec
2009
: MulÅ£umesc, domnule preÅŸedinte de ÅŸedinţă. Să împăcăm ÅŸi capra, ÅŸi varza.  
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.