Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Traian Igaş
Traian Igaş
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
Toate  /  Doar cele importante  /  Marcate de mine Flux RSS
1.
: Declaraţia politică este intitulată "Încurajarea consumului de produse «made in Romania»". Stimate doamne, Stimaţi domni, Promovarea valorilor economice româneşti este esenţială acum, când economia românească se zbate deja în ghearele crizei economice globale. În perioadă de criză, toate ţările încearcă îşi crească nivelul economiei utilizând mijloace variate. O mai bună promovare a produselor româneşti, care sensibilizeze consumatorul român caute produsele locale în magazine, pe de o parte, iar, pe de altă parte, îi convingă le consume în continuare, constituie o nouă modalitate de a susţine economia românească. Orice produs sau serviciu la care peste 50% din costuri sunt interne susţine între cinci şi opt locuri de muncă. În condiţiile în care în România trăiesc 21,4 milioane de oameni, o transpunere a calculelor făcute în alte ţări ne spune 500 de milioane de euro s-ar putea întoarce în economie lunar, dacă, într-o singură zi din lună, fiecare consumator ar cumpăra produse româneşti în valoare de o sută de lei. În scopul ajutării economiei, un program de sprijin este important. Chiar state dezvoltate au lansat astfel de programe, precum Marea Britanie, de exemplu, sub denumirea "Buy British". Nici chiar Germania, Statele Unite ale Americii nu sunt jenate finanţeze astfel de iniţiative atâta vreme cât rezultatele nu întârzie apară în timp şi sunt încurajatoare pentru producătorii locali. În cazul Statelor Unite ale Americii, iniţiativa "Buy American" se constituie într-o parte importantă din programul anticriză pe care preşedintele american a susţinut-o. Potrivit unei analize realizate, dacă am consuma cu precădere produse româneşti, ar exista certitudinea unui loc de muncă pentru circa un milion de români, deoarece aproximativ 600.000 dintre aceştia lucrează în producţia de bunuri de larg consum, iar alţi circa 400.000 sunt salariaţi în industriile de retail şi transporturi. Multe alte state vestice, în contextul crizei, îşi încurajează cetăţenii cumpere produse naţionale. Mai mult, este un fapt demonstrat pe piaţa comunitară pot pătrunde mai uşor grupuri de producători, decât producători români în mod izolat. Calitatea, preţul produselor româneşti, precum şi faptul acestea sunt tradiţionale, fabricate după reţete specific româneşti, au fost demonstrate inclusiv prin intermediul cererii de export tot mai mari. Economia autohtonă se poate baza pe industriile performante cum sunt industria alimentară, textilă şi de îmbrăcăminte, cea de software şi servicii asociate sau auto şi de piese de schimb. Fabricile şi companiile româneşti au ajuns la nivelul celor europene, produsele oferite consumatorilor fiind de calitate şi sigure pentru consum. Îndeosebi în industria alimentară, prin aplicarea normelor de calitate şi igienă impuse de Uniunea Europeană, tehnologia românească a avansat foarte mult. Calitatea produselor lactate este identică cu a celor produse afară. În ceea ce priveşte carnea, trei sferturi din produse sunt identice ca preţ şi calitate. Printre produsele româneşti care concurează calitativ cu cele străine este şi vinul. Un alt produs, rezultat al muncii a 35.000 de apicultori şi al unui număr de un milion de familii de albine, alimentul cu termen de valabilitate de 2.000 de ani, mierea românească, ia drumul în ţări precum Japonia, Germania sau SUA, unde este amestecată cu miere provenind din China sau Argentina, de o calitate inferioară ca gust şi proprietăţi. Din aceste ţări, mierea este ambalată şi reexportată, până i se pierde urma ca produs românesc. În timp ce piesele de porţelan dintr-o gospodărie înainte de 1989 erau fabricate la Alba Iulia, astăzi piaţa românească a veselei este dominată de produse din import. Cu toate acestea, firmele care mai produc obiecte din porţelan fac adevărate obiecte de artă, de la farfurii rotunde clasice, platouri, boluri, ceşti şi farfurioare de espresso, cappuccino sau ceai, până la cele mai moderne modele de farfurii, cu forme pătrate, triunghiulare, asimetrice şi octogonale, care ajung pe masa grecilor, italienilor sau englezilor, fiind din ce în ce mai căutate. România este ţara cu cel mai ridicat consum de produse de panificaţie dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Doar , spre exemplu, un produs de genul cozonacului românesc, cu rahat sau nucă, ambalat în pungi transparente şi care a păstrat aceeaşi formă de zeci de ani, concurează cu prăjitura importată, panetone-ul italienesc, ambalat în cutii colorate, fabricat după reţete îmbunătăţite an de an. Consumul celorlalte produse de pâine şi panificaţie scade în favoarea bunurilor importate. Cosmeticele româneşti sunt unele dintre cele mai căutate la export, făcând înconjurul lumii. În timp ce multinaţionalele se laudă cu ultimele descoperiri ale chimiei în domeniul cosmeticelor, producătorii autohtoni reinventează ingredientele naturale. Cele de genul lăptişorului de matcă sau al acidului hialuronic au fost descoperite de dată recentă de companiile internaţionale, pe când producătorii români le folosesc de mai bine de 15 ani. Cu toate acestea, ca şi majoritatea produselor româneşti, cosmeticele indigene luptă cu ambalajele celor internaţionale. O industrie veche de peste 120 de ani este astăzi ameninţată. De la stadiul de a produce mobilier pentru Curtea Imperială Austro-Ungară şi Curtea Regală Română, astăzi, cele mai mari firme producătoare de mobilă din România recurg la tot soiul de măsuri în încercarea de a reduce costurile, iar micii producători sunt nevoiţi renunţe la afacerea lor, în timp ce piaţa românească este dominată de produse din import. Avem tradiţia, avem piaţa. Poate avem unele dezavantaje faţă de alţii, dar, cu siguranţă, multe dintre acestea pot fi transformate în avantaje. Produsele "made in Romania" îşi merită banii şi au reputaţie bună. începem deci cumpărăm tot mai multe astfel de produse. Primul pas este cel mai greu. mulţumesc.
22 Jun 2009  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next

Nici un comentariu pentru “Igaş Traian Constantin”

Lasa un comentariu

Date de contact
Cabinet parlamentar: B-dul Revolutiei,nr.74, et.2, Arad
(0257)254.577
Flux RSS   Declarații
09 Feb
2015
: Prezent.  
06 Jun
2011
(din lojă): Uitaţi-vă la procente!  
06 Jun
2011
(ministrul administraţiei şi internelor): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vin în completarea celor spuse de către domnul ministru Cseke Attila şi, ţin... 
16 Dec
2009
: V-aş propune să dezbatem proiectele de lege aflate pe ordinea de zi în ordinea în care noi le avem în mapă, iar săptămâna viitoare să dăm un vot final special pentru ceea ce am dezbăt... 
16 Dec
2009
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Să împăcăm şi capra, şi varza.  
Alte legături


Harta politicii
a apărut în

hartapoliticii.ro © 2008-2012

Toate datele de pe acest site sunt oferite cu caracter orientativ. Folosind acest site acceptați că autorii nu își asumă nici o răspundere pentru corectitudinea acestor informații. Dacă aveți întrebări, sugestii sau opinii, vă rog să mă contactați.