Informații obiective despre politicieni și alegeri - Harta Politicii Din România
ex: "basescu", "d1 prahova", "magheru bucuresti", etc
Codruţa Kovesi
Codruţa Kovesi
 > Sumar  > Declarații
Declarații
Exemplu: "pensii", "taxe", etc
1.
: Mulţumesc, doamna preşedinte. Anul 2007 este anul egalităţii de şanse. Conform statisticilor europene, una din patru familii numără printre membrii săi cel puţin o persoană cu dizabilităţi. Din păcate, prea puţine astfel de persoane sunt prezente în sălile de spectacol, în magazine sau chiar pe străzi. 78% din persoanele cu handicap nu au acces pe piaţa forţei de muncă. Avem multe lucruri de îmbunătăţit pentru ca persoanele cu dizabilităţi fie cu adevărat integrate în societate. Am avut, la Galaţi, o întâlnire cu reprezentanţi ai diferitelor asociaţii ale persoanelor cu dizabilităţi, unde am aflat o serie de probleme cu care se confruntă acestea şi care provin din interpretări diferite ale legislaţiei naţionale în vigoare. Vom analiza aceste probleme, urmând depunem o iniţiativă legislativă menită elimine discriminarea persoanelor cu handicap şi crească incluziunea şi calitatea vieţii acestora. Legislaţia europeană referitoare la protecţia persoanelor cu dizabilităţi a evoluat de-a lungul ultimilor ani, conferind condiţii mai bune pentru integrarea persoanelor cu dizabilităţi în viaţa economică şi socială. În 2006 s-a stabilit ca utilizarea fondurilor structurale pentru perioada 2007-2013 se bazeze pe principiul nondiscriminării. Fondurile structurale reprezintă, aproximativ, o treime din bugetul Uniunii Europene, iar proiectele finanţate din aceste fonduri nu trebuie creeze noi bariere pentru persoanele cu dizabilităţi, ci, dimpotrivă, trebuie contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. Astfel, dacă din fondurile structurale se finanţează cursuri de formare, se construiesc parcuri, clădiri publice sau se achiziţionează autobuze, acestea trebuie permită şi accesul persoanelor cu handicap. În Parlamentul European există un intergrup pentru problematica persoanelor cu dizabilităţi. Acesta, împreună cu Forumul European pentru Dizabilităţi, a lansat o campanie pentru strângerea unui milion de semnături pentru a susţine elaborarea de către Comisia Europeană a unui act normativ dedicat îmbunătăţirii calităţii vieţii persoanelor cu handicap. Până în prezent s-au strâns aproximativ 525.000 de semnături. Îi invit pe toţi cetăţenii care doresc contribuie la schimbarea situaţiei persoanelor cu dizabilităţi acceseze site-ul www.1milion4disability.eu sau solicite tabelele pentru semnături şi aloce un minut din timpul lor pentru a semna declaraţia şi pentru a schimba în bine viaţa celor 50.000.000 de europeni cu dizabilităţi. La Galaţi s-a strâns deja un număr de 1.350 de semnături, pe care le-am transmis intergrupului pentru persoane cu dizabilităţi. 3 decembrie este Ziua Internaţională a Persoanelor cu Dizabilităţi şi sper ca, până atunci, fiecare dintre noi poată spune a făcut ceva pentru îmbunătăţirea situaţiei persoanelor cu handicap. Stimate colege şi stimaţi colegi, Cred trebuie dăm exemplul personal şi, de aceea, am pus la dispoziţia dumneavoastră nişte tabele, astfel încât, prin semnătura dumneavoastră, într-un minut puteţi contribui la îmbunătăţirea vieţii persoanelor cu handicap. Mulţumesc.
24 Sep 2007  Sursa: stenograme parlament
2.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Sebastian Vlădescu. Întreprinderile mari din municipiul Galaţi, precum MITTAL SIDEX SA şi Şantierul Naval DAMEN SA-Galaţi, nu plătesc impozit pe profit către bugetul local al municipiului Galaţi, ci direct către bugetul de stat, la Bucureşti. Acest fapt diminuează, în mod incorect, veniturile locale, având în vedere doar 47% din impozitul pe venit, profit realizat, este repartizat Consiliului local. Existenţa agenţilor economici foarte mari, într-o comunitate locală, necesită asigurarea de către administraţia locală a locuinţelor şi a utilităţilor publice pentru salariaţii acestor societăţi. De asemenea, adesea, marile societăţi sunt responsabile pentru poluarea mediului şi deteriorarea infrastructurii locale existente, ceea ce necesită investiţii din partea autorităţilor locale. În plus, autorităţile locale au obligaţia asigure şi finanţeze anumite servicii publice pentru cetăţenii comunităţii locale. De aceea, este necesar ca autorităţile publice locale încaseze impozitele pe venit, respectiv, profit, ce provin de la agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea într-o comunitate locală. Stimate domnule ministru, Doresc ne prezentaţi măsurile, pe care Ministerul Finanţelor Publice le are în vedere, pentru ca impozitele colectate de la marile întreprinderi revină, în baza principiului autonomiei locale, consfinţit şi de Constituţia României, comunităţilor locale în care marii agenţi economici îşi desfăşoară activitatea, asigurând, în felul acesta, şi rolul social pe care marii agenţi economici trebuie -l aibă faţă de comunităţile locale. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
19 Mar 2007  Sursa: stenograme parlament
3.
: Întrebarea este adresată domnului prim ministru, domnului ministru al administraţiei şi internelor şi domnului ministru delegat pentru construcţia locuinţelor. Stimate domnule prim-ministru, Stimaţi domnilor miniştri, Cum se vor asigura, de către autorităţile publice locale, locuinţe pentru persoanele evacuate din casele retrocedate ? Cum se asigură protecţia consiliilor locale, astfel încât acestea nu retrocedeze în mod incorect locuinţe şi clădiri, doar pe baza unor declaraţii ale martorilor şi fără a solicita existenţa actelor doveditoare sau justificarea plăţii unor credite cu ajutorul cărora anumite imobile au fost construite ? Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
19 Mar 2007  Sursa: stenograme parlament
4.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Declaraţia mea se intitulează "Împreună, din 1957". Pe 25 martie 2007, Uniunea Europeană sărbătoreşte 50 de ani de la semnarea primelor tratate europene. Pe 25 martie 1957, au luat fiinţă, la Roma, Comunitatea Economică Europeană, ce punea bazele pieţei interne comune, şi Comunitatea Europeană pentru Energia Atomică - EURATOM. Aceste comunităţi au fost create de aceleaşi 6 state, care au înfiinţat, în 1951, Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului. Logo-ul pe care Comunitatea Europeană l-a adoptat pentru a celebra primii 50 de ani care au adus pace şi prosperitate cetăţenilor europeni este "Împreună, din 1957". În iunie 1979, au avut loc primele alegeri europene pentru desemnarea reprezentanţilor celor 9 state membre în Parlamentul European. Primul preşedinte al Parlamentului European, ales, a fost o femeie, Simone Veil, din Franţa. Am avut ocazia văd câteva dintre afişele electorale utilizate în iunie 1979, în campania electorală pentru Parlamentul European, şi pe unul dintre ele se citea sloganul "În sfârşit, împreună". De aceea, consider "împreună" este cuvântul-cheie al cooperării şi uniunii între statele europene şi cel mai potrivit mesaj pentru a celebra o istorie comună de 50 de ani. În anii '60, Uniunea Europeană a reuşit dubleze puterea de cumpărare a cetăţenilor statelor membre, dar a trecut şi prin perioade de criză. Iată aceste crize au fost depăşite cu succes şi anul 2007 marchează încheierea celui de-al cincilea val de extindere al Uniunii Europene, care, astăzi, numără 27 de state membre şi peste 480 milioane de cetăţeni. România a devenit stat-membru al Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007. Consider aderarea României la Uniunea Europeană este o oportunitate atât pentru România, cât şi pentru Uniunea Europeană. Prin aderarea ţării noastre, Uniunea Europeană a dobândit vecinătatea cu Marea Neagră şi aproape întreg cursul Dunării se află în interiorul său. Dezvoltarea infrastructurii de transport este considerată a fi motorul dezvoltării economice pentru orice stat membru, pentru determină crearea de locuri de muncă, contribuie la dezvoltarea activităţii economice şi are un rol important în dezvoltarea turismului. State membre, precum Spania şi Portugalia, care şi-au stabilit, ca prioritate post-aderare, dezvoltarea infrastructurii de transport, au reuşit, în primii ani după aderare, o absorbţie de peste 100% a fondurilor structurale alocate şi au recuperat rapid decalajele economice faţă de celelalte state membre. Transporturile, energia, industria şi cercetarea afectează în mod direct şi substanţial viaţa celor aproape 480 milioane de cetăţeni europeni şi dezvoltarea lor va avea un rol crucial în recuperarea decalajelor pe care România le mai are încă faţă de celelalte state-membre ale Uniunii. În 2000, la Lisabona, şefii de stat şi de guverne din toate statele membre au stabilit Uniunea Europeană ar trebui devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume. De aceea, Uniunea Europeană şi-a stabilit, ca principale priorităţi, educaţia şi cercetarea. Irlanda, care a aderat la familia europeană în 1972, era unul dintre cele mai sărace state, la momentul aderării sale. Irlanda şi-a definit, ca priorităţi post-aderare, investiţia în resursele umane, în cercetare şi educaţie. Astăzi, Irlanda este cel de-al doilea stat, după Luxemburg, ca nivel de dezvoltare economică. România este al şaptelea stat-membru, ca mărime, al marii familii europene şi avem datoria de a ne construi viitorul alături de comunitatea din care facem acum parte şi împreună cu cetăţenii săi. România va contribui la dezvoltarea instituţională a Uniunii, la definirea viitorului Europei şi la procesul de adoptare a Tratatului constituţional. Este important ca România investească cu responsabilitate în viitorul său, ca stat-membru, şi utilizeze oportunităţile oferite de aderarea la Uniunea Europeană. De aceea, trebuie clar definite priorităţile post-aderare pentru dezvoltarea economică şi socială a României pentru următorii 25-30 de ani. România a devenit parte şi are datoria dezvolte Europa socială, o Europă al cărui succes se bazează pe diversitatea şi prosperitatea cetăţenilor săi. Lecţiile istoriei şi experienţele celorlalte state ne arată România trebuie investească, în primul rând, în educaţie, în cercetare, în societatea cunoaşterii şi în infrastructura de transport. Cu încredere în viitorul României, ca stat-membru, urez "La mulţi ani!" Uniunii Europene şi cetăţenilor săi, mulţi ani de pace şi prosperitate, pentru care, începând din 2007, şi noi, românii, suntem responsabili. Mulţumesc. (Aplauze.)
19 Mar 2007  Sursa: stenograme parlament
5.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale. Stimate domnule ministru, România este una dintre primele ţări care au implementat legislaţia europeană privind eliminarea discriminărilor şi, mai ales, protecţia persoanelor cu handicap. Diversitatea cetăţenilor europeni face ca Europa fie atât de specială, iar succesul Europei s-a clădit pe respectul pentru această diversitate. În Europa, orice cetăţean are dreptul trăiască în demnitate şi fie tratat cu respect, indiferent de naţionalitate, vârstă, sex, religie şi mai ales handicap. Pentru a progresa, Europa are nevoie de toţi cetăţenii ţării şi de creativitatea acestora. Stimate domnule ministru, doresc ne prezentaţi strategia pe care Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei o are pentru perioada 2007 - 2013, astfel încât persoanele cu handicap beneficieze de toate proiectele realizate pe bază de fonduri structurale. Solicit răspuns scris şi oral. Mulţumesc.
12 Feb 2007  Sursa: stenograme parlament
6.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarităţii sociale şi familiei. Stimate domnule ministru, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.138/2005, aprobată prin Legea nr.7/2007, se acordă indemnizaţia pentru creşterea copilului, doar pentru primele trei naşteri şi doar pentru acei copii ai căror părinţi au cotizat în ultimele douăsprezece luni premergătoare naşterii copilului. Astfel, se creează o discriminare între copii, chiar de la naşterea acestora. De aceea, dori ne precizaţi care este strategia pe care ministerul dumneavoastră o are pentru a asigura egalitatea de şanse pentru toţi copiii din România. Solicit răspuns scris şi oral.
12 Feb 2007  Sursa: stenograme parlament
7.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, stimate colege, Onorat auditoriu, Începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni membru al Uniunii Europene. De aceea, România trebuie contribuie la dezvoltarea modelului social european. Plecând de la valorile comune tuturor social-democraţilor europeni - justiţie socială, egalitate şi prosperitate pentru toţi - socialiştii europeni au ca obiectiv construirea democraţiei sociale, construirea unei societăţi din care nimeni nu fie exclus şi în care toţi cetăţenii fie egali. Esenţa abordării social-democrate este bazată pe interdependenţa dintre competitivitate economică şi securitate socială. Jacques Delor spunea , din punct de vedere filosofic, Europa se confruntă cu două modele sociale: unul care pune accent pe responsabilitatea individuală şi unul care pune accent pe solidaritatea activă. Primul model leagă responsabilitatea individuală de mecanismele de piaţă, pentru ca individul, ce ar trebui deţină un capital uman, obţinut prin educaţie, şi unul financiar, facă faţă mai bine constrângerilor şi oportunităţilor oferite de piaţă. Cel de-al doilea model se bazează pe rolul pe care colectivităţile locale trebuie -l joace în formarea fiecărui cetăţean. Acest model este acompaniat de politici publice, ce reformează piaţa muncii şi permit fiecărui individ se descurce mai bine în viaţă. Anul 2006 este anul în care social-democraţii europeni definesc un plan de acţiune pentru o nouă Europă socială. Unde ar trebui se situeze instituţiile publice între un rol pasiv şi o tutelă excesivă? Care sunt capabilităţile de care are nevoie un individ? Cum şi unde ar trebui se formeze acestea, pentru a pregăti un cetăţean european răspundă oportunităţilor şi constrângerilor pe care le întâlneşte pe parcursul vieţii sale? Familiile cu venituri mici locuiesc în zone mai puţin scumpe, adesea, situate departe de locul de muncă sau de instituţii educative, fapt ce adânceşte polarizarea socială şi inegalităţile dintre persoane. Persoanele singure, familiile monoparentale necesită astăzi o atenţie specială. Europa se confruntă cu o rată mică de angajare şi cu rate mari ale şomajului şi ale pensionărilor, în unele state, acestea nefiind caracteristice unei perioade scurte de timp şi afectând mai ales minorităţile etnice, tinerii, femeile şi persoanele vârstnice. Deşi rata de angajare la nivelul celor 25 de state membre este de 63%, în privinţa femeilor, această rată este doar de 55%, iar pentru vârstnici, aceasta este de 40%. În România, la sfârşitul trimestrului III al anului 2006, rata de ocupare era de 59,7%, iar în cazul populaţiei feminine, 54,1%. În multe state membre al Uniunii Europene, facilităţile pentru îngrijirea copilului sunt aproape inexistente, ceea ce face dificilă concilierea vieţii de familie, a perioadei de creştere a copiilor, cu activitatea profesională. Statisticile arată , deşi speranţa de viaţă a crescut cu 8 ani, vârsta de pensionare a scăzut cu 3 ani, în ciuda vârstei legale de pensionare, care, în general, este de 65 de ani. Astfel europenii trăiesc mai mult, dar muncesc un număr mai mic de ani. Îmbătrânirea populaţiei constituie un pericol pentru politicile publice, prin presiunea creată asupra sistemelor de pensii nereformate şi finanţate, în principal, din impozitul pe venit, fapt ce conduce la creşterea riscului apariţiei sărăciei pentru persoanele aflate la pensie. Europa trebuie încurajeze finanţarea marilor proiecte de infrastructură relevante pentru funcţionarea reţelelor europene de transport, reţele rutiere, feroviare, aeriene şi navale, precum şi a proiectelor de dezvoltare a reţelelor europene de comunicaţii. Finanţarea din surse publice sau din surse publice şi private a acestor proiecte poate contribui la creşterea ratei de angajare, la reducerea şomajului şi la buna funcţionare a economiei europene. Globalizarea permite creşterea schimburilor economice şi culturale şi, de aceea, este o mai mare nevoie de social-democraţie, pentru a putea gestiona corespunzător schimbarea şi a distribui în mod echitabil costurile şi beneficiile globalizării între toţi cetăţenii. Noua Europă socială trebuie pună tehnologia în slujba dezvoltării durabile, pentru a nu crea noi inegalităţi între bogaţi şi săraci, între cei care au acces la tehnologie şi cei care nu au acces. Într-o Europă caracterizată de o integrare tot mai profundă, politicul trebuie -şi asume responsabilitatea tot mai mare la nivel european. Uniunea Europeană trebuie facă dovada îşi poate ţine promisiunile făcute cetăţenilor săi privind temele importante pentru aceştia şi pentru viaţa lor de zi cu zi, cum ar fi: locurile de muncă, mediul înconjurător, sănătatea şi educaţia. Socialiştii europeni militează pentru adoptarea unei directive europene privind serviciile de interes general. Europa socială are nevoie de o politică de coeziune socială, bazată pe solidaritate între regiunile bogate şi cele sărace, între regiunile prospere şi cele aflate în dificultate. Această politică se reflectă şi în perspectiva financiară a Uniunii Europene pentru perioada 2007 - 2013. Astfel, dacă în 1985, politica de coeziune avea alocată suma de 5 miliarde euro în bugetul european, în anul 2007, această politică are alocate 42,8 miliarde euro şi în 2013 va ajunge la 45,2 miliarde euro din bugetul Uniunii Europene. Politica de coeziune economică şi socială europeană a stabilit trei obiective prioritare pentru perioada 2007 - 2013, prin care îşi propune stabilească echilibrul dintre competiţie şi cooperare între regiunile Europei, convergenţa statelor membre şi a regiunilor, susţinută prin fonduri disponibile pentru regiunile ce au un produs intern brut sub 75% din media europeană, competitivitate regională şi locuri de muncă, respectiv cooperare teritorială. România beneficiază pentru perioada 2007 - 2013 de fonduri structurale în valoare totală de 19,6 miliarde euro, după cum urmează: fondul de coeziune - 6,5 miliarde euro; pentru criteriul de convergenţă - 12,6 miliarde euro; pentru cooperare transfrontalieră, 454 milioane euro. Concurenţa loială între întreprinderile europene este strâns legată de politica de impozitare a întreprinderilor. Existenţa în cadrul Uniunii Europene a mai multor politici fiscale, necorelate cu politica monetar-europeană, este considerată adesea drept un dumping fiscal sau un avantaj comparativ. Multitudinea modelelor sociale este încă o realitate în Europa de astăzi, iar evoluţia din ultimii ani a tuturor statelor membre a arătat un proces de convergenţă a existat, iar modelul social al fiecărui stat membru s-a îmbunătăţit. Punctul comun al acestor modele este echilibrul dintre societate şi individ. Dialogul social la nivel european trebuie întărit, iar politicile economice naţionale ar trebui coordonate la nivel european, pentru a fi în concordanţă cu politica economică şi monetară a Uniunii Europene. Începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni membru al Uniunii Europene. De aceea, România trebuie contribuie la dezvoltarea modelului social european. Partidul Social Democrat invită pe toţi cei interesaţi de viitorul european participe activ la dezvoltarea Europei sociale şi a modelului social european. Mulţumesc. (aplauze)
06 Nov 2006  Sursa: stenograme parlament
8.
: mulţumesc, domnule preşedinte. Primul amendament se referă la faptul beneficiarul sistemului de pensii administrate privat trebuie fie, poată fi şi participantul. În forma actuală, doar moştenitorul participantului poate fi beneficiar, ceea ce nu cred este corect. De asemenea, la art.104 am propus ca înscrierea unui participant la un fond de pensii administrate privat se facă şi cu acordul participanţilor. În forma actuală, dacă, în timp de patru luni, o persoană nu a optat pentru un anumit fond de pensii administrate privat, este repartizată aleatoriu, fără a fi consultată. De asemenea, la art.55, am menţionat faptul un administrator ar trebui nu poată administra decât un singur fond de pensii. În forma propusă, un singur fond de pensii, deci "un administrator poate administra un singur fond de pensii, administrat privat şi oricâte alte fonduri de pensii facultative". Aici, cred este o incompatibilitate. De asemenea, la art.182 am făcut modificarea ca Legea privind modul de plată, deci, sistemul de plată pentru pensiile administrate privat fie elaborat în 60 de zile de la aprobarea legii. În forma actuală, este în timp de trei ani şi din forma iniţială a legii, aprobată în 2004, a dispărut acel fond de rezervă care este necesar unui sistem de pensii administrat privat. mulţumesc.
01 Nov 2006  Sursa: stenograme parlament
9.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea este adresată domnului ministru Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului. Stimate domnule ministru, preţul de referinţă al gigacaloriei, aprobat de ANR pentru Judeţul Galaţi, pentru această iarnă, este de 120,97 RON/gcal, ceea ce reprezintă o creştere de 20% faţă de valoarea aprobată în luna octombrie 2005. Având în vedere iarna se apropie şi 80% din pensionarii din Municipiul Galaţi au pensii sub 500 lei, rugăm a clarifica următoarele aspecte: 1.Dacă în această iarnă se mai modifică preţul de referinţă aprobat de ANR în luna octombrie 2006? 2.Având în vedere pierderile de căldură din instalaţiile de distribuţie a energiei termice sunt de trei ori mai mari decât în alte ţări, iar pentru înlocuirea conductelor uzate sunt necesare aproximativ 90 milioane euro, care este modalitatea prin care autorităţile locale sunt sprijinite pentru modernizarea instalaţiilor de distribuţie a energiei termice? Stimate domnule ministru, consider trebuie aplecaţi mai mult asupra mijloacelor necesare pentru asigurarea încălzirii locuinţelor din această iarnă. Ca urmare, solicit răspuns scris şi oral cu privire la măsurile întreprinse sau planificate de ministerul dumneavoastră pentru soluţionarea problemelor semnalate anterior. Mulţumesc.
30 Oct 2006  Sursa: stenograme parlament
10.
: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Întrebarea este adresată domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Stimate domnule ministru, conform Ordinului Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului nr.1303 /14.07.2006, publicat în Monitorul Oficial 689/08.2006, privind normele metodologice de autorizare a agenţilor economici de desfăşurare a activităţilor de transport naval, art.5 alin.1 lit.d, se introduce condiţia de angajare a cel puţin 30 muncitori portuari, începând cu 14 septembrie 2006. rog a ne comunica numărul microîntreprinderilor afectate şi care este politica ministerului dumneavoastră de sprijinire a microîntreprinderilor mici şi mijlocii. Solicit răspuns scris şi oral.
30 Oct 2006  Sursa: stenograme parlament
Prev / Next