: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată doamnei Sevil Shhaideh, viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene. Obiectul interpelării - măsurile pe care Guvernul intenţionează să le adopte, în ceea ce priveşte concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului, dar şi alte drepturi şi beneficii. Doamnă viceprim-ministru, Aţi explicat în cadrul unei emisiuni televizate faptul că în acest moment se fac calcule de impact, de către Guvern, şi se are în vedere plafonarea indemnizaţiei de creştere a copilului, adică modificarea prevederilor Legii nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Având în vedere aceste declaraţii, vă rog, doamnă viceprim-ministru, să-mi comunicaţi următoarele: Câte persoane beneficiază în acest moment de indemnizaţia de creştere a copilului, conform Legii nr. 66/2016? Care este indemnizaţia medie primită de aceştia? Câţi dintre beneficiari au un în prezent indemnizaţia până la 5.000 de lei? Care este impactul bugetar al acestor indemnizaţii? Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţia cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora? Câţi dintre beneficiari au în prezent indemnizaţii de peste 10.000 de lei şi care este impactul bugetar al acestora? Care este cea mai mare indemnizaţie în plată, după intrarea în vigoare a Legii nr. 66/2016? Cu cât au crescut sumele alocate de la bugetul de stat pentru plata indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, din momentul intrării în vigoare a Legii nr. 66/2016? Care sunt estimările şi prognozele pentru viitor? Ce alte prevederi privind concediul şi acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt analizate în prezent de Executiv şi în ce sens? Ce alte drepturi, stimulente, beneficii, în vigoare în momentul de faţă, sunt în analiza Guvernului şi în ce modalitate intenţionează Executivul să le modifice, să le ajusteze, înainte de elaborarea Legii bugetului de stat pentru anul 2018? Există la nivelul Guvernului şi proiecte legislative care să vizeze modificarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii? Dacă da, la ce se referă acestea? Ce măsuri compensatorii intenţionează Guvernul să adopte, în sensul stimulării creşterii natalităţii şi opririi declinului demografic cu care se confruntă ţara noastră? Mulţumesc.

: Poziţia 102. Suplimentarea cu suma de 3 471 de mii de lei pentru reabilitare şi modernizare sediu primărie, oraş Băile Herculane, judeţ Caraş-Severin.

: La poziţia 101. Suplimentarea cu suma de 4 902 mii de lei pentru reabilitare pod SNCFR oraş Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin.

: La poziţia 100. Cerem suplimentarea cu suma de 2 448 de mii de lei pentru construirea unui pod peste râul Cerna, oraş Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin.

: La poziţia 57 propunem suplimentarea bugetului cu suma de 26 289 de mii de lei pentru construirea unui "Aquaparc Therme Herculi" în oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. La poziţia 56 propunem suplimentarea bugetului cu suma de 2 454 de mii de lei pentru reabilitarea, restaurarea şi conservarea Vilei Elisabeta din oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin. Fac precizarea că Vila Elisabeta face parte din Centrul Imperial Istoric al celei mai vechi staţiuni balneare din ţară. Inundaţiile din 2005 - 2006 au dus la degradarea acestui obiectiv, iar lucrările de reabilitare au fost sistate.

: (Cu mâna pe Constituţie şi Biblie rosteşte jurământul scris.) Eu, Schelean-Şomfelean Valeria-Diana, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.11 Caraş-Severin, Jur credinţă patriei mele România; Jur să respect Constituţia şi legile ţării; Jur să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României; Jur să-mi îndeplinesc cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor; Aşa să mă ajute Dumnezeu. (Semnează jurământul şi îl depune la preşedintele de vârstă al Camerei Deputaţilor.)

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Suntem astăzi în faţa unei iniţiative legislative extrem de importante, aşa cum este orice iniţiativă legislativă care are ca obiect de reglementare protecţia şi promovarea drepturilor copilului. Cred că legea pe care suntem chemaţi să o votăm şi care aduce modificări la procedurile ce ţin de dreptul la relaţii personale cu minorul, care este o noţiune mult mai cuprinzătoare decât simplul drept la vizită sau la găzduire, este extrem de importantă, motiv pentru care PNL va susţine această iniţiativă şi va vota în favoarea acesteia. În primul rând, aş vrea să fac precizarea că, consider că soluţiile pe care această iniţiativă legislativă le propune sunt extrem de eficiente şi pot fi folosite împotriva oricăror situaţii de alienare a copilului minor prin nerespectarea dreptului de relaţii personale cu acesta. Se instituie practic o serie de măsuri cu caracter asiguratoriu, garanţii, care reprezintă o soluţie pe care, evident, o să o vedem şi o să o determinăm în practică, dar sper să fie una dintre soluţiile care să ducă la rezolvarea oricăror probleme care ţin de respectarea dreptului la vizită al părinţilor. Pe de altă parte, este adevărat că CEDO pune accent deosebit, în această materie, a protejării dreptului de relaţii personale cu minorul, în special pe părintele nerezident. Aceasta deoarece menţinerea legăturilor personale cu părintele nerezident reprezintă o premisă esenţială în atingerea scopului hotărârilor de încredinţare a minorilor sau de stabilire a unor programe, legături personale. În acest context, instituirea dreptului de a solicita controale şi monitorizări, din partea Serviciului de Asistenţă Socială, a ambilor părinţi este o măsură de natură să asigure un echilibru suplimentar, care să conducă în cele din urmă la o dezvoltare normală a copiilor minori. Aşa cum spuneam şi mai devreme, susţinem această iniţiativă şi vom vota în favoarea acesteia. Vă mulţumesc.

: Merge? Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În ţara în care 8% dintre români cred că bătaia este ruptă din rai, vă rog să votăm, astăzi, pentru a oferi protecţie pe pământ pentru femeile care au atâta nevoie de ea. În ţara în care 6,4% dintre români susţin că un bărbat care nu-şi bate femeia n-o iubeşte cu adevărat, vă rog să fim cu toţii un front unit şi să spunem că violenţa nu are ce căuta în familia românească. În ţara în care la fiecare 6 minute şi 42 de secunde un apel de violenţă în familie este raportat la numărul de urgenţă 112, vă invit să fiţi alături de mine şi să spunem nu ferm violenţei în familie. Votul nostru de astăzi are scopul să îndrepte o nefuncţionalitate a sistemului juridic şi să întărim încrederea justiţiabilului în funcţionarea instituţiilor statului român. Legea pe care am iniţiat-o, alături de alţi colegi liberali şi cu sprijinul susţinut al societăţii civile, în special al Asociaţiei "Necuvinte", cărora vreau să le mulţumesc pe această cale, vine să corecteze o eroare pe care legiuitorul n-a avut-o în vedere atunci când a introdus instituţia juridică a ordinului de protecţie. Din 2012 o modificare a Legii pentru prevenirea violenţii în familie a introdus prevederi explicite despre cum funcţionează acest ordin de protecţie: faptul că judecătorii trebuie să rezolve cererile venite din partea victimelor în regim de urgenţă, să asigure un proces rapid, fără administrare extinsă de probe, şi, dacă se poate, fără martori, iar în cazul de urgenţă ordinul de protecţie să poată fi emis în aceeaşi zi. Însă practica şi raportul pe care CSM-ul l-a făcut în acest sens arată că de foarte multe ori noţiunea de urgenţă poate să echivaleze şi cu 175 de zile până când instanţele de judecată să stabilească primul termen în situaţia unor asemenea cereri. De altfel, intervalul de timp mediu în care se emite un ordin de protecţie de către instanţă este de 33 de zile, de foarte multe ori, mult prea mare pentru victimele care se află într-o asemenea situaţie. Legea pe care o votăm astăzi schimbă acest lucru radical. Am propus, iar Senatul, în unanimitate, a votat, sper ca şi aici, în Cameră, să se confirme acest lucru, ca instanţa să fie obligată să se pronunţe asupra cererilor de emitere a ordinului de protecţie într-un termen maxim de 72 de ore de la data înregistrării acestor cereri. PNL va vota acest proiect de lege şi vă invit s-o faceţi şi dumneavoastră alături de mine, să le oferim femeilor, victime ale violenţei în familie, siguranţa că, atunci când sunt formulate aceste cereri, răspunsul din partea instanţelor de judecată vine cu promptitudine. Mulţumesc.

: Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Stimaţi colegi, Aşa cum s-a mai spus de la acest microfon, într-adevăr, Convenţia de la Istanbul este un reper important în ceea ce priveşte combaterea şi prevenirea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, în general. Mai rămân însă o serie de lucruri pe care trebuie şi noi, ca parlamentari, să ne asumăm că trebuie să le facem pentru cei care, într-adevăr, se simt în nesiguranţă şi în special pentru ajutorarea victimelor şi copiilor. Convenţia de la Istanbul este primul instrument cu adevărat cuprinzător, la nivel european, care abordează violenţa împotriva femeilor. Intrarea în vigoare a acestei convenţii este un pas important şi este nevoie de o implementare puternică şi un angajament ferm al tuturor statelor membre, inclusiv al României. Convenţia stabileşte cerinţele pentru buna funcţionare a activităţii de prevenire, inclusiv formarea de profesionişti care să se afle în contact direct cu victimele, colaborarea strânsă cu ONG-urile, implicarea mass-mediei şi a sectorului privat pentru eradicarea stereotipurilor de gen şi alte asemenea aspecte. Pe dimensiunea de protecţie, Convenţia se străduieşte să ofere victimelor şi martorilor, care de cele mai multe ori, din păcate, sunt copii minori, protecţie inclusiv prin intervenţia poliţiei şi sprijin prin serviciile de specialitate, adăposturi pentru femei, linii telefonice dedicate. Cel mai important aspect este că presupune înfiinţarea de adăposturi pentru femei şi linii de asistenţă telefonică gratuită, disponibilă 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână. Aici este o bătălie greu de purtat pentru România, fiindcă noi încă nu avem asemenea linie telefonică gratuită şi accesibilă non stop, aşa cum există şi prea puţine adăposturi pentru femeile care sunt victime ale unei asemenea violenţe. Pe dimensiunea cadrului legislativ, Convenţia recomandă statelor să-şi modifice şi să-şi adapteze cadrul legislativ prin introducerea sau completarea legilor în vigoare cu noi infracţiuni care n-au existat înainte, o parte dintre acestea referindu-se la violenţa psihică şi fizică, violenţă sexuală, mutilare genitală, căsătorie forţată, avort forţat sau sterilizare forţată. Pe dimensiunea urmăririi în justiţie, Convenţia nu se opreşte la identificarea diferitelor forme de violenţă împotriva femeilor, ci face apel la adaptarea legislaţiei ca toate formele de violenţă identificate ca noi infracţiuni să poată să fie investigate eficient. În România, potrivit unor calcule bazate pe apelurile la 112, la fiecare 6 minute şi 42 de secunde o femeie este victima unei agresiuni de violenţă domestică. Alte câteva mii sau sute de mii de acte de violenţă nu ajung, însă, să fie niciodată raportate, fiindcă mii de femei îşi fac cu greutate curaj să rupă lanţurile unei relaţii violente şi cer ordin de protecţie împotriva partenerilor, ordin care, din păcate, ajunge să fie emis de către instanţele de judecată mult prea târziu de la momentul solicitării lor. Acesta este şi motivul pentru care, fiindcă vorbim de violenţa împotriva femeilor, aş vrea să vă spun că am introdus o iniţiativă legislativă pentru modificarea legii, în sensul emiterii unui ordin de protecţie într-un termen de maxim 72 de ore şi vă rog ca atunci când va fi pe ordinea de zi a plenului, probabil săptămâna viitoare, s-o susţineţi în unanimitate, aşa cum a făcut şi Senatul. Toate aceste motive fac ca PNL să voteze pentru proiectul de lege şi să ratifice Convenţia de la Istanbul. Vă mulţumesc.