: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doar o remarcă, cred, importantă. Tot trăim într-o epocă a condamnărilor de tot tipul a altor epoci, s-au creat comisii de condamnare a comunismului, ar fi cazul ca un gest al nostru, într-adevăr, să traducă şi în realitate această concepţie politică şi morală care este la modă în acest moment. Dacă un asemenea gest nu se face, atunci, într-adevăr, poate trăim într-o simbolistică pură a unor lupte imaginare cu un trecut pe care toţi ar trebui să-l condamnăm. Vă mulţumesc.

: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege îşi propune să opereze o corectare importantă în legătură cu un proces care a dus, practic, la distrugerea proprietăţii ţăranilor români în urma colectivizării forţate de după 1945. Acest proiect de lege îşi propune să acopere o situaţie extrem de dramatică, care nu a fost abordată integral de Legea nr.18/1991 şi de celelalte reglementări având ca scop refacerea proprietăţilor rurale. Proiectul îşi propune, pe de o parte, să despăgubească ţăranii pentru bunurile - inventar agricol, cu excepţia pământului, bineînţeles, care a fost abordat în alte legi, de care au fost deposedaţi la intrarea în fostele gospodării, respectiv cooperative agricole de producţie, prin acordarea unei compensaţii cu destinaţie specială, constând din părţi sociale pentru achiziţionarea de utilaje agricole şi alte mijloace fixe necesare exploatării pământului, astăzi, în condiţii moderne. Pe de altă parte, această reglementare urmăreşte să stimuleze, prin această compensare acordată, constituirea asociaţiilor de fermieri agricoli, respectiv, sporirea puterii lor de exploatare eficientă a pământului, în comun sau individual. Pentru aceste motive, vă rugăm să aprobaţi această iniţiativă, care, repet, are şi un scop reparatoriu foarte important, în contextul de astăzi. Mulţumesc mult.

: Cu adresa nr.777/2005, Comisia pentru apărare şi ordine publică a fost sesizată pentru întocmirea raportului. În şedinţa sa din 8.03.2006, în prezenţa secretarului de stat al Ministerului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de respingere. De precizat că şi Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi a dat aviz negativ, legea este ordinară şi Senatul este prima Cameră sesizată.

: Domnule preşedinte de şedinţă, Comisiile au decis, cu majoritate de voturi, să adopte un raport comun de admitere, fără amendamente.

: Domnule preşedinte, Cu o adresă din octombrie, am solicitat retragerea calităţii de iniţiator de la acest proiect.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în legătură cu această iniţiativă, a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte raport de respingere pentru mai multe motive. În primul rând, faptul că există puncte de vedere care s-au primit de la instituţiile competente în acest sens, există în acest moment o abordare a domeniului în cadrul unor proiecte care vor veni şi de la CSAT, şi de la Guvern. Există, deci intenţia de a se legifera acest domeniu. Pentru aceste motive, repet, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât să respingă acest proiect.

: Fix, 5 secunde, vă rog. Ar mai fi de adăugat că rezolvarea problemelor legate de închiderea minelor are implicaţii deosebite asupra mediului, extrem de afectat din lipsa unor măsuri de protecţie determinate de încetarea activităţii de exploatare a minereurilor neferoase.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată domnului Călin Popescu Anton Tăriceanu, prim-ministru al Guvernului României. Începând cu anii 1997 - 1998, odată cu aplicarea strategiei Guvernului Ciorbea, din care aţi făcut parte, de restructurare a mineritului în România, în fapt, de falimentare a unei ramuri extrem de importante a economiei naţionale, care, după opinia noastră ar trebui revigorată prin aplicarea unei tehnologii avansate, şi nu lichidată, mineritul din Apuseni a intrat pe toboganul dispariţiei. Acum a ajuns, practic, la capăt. Exploatările miniere din zonă au fost fie închise, aşa cum s-a întâmplat cu cele din Slatna şi Baia de Arieş, fie îşi dau ultima suflare ca aceea de la Roşia Montana sau Combinatul Cuprului de la Abrud, Roşia Poieni. Odată cu închiderea acestor ultime rămăşiţe istorice ale mineritului din Apuseni, vestita ţară de piatră, în lipsa unor programe alternative de dezvoltare, riscă să devină o ţară a sărăciei iar locuitorii ei să redevină ceea ce au fost, cerşetori din poartă în poartă, şi asta, desigur, pentru scurt timp, deoarece cu o guvernare ca aceea pe care o avem, nu vor mai avea nici de la cine să cerşească. În aceste condiţii, aş vrea să ştiu dacă până acum, după un an de guvernare, aveţi conturat un program de redresare a activităţii economice a zonei Munţilor Apuseni. În mod concret, aş vrea să mă informaţi dacă există un program sau grafic de închidere a unităţilor miniere inactive şi, dacă este, care sunt termenele fixate pentru începerea şi finalizarea lucrărilor, ce fonduri au fost sau vor fi alocate şi cât din forţa de muncă disponibilizată va fi cuprinsă în aceste activităţi? Dacă un asemenea program nu există, ce preconizaţi să faceţi în viitorul apropiat? Ce activităţi productive vor fi sprijinite guvernamental pentru a constitui o alternativă viabilă la minerit? Insist asupra sintagmei activităţi productive, fiindcă agroturismul sau culesul ciupercilor şi al fructelor de pădure, deşi importante, nu vor asigura menţinerea, oricum precară, a stării economice şi a nivelului de viaţă al moţilor. Ar mai fi de adăugat că rezolvarea problemelor legate...

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, ambele comisii, atât Comisia pentru apărare, ordine publică şi securitate naţională, cât şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, au analizat acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Confederaţia Elveţiană şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport comun de admitere.

: Mulţumesc, domnule preşedinte. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de respingere la această iniţiativă legislativă.